3ra-609/18 — cu privire la anularea planului cadastral și obligarea emiterii planului geometric

prima instanță: S. Stratan dosarul nr. 3ra-609/18

instanța de apel: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

ÎNCHEIERE

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Tudor

Borțoi

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tudor Borțoi

împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău cu privire la anularea planului

cadastral și obligarea emiterii planului geometric

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, prin care

a fost respins apelul declarat de Tudor Borțoi și menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău sediul Centru din 14 martie 2017, prin care a fost respinsă acțiunea

constată:

La 5 noiembrie 2015, Tudor Borțoi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău cu privire la anularea planului

cadastral și obligarea emiterii planului geometric.

În motivarea acțiunii a invocat că dânsul este proprietarul unui bun imobil,

dobândit în baza contractului de vânzare – cumpărare, transmitere – primire a

locuinței în proprietate privată, care a fost înregistrat la oficiul cadastral cu

nr. 0100/09/29910 din 8 mai 2009.

Relatează că la 20 iulie 2015, a depus la OCT Chișinău o cerere standard cu

3 opțiuni de identificare a bunului imobil. În rezultat, a obținut numai planul

cadastral al bunului imobil.

Dat fiind faptul că documentul eliberat nu identifică corect și complet

situația de pe teren și încalcă drepturile legitime asupra bunului imobil, afirmă că a

depus la OCT Chișinău o cerere prealabilă la 12 august 2015 și o cerere

suplimentară la 26 august 2015 de reclamare a actului.

Menționează că a primit un răspuns declarativ cu mențiunea că în planul

cadastral elaborat în baza cererii din 20 iulie 2015 a fost reflectată situația la

momentul identificării bunului imobil.

1

Consideră că OCT Chișinău i-a încălcat drepturile lui legitime asupra

bunului imobil prin faptul că:

- a eliberat un plan cadastral în loc de un plan geometric, fapt ce contravine

prevederilor pct. 86 din Instrucțiunea Agenției Relații Funciare și

Cadastru nr. 140 cu privire la modul de elaborare și actualizare a

planurilor cadastrale și geometrice;

- planul cadastral nu reflectă în totalmente configurația, dimensiunile,

regimul de folosință și alți indici ai bunului imobil, fapt ce contravine

prevederilor art. 7 alin. (f) din Legea cu privire la formarea bunurilor

imobile, art. 2, 18 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile, pct. 6

din Instrucțiunea Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 112 cu privire

la înregistrarea bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, pct. 47 din

Instrucțiunea Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 140, pct. 33 din

Instrucțiunea Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 169 cu privire la

modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de clădiri și încăperi

izolate;

- În planul cadastral, canalul este marcat grafic cu linii întrerupte și la el

este omis nr. cadastral, fapt ce contravine prevederilor din pct. 88 din

Instrucțiunea Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 112, pct. 86 din

Instrucțiunea Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 140 și pct. 69

alin. (8) din Instrucțiunea Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 169;

- La planul cadastral în calitate de plan de reper al secțiunii este luată

podeaua de lemn a apartamentului, fapt ce contravine pct. 49 din

Instrucțiunea Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 169.

Remarcă că toate încercările de soluționare a litigiului pe cale extrajudiciară

nu au avut rezultate, deoarece pârâtul a neglijat în mod conștiincios obligațiunile

sale de autoritate publică.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 16, 25 și 26 din Legea

contenciosului administrativ.

Solicită admiterea acțiunii, anularea planului cadastral ca fiind emis contrar

prevederilor legii și obligarea pârâtului să emită un nou plan geometric.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 14 martie 2017, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Tudor Borțoi împotriva

Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău cu privire la obligarea pârâtului de a emite

planul geometric.

A fost încetat procesul în privința pretenției privind anularea planului

cadastral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, a fost respins

apelul declarat de Tudor Borțoi și menținută hotărârea primei instanțe.

La 21 martie 2018, Tudor Borțoi a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate cu

emiterea unei noi decizii, prin care să fie anulat planul cadastral ca fiind emis

contrar prevederilor legii și obligat pârâtul la eliberarea documentației cadastrale în

conformitate cu prevederile din Instrucțiunea Agenției Relații Funciare și Cadastru

nr. 7 din 17 ianuarie 2015.

