3r-58/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Criuleni, sediul Central dosarul nr. 3r-58/2018

judecător: A Cazacliu

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruță

D E C I Z I E

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță, Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Consiliul local Bălțata și Primăria Bălțata,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Fiodor Ghelici

și Societatea cu Răspundere Limitată „Prodalliance” împotriva Consiliului local

Bălțata și Primăriei Bălțata cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, prin care

s-a restituit cererea de apel înaintată de Consiliul local Bălțata și Primăria Bălțata,

c o n s t a t ă :

La 11 ianuarie 2016, Fiodor Ghelici și SRL „Prodalliance” au depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului local Bălțata și Primăriei Bălțata cu

privire la contestarea actului administrativ.

Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 18 iulie 2017 s-a

respins cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Prodalliance”. S-a admis

cererea de chemare în judecată înaintată de Fiodor Ghelici și s-a anulat decizia nr.

5.25 din 24 noiembrie 2015cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate a

Primăriei Bălțata a rețelei de apă din s. Bălțata, emisă de Consiliul local Bălțata. S-

a obligat primăria Bălțata să restituie lui Fiodor Ghelici fântâna arteziană nr. 2864

cu tot utilajul de funcționare. S-a încasat de la Primăria Bălțata în beneficiul lui

Fiodor Ghelici cheltuielile de judecată în sumă de 5 000 lei.

Invocând ilegalitatea hotărârii Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 18

iulie 2017, la 14 august 2017 Consiliul local Bălțata și Primăria Bălțata au depus

cerere de apel nemotivată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2017 nu s-a dat

curs cererii de apel depuse de Consiliul local Bălțata și Primăria Bălțata și s-a

acordat apelanților un termen de 20 zile din momentul recepționării încheierii

pentru prezentarea apelului motivat. S-a explicat apelanților că, în caz dacă nu vor

prezenta apelul motivat în termen, cererea de apel nu va fi considerată depusă și

împreună cu toate actele anexate va fi restituită.

La 24 ianuarie 2018, în cadrul ședinței instanței de apel, reprezentantul

Consiliului local Bălțata și Primăriei Bălțata a solicitat instanței anexarea la

materialele cauzei a cererii de apel motivate.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018 s-a restituit

cererea de apel declarată de Consiliul local Bălțata și Primăria Bălțata împotriva

hotărârii Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 18 iulie 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Fiodor Ghelici și SRL „Prodalliance”

împotriva Consiliului local Bălțata și Primăriei Bălțata cu privire la contestarea

actului administrativ.

La 08 februarie 2018, Consiliul local Bălțata și Primăria Bălțata au declarat

recurs împotriva încheierii instanței de apel din 24 ianuarie 2018, solicitând

admiterea recursului cu casarea încheierii și restituirea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel de la etapa punerii pe rol.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel la emiterea încheierii

eronat a apreciat probele administrate în cadrul procesului și anume nu a reținut

spre examinare faptul că, la 08 decembrie 2017 apelanții au expediat prin

intermediul oficiului poștal cererea de apel motivat, fapt confirmat prin chitanță,

însă nu cunosc din care motive nu a fost recepționată de instanța de apel.

În conformitate cu art. 426, alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427, lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Astfel, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 14 august 2017

Consiliul local Bălțata și Primăria Bălțata au depus cerere de apel nemotivată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2017 nu s-a dat

curs cererii de apel depuse de Consiliul local Bălțata și Primăria Bălțata și s-a

acordat apelanților un termen de 20 zile din momentul recepționării încheierii

pentru prezentarea apelului motivat. S-a explicat apelanților că, în caz dacă nu vor

prezenta apelul motivat în termen, cererea de apel nu va fi considerată depusă și

împreună cu toate actele anexate va fi restituită.

Iar, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018 s-a restituit

cererea de apel declarată de Consiliul local Bălțata și Primăria Bălțata împotriva

hotărârii Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 18 iulie 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Fiodor Ghelici și SRL „Prodalliance”

împotriva Consiliului local Bălțata și Primăriei Bălțata cu privire la contestarea

actului administrativ.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele

de drept procedural care reglementează acțiunile instanței la acea fază a procesului,

pornind de la următoarele.

2

În conformitate cu art. 368, alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea

de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este

depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se

dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. 369, alin. (1), lit. a) Cod de procedură civilă, instanța

de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368, alin.

(1) Cod de procedură civilă.

Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide

că instanța de apel corect a restituit cererea de apel depusă de Consiliul local Bălțata

și Primăria Bălțata, or, aceștia nu s-au conformat dispozițiilor încheierii Curții de

Apel Chișinău din 23 octombrie 2017, și nu au prezentat apelul motivat în termenul

stabilit.

Astfel, actele cauzei cert denotă că, instanța de apel a expediat în adresa

apelanților, copia încheierii de a nu da curs cererii de apel, acordând acestora un

termen de 20 de zile din momentul recepționării încheierii.

Tot, actele cauzei atestă că apelanții au recepționat copia încheierii

nominalizate la 21 noiembrie 2017, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 164).

În astfel de circumstanțe, instanța recurs constată că, termenul oferit de

instanța de apel pentru prezentarea apelului motivat, expirase la 11 decembrie 2017,

însă contrar acestora fapte apelantul a depus cererea de apel motivată abia la 24

ianuarie 2018, în cadrul ședinței de judecată.

În această ordine de idei urmează de menționat că, Consiliul local Bălțata

și Primăria Bălțata au cunoscut despre emiterea încheierii instanței de apel din 23

octombrie 2017, deoarece conform materialelor dosarului la 21 noiembrie 2017 au

recepționat contra semnătură încheierea, prin urmare a avut timp suficient pentru

înlăturarea neajunsurilor menționate în actul procedural, având obligația pozitivă

de a întreprinde măsurile necesare în vederea prezentarea cererii de apel motivate

până la data de 11 decembrie 2017.

În conformitate cu prevederilor art. 61 Cod de procedură civilă, părțile sunt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

În speță, actul judecătoresc de procedură implică cert obligația pozitivă a

apelantului de a prezenta dovada achitării taxei de stat și prezentarea cererii de apel

motivate or, sarcina procedurală nu a fost realizată de apelant în vederea înlăturării

neajunsurilor în termenul stabilit, iar apelantul nu a contestat actul procedural prin

care nu s-a dat curs cererii, astfel se prezumă recunoașterea legalității.

Mai mult ca atât, Colegiul apreciază critic argumentele recurenților prin

care susține că instanța de apel nu a reținut spre examinare faptul că au expediat

prin intermediul oficiului poștal cererea de apel motivată, însă nu cunosc din care

motive nu a fost recepționată.

3

Or, în cadrul ședinței de instanței de apel, reprezentantul Consiliului local

Bălțata și Primăriei Bălțata nu a comunicat faptul expedierii la 08 decembrie 2017

a apelului motivat prin intermediul oficiului poștal.

De asemenea, chitanța prezentată de reprezentatul recurenților nu poate

servi ca dovadă a expedierii cerii de apel motivate prin intermediul oficiului poștal,

deoarece în aceasta nu este specificat destinatarul, la caz ca dovadă urmând a servi

avizul de recepție.

Totodată, instanța de recurs menționează că nu au fost luate măsurile

necesare, după cum sugerează jurisprudența CEDO, de a proteja drepturile sale de

acces la instanță (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Mai mult ca atât, instanța de apel este obligată de a crea condiții obiective

și reale pentru ca participanții să-și exercite în volum deplin drepturile sale

procedurale, curmând în mod legal orice abuz din partea lor, și înlăturând pe măsură

posibilităților omisiunile la acest capitol, depistate în orice fază a procesului.

Instanța de recurs va remarca și practica CEDO, care, în cauza SRL „Tudor-

Comerț” vs. Moldova, Curtea a reiterat că articolul 6 §1 nu garantează dreptul la

apel asupra unei hotărâri de primă instanță. Cu toate acestea, atunci când dreptul

intern prevede un drept la apel, atunci procedura respectivă va fi examinată ca o

extensiune a procesului de judecată și, prin urmare, va constitui un drept garantat

de articolul 6 din Convenție. Curtea a constatat că, în situația în care legislația

procesuală permite declararea apelului împotriva hotărârilor instanțelor de fond,

instanța de apel este în drept să limiteze dreptul la apel doar dacă constată că apelul

respectiv nu corespunde legislației în vigoare. Afirmația recurentului precum că,

prin încheierea recurată i se îngrădește accesul la justiție, este neîntemeiat, or în

cazul în care solicitantul nu a prezentat bonul de plată a taxei de stat în conformitate

cu prevederile legii, lăsarea cererii fără examinare și restituirea ei, din motiv, că

reclamantul nu a înlăturat neajunsurile indicate în termeni stabiliți (plata taxei de

stat) nu va fi considerată, conform art. 6 CEDO ca îngrădirea accesului liber la

justiție (cauza Romany Caz Grup vs. Moldova, cererea nr. 11662, 10.06.2010).

Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea

din 24 ianuarie 2018, deoarece apelanții nu și-au exercitat în volum deplin

drepturile lor procedurale, iar ca consecință Curtea de Apel Chișinău a curmat în

mod legal orice abuz din partea acestuia.

În susținerea celor relatate, Colegiul consideră necesar a releva și

prevederile art. 10 Cod de procedură civilă, care statuează că, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural

civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a

actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de

către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos,

4

în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că

încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de

recurenți sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a

menține încheierea Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Consiliul local Bălțata și Primăria Bălțata.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Fiodor Ghelici și

Societatea cu Răspundere Limitată „Prodalliance” împotriva Consiliului local

Bălțata și Primăriei Bălțata cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță

Galina Stratulat

5