3ra-549/18 — obligarea curțării canalului de scurgere a apelor pluviale

Dosarul nr.3ra-549/18 Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Central – V. Cupcea, Instanța de apel: CA Chișinău – A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol, Î N C H E I E R E 16 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru, judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursului declarat de către Primăria comunei Ghetlova, în cauza civilă la acțiunea lui Iosif Garștea împotriva Primăriei comunei Ghetlova cu privire la obligarea curățării canalului de scurgere a apelor pluviale, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 12 decembrie 2017, prin care s-a admis apelul declarat de către Iosif Garștea, s-a casat hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din data de 03 iulie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii, C O N S T A T Ă: Iosif Garștea la 14 decembrie 2016 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei comunei Ghetlova, raionul Orhei, prin care a solicitat obligarea Primăriei Ghetlova să curețe canalul de scurgere a apelor pluviale formată la interferența comunelor Ghetlova și Puțintei.

(f.d. 2-4) În motivarea acțiunii a indicat că acesta este locuitor al satului xxxxx și dispune cu drept de proprietate a unei case de locuit, care se află în imediata apropiere de canalul de scurgere a apelor pluviale. La 02 iulie 2016 reclamantul a solicitat de la Consiliul raional Orhei și Primăria com. Ghetlova de a întreprinde măsurile necesare în vederea anticipării unor consecințe dezastruoase, care ar putea fi provocate de calamitățile naturale, ca urmare a stării defectuoase a canalului de scurgere a apelor pluviale la interferența comunelor Ghetlova și Puțintei, revărsarea căruia ar putea aduce prejudicii grave patrimoniului locatarilor din satul xxxxx, casele lor fiind amplasate de-a lungul regiunii de referință.

Consiliul raional Orhei, prin răspunsul nr. 02/1- 22-275 din 25 iulie 2016, a dat o apreciere justă circumstanțelor invocate, iar în urma examinării la fața locului, specialiștii Secției Construcții, Gospodărie Comunală și Drumuri, au constatat veridicitatea acestora. Totodată, a fost elaborat devizul de cheltuieli în sumă de 19 153 lei, necesar pentru executarea lucrărilor de curățare a canalului de scurgere a apelor, Consiliul raional Orhei recomandând Consiliului local al Primăriei Ghetlova să rezolve problema existentă. În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă la 03 noiembrie 2016 a expediat în adresa Primăriei Ghetlova o cerere prealabilă. La cererea în cauză a primit doar promisiuni, fără soluționarea ei efectivă.

1 Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din data de 03 iulie 2017 s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Iosif Garștea ca fiind neîntemeiată. ( f.d. 54, 58-59) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 12 decembrie 2017 a admis apelul declarat de către Iosif Garștea, a casat hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din data de 03 iulie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a obligat Primăria comunei Ghetlova de a curăța canalul de scurgere a apelor pluviale formate la interferența comunelor Ghetlova și Puțintei. ( f.d. 76,77-81) Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 07 martie 2018 Primăria com. Ghetlova a înaintat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei contestate cu menținerea hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Central din data de 03 iulie 2017. (f.d.91) În motivarea recursului Primăria com.

Ghetlova a indicat că instanța de apel a aplicat eronat legea, aplicând o lege care nu urma să fie aplicată. Iosif Garștea solicită întreprinderea măsurilor necesare în vederea anticipării unor circumstanțe dezastruoase cum ar fi calamități naturale, La caz, prin decizia Consiliului comunal Ghetlova nr. 2 și 3 din data de 10 februarie 2017 s-a dispus alocarea mijloacelor financiare necesare pentru curățarea canalului însă din cauza reclamantului nu este posibil de efectuat lucrările, ori acesta pe malul canalului are ridicate diferite construcții neautorizate. La data de 24 aprilie 2018 Iosif Garștea a depus referință la cererea de recurs înaintată de către Primăria com. Ghetlova, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

( f.d. 102-104) În conformitate cu art. 434, alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 12 decembrie 2017, expediată participanților la proces prin intermediul oficiului poștal la data de 09 ianuarie 2018, recursul depus la data de 07 martie 2018, se consideră a fi depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Primăria com. Ghetlova este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. 2 Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432, alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Primăria com. Ghetlova asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Primăria com. Ghetlova inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E: Recursul, declarat de către Primăria comunei Ghetlova, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecători Iuliana Oprea Maria Ghervas 3