2

În motivarea recursului, cu referire la prevederile art. 1 din Declarația

Universală a Drepturilor Omului, art. 16, 46, 127 din Constituția RM, art. 1 din

Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și prevederile

din Hotărârea Curții Constituționale nr. 27 din 13 noiembrie 2014, a invocat că

normele de drept material și normele de drept procedural au fost încălcate și

aplicate eronat, ceea ce a dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului.

Relatează că la privatizarea apartamentului situat la parter, IP „Agenția

Servicii Publice” a emis contra plată un plan geometric care conține date la

cerințele și situația anului 1965.

Menționează că pe parcursul exploatării apartamentului au fost depistate

erori în datele planului geometric, care nu corespund cerințelor și situației

existente.

Evidențiază că instanțele de judecată ierarhic inferioare au respins acțiunea

lui de contestare a planului cadastral, din motiv că conținutul planului cadastral nu

întrunește trăsăturile actului administrativ, cel puțin.

Având în vedere prevederile art. 2 din Legea cadastrului bunurilor imobile și

pct. 4 din Instrucțiunea Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 140 cu privire la

modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice, remarcă că

planul cadastral după rang este secundar planului geometric și planul cadastral se

emite în baza celui geometric.

Astfel, evidențiază că datele din planul cadastral nu trebuie să contravină

datelor din planul geometric.

Notează că la confruntarea datelor din planul cadastral cu cele ale planului

geometric emis de intimat, se constată că acestea nu corespund substanțial. Mai

mult, aceste date nu corespund și cu constatările din hotărârea de judecată

irevocabilă nr. 2-225/16 din 12 decembrie 2016 cu privire la gravarea imobilului

cu servitute.

Consideră că sunt întrunite toate condițiile pentru a constata că planul

cadastral emis de intimat, conține date neautentice, iar potrivit prevederilor pct. 6

din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 24 decembrie 2010, este

un document fals.

Cu referire la prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din Legea cadastrului

bunurilor imobile, pct. 28 și pct. 29 din Instrucțiunea Agenției Relații Funciare și

Cadastru nr. 7 din 17 ianuarie 2015, remarcă că actul de constatare nr. 15/118448

din 23 iulie 2015 emis de IP „Agenția Servicii Publice” conține o singură mențiune

precum că la fața locului, în urma identificării bunului imobil, au fost constatate

următoarele: în apartamentul nr. 16 podeaua de lemn este parțial demontată pe

porțiunea prin care trec rețelele termice.

Evidențiază că actul de constatare nr. 15/118448 din 23 iulie 2015 nu

conține informații referitor la gradul de corespundere a datelor despre componența,

suprafața și despre alte caracteristici ale bunului imobil cu datele din cadastru;

constatări de erori în cadrul executării lucrărilor cadastrale anterioare; demolării

totale sau parțiale a clădirii, precum și existența servitutei.

3

Consideră că sunt întrunite toate condițiile pentru a considera că actul de

constatare nr. 15/118448 din 23 iulie 2015 emis de IP „Agenția Servicii Publice”

conține date neautentice, iar potrivit prevederilor pct. 6 din Hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 24 decembrie 2010, este un document fals.

Afirmă că planul cadastral și actul de constatare emis de IP „Agenția Servicii

Publice” întrunesc toate trăsăsturile individuale ale actului administrativ cu

caracter individual.

Cu referire la prevederile art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului

administrativ, afirmă că la examinarea pricinii intimatul nu a prezentat nicio

referință și nu a adus nicio temeinicie privind legalitatea eliberării planului

cadastral.

Consideră că sunt întrunite toate condițiile pentru a constata că la emiterea

hotărârilor emise de instanțele de judecată ierarhic inferioare au fost aplicate eronat

prevederile art. 2, 24 alin. (3) și 25 din Legea contenciosului administrativ.

Mai mult, indică că instanțele de judecată ierarhic inferioare, la emiterea

actelor judecătorești contestate, și-au fundamentat concluziile exclusiv pe probe

false.

Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare au încălcat principiul

egalității în fața legii a participanților la proces, prevăzut de art. 22 CPC.

Remarcă că hotărârile emise de instanțele de judecată ierarhic inferioare

conține erori care au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului prevăzute de art. 1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, art. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 24

și 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa recurentului la 18 ianuarie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 112), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 21 martie 2018, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

4

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Tudor Borțoi nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Tudor Borțoi, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Tudor Borțoi ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Tudor Borțoi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

5