3ra-49/21 — contestarea actului administrativ

3ra-49/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-49/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Z. Talpalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

10 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Maria Ghervas

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Valentina Ghelici împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, persoane

terțe Fiodor Ghelici, Primăria comunei Bălțata și Consiliul comunei Bălțata, raionul

Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea înregistrării bunului

imobil,

împotriva deciziei din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și a fost

menținută hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 30 martie 2018 Valentina Ghelici a depus cerere de chemare în judecată

împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, persoane terțe Fiodor Ghelici, Primăria

comunei Bălțata și Consiliul comunei Bălțata, raionul Criuleni cu privire la contestarea

actului administrativ și obligarea înregistrării bunului imobil.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 02 februarie 2018 a depus cerere

la Departamentul cadastru al Agenției Servicii Publice, prin care a solicitat

înregistrarea bunului - fântâna arteziană nr. 2864, dobândită în proprietate conform

contractului de donație, autentificat de către notarul public Lidia Snegur la 11 ianuarie

2018 cu nr. 142, însă prin răspunsul nr. 11/G/58/2018/07/5101 din 06 martie 2018

cererea a fost respinsă.

Reclamanta a menționat că turnul fântânii arteziene nr. 2864, pompa, sonda și

utilajul de exploatare în stare funcțională sunt amplasate pe lotul de pământ cu numărul

cadastral xxxxxx, al cărui proprietar este Consiliul comunei Bălțata și Primăria

comunei Bălțata.

Reclamanta a susținut că drept motiv de refuz pentru înregistrarea bunului

enunțat, Agenția Servicii Publice a indicat, că conform art. 4 alin. (6) din Legea

1

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, instalațiile aferente ale

căror funcții sunt legate direct de teren și nu pot fi formate ca obiecte independente de

drept, nu sunt obiecte ale înregistrării în Registrul bunurilor imobile. Totodată, IP

„Agenția Servicii Publice” a menționat că sondele arteziene reprezintă instalații

aferente, care vor fi obiect al înregistrării în Registrul obiectelor de infrastructură

tehnico-edilitară și acest sistem informațional urmează a fi elaborat în conformitate cu

prevederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 133 din 24 februarie 2014.

Reclamanta consideră că refuzul este unul neîntemeiat, iar fântâna arteziană este

obiect al înregistrării în Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară,

conform Legii nr. 150 din 14 iulie 2017 cu privire la Registrul obiectivelor de

infrastructură tehnico-edilitară.

Reclamanta Valentina Ghelici a solicitat admiterea acțiunii, constatarea ca fiind

ilegal refuzul IP Agenția Servicii Publice de a soluționa cererea din 02 februarie 2018

privind înregistrarea în Registrul nominalizat a fântânii arteziene nr. 2864, amplasată

pe lotul de pământ cu nr. cadastral xxxxx și obligarea IP Agenția Servicii Publice de

a înregistra fântâna arteziană în Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă acțiunea. A fost recunoscut ca fiind ilegal refuzul IP „Agenția Servicii

Publice” de a înregistra în Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară

fântâna arteziană nr. 2864, amplasată pe lotul de pământ cu numărul cadastral xxxxx,

ce aparține cu drept de proprietate Valentinei Ghelici. A fost obligată Agenția Servicii

Publice să înregistreze în Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară

fântâna arteziană nr. 2864, amplasată pe lotul de pământ cu numărul cadastral xxxxx

ce-i aparține cu drept de proprietate Valentinei Ghelici (f. d. 63, 68-73, vol. I).

La 09 ianuarie 2019 IP „Agenția Servicii Publice” a depus apel, iar la 29 mai

2019 a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 15 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de IP „Agenția Servicii Publice” și a fost menținută hotărârea din 15

decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 171-179, vol. I).

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 05 octombrie

2020 IP „Agenția Servicii Publice” a depus recurs împotriva deciziei din 16 septembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d.185).

Ulterior, la data de 19 noiembrie 2020 IP „Agenția Servicii Publice” a depus

motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii

(f.d.193-195).

În motivarea recursului IP „Agenția Servicii Publice” a invocat că decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece la

emiterea acestora au fost interpretate eronat normele de drept material și procedural.

Recurenta a menționat că constatările, aprecierile și concluziile instanțelor

judecătorești sunt în contradicție cu factorii decisivi, ce reies din materialele dosarului

și prevederile legislației în vigoare, cum ar fi refuzul în înregistrarea obiectului litigios,

care este absolut întemeiat, așa cum intimata s-a adresat cu cerere privind solicitarea

înregistrării fântânii arteziene conform Legii nr. 150 din 14 iulie 2017 (în vigoare la 04

februarie 2018), pe când Legea enunțată, la momentul depunerii cererii, nici nu

2

funcționa, nu era în vigoare. Iar, faptul emiterii răspunsului de către Agenția Servicii

Publice la 06 martie 2018, când Legea era deja în vigoare, nu justifică temeinicia cererii

depuse pînă la intrarea în vigoare a acesteia, legalitatea și temeinicia cererii din 02

februarie 2018 fiind verificată de ultima în conformitate cu Legea nr. 150 din 14 iulie

2017, după cum a solicitat intimata și corect a fost examinată prin prