3ra-342/18 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-342/18

prima instanță: Judecătoria Bălți, sed. Central

Judecător:Al. Roșca

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: Iu. Grosu, A. Ciobanu, D. Stănilă

ÎNCHEIERE

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Societatea cu Răspundere Limitată „Vocație”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Vocație” împotriva Inspecției de Stat în Construcții,

intervenienți accesorii Întreprinderea de Stat „Direcția Nodului Hidrotehnic Costești

Stînca” și Societatea cu Răspundere Limitată „Vitansia” cu privire la anularea actului

administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 19 octombrie 2017, prin care s-a admis

apelul declarat de către Inspecția de Stat în Construcții, s-a casat integral hotărârea

Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 17 mai 2017, și s-a emis o nouă hotărâre prin

care cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată

„Vocație” s-a respins ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

În data de 24 decembrie 2016, S.R.L. „Vocație” s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva Inspecției de Stat în Construcții (în prezent Agenția

pentru Supraveghere Tehnică), intervenienți accesorii Î.S. „Direcția Nodului

Hidrotehnic Costești Stînca” și S.R.L. „Vitansia”, solicitând anularea actului de

control emis sub nr. 56 din data de 26 septembrie 2016, cu privire la verificarea

volumului și a costului lucrărilor executate la obiectul „consolidarea malului stâng al

lacului de acumulare Costești - Stânca în prejma localității Dumeni, r-nul Rîșcani”.

În motivarea acțiunii societatea reclamantă a indicat că în data de 04 decembrie

2016, a primit actul de control emis sub nr. 56 din data de 26 septembrie 2016

întocmit de către pârât, din care rezultă constatarea exagerări în sumă de 77,75 mii lei

prevăzute de Capitolul IV , pct. 23 lit. b) al Regulamentului privind exercitarea

controlului asupra utilizării investițiilor publice în construcție.

Societatea reclamantă și-a exprimat dezacordul cu actul sus-menționat

considerându-l nefondat, deoarece în baza rezultatelor licitației publice nr.885/12 din

data de 21 mai 2012, expus în procesul-verbal nr.04 din data de 21 mai 2012,

câștigătorul licitației pentru executarea lucrărilor de consolidare a malului stâng al

lacului de acumulare Costești - Stânca din preajma localității Dumeni r-nul Rîșcani a

fost desemnat antreprenorul S.R.L. „Vocație” cu oferta de diviz în valoare de 3147,62

1

mii lei.

În data de 23 decembrie 2016 lichidatorul S.R.L. „Vocație”, Lucia Guțu a

depus cerere suplimentară de chemare în judecată, în care a indicat că în data de 18

decembrie 2016, a recepționat decizia nr. 08 din 05 decembrie 2016 cu privire la

aplicarea sancțiunilor economice emisă în baza actului de control emis sub nr. 56 din

data de 26 septembrie 2016.

Potrivit deciziei menționate, în temeiul pct. 34 din capitolul VI al

Regulamentului privind exercitarea controlului asupra utilizării investițiilor publice în

construcții aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 861 din data de 31 iulie 2006, s-a

dispus încasarea de la S.R.L. „Vocație” în bugetul de stat a venitului de 77.752,21 lei

obținut nelegitim de la exagerarea volumului și a valorii lucrărilor executate.

A indicat societatea reclamantă că decizia Inspecției de Stat în Construcții nr.

08 din 05 decembrie 2016 este ilegală, motiv din care a solicitat anularea acesteia.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 17 mai 2017, cererea de

chemare în judecată înaintată de S.R.L. „Vocație” a fost admisă.

Considerând neîntemeiată hotărârea primei instanțe, Inspecția de Stat în

Construcții în data de 06 iunie 2017, a înaintat cerere de apel, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care cererea de chemare în judecată înaintată de S.R.L. „Vocație” să fie

respinsă.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 19 octombrie 2017, s-a admis apelul

declarat de către Inspecția de Stat în Construcții, s-a casat integral hotărârea

Judecătoriei Bălți, sediul Central din 17 mai 2017 și s-a emis o nouă hotărâre prin care

cererea de chemare în judecată înaintată de S.R.L. „Vocație” s-a respins ca fiind

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanțe de apel, la 01 februarie 2018 și la 30 martie

3018, S.R.L. „Vocație” a înaintat cerere de recurs, prin care solicită admiterea

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 19 octombrie 2017, cu menținerea

hotărârii primei instanțe din 17 mai 2017.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 19 octombrie

2017 a recepționată de către recurentă la 30 noiembrie 2017. Astfel, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

prin prisma art. 434 CPC, consideră recursul depus la data de 01 februarie 2018 în

termen.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurenta consideră că

soluția instanței de apel este pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea naturii juridice

a obiectului litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea corectă și certă a

situației de fapt și de drept.

De asemenea, susține că instanța de apel examinând apelul a trecut în mod

superficial argumentele invocate de către S.R.L. „Vocație” și materialul probator

anexat la materialele cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă

apelului sub toate aspectele, în raport cu legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

2

ajunge la concluzia că, recursul declarat de S.R.L. „Vocație”, urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată

de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată

în absența unui participant la proces căruia nu i-a comunicat locul, data și ora ședinței

de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea

a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat S.R.L. „Vocație”, este declarativ și

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să

justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În cazul de față, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs nu

se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea

aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului

judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atât în

practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia

Basarabiei și alții vs. Moldova, nr. 45701/99 § 137, ECHR 2001-XII). În același timp,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica

3

Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă în recursul declarat

de către S.R.L. „Vocație” asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către S.R.L. „Vocație”, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Societatea cu Răspundere

Limitată „Vocație”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

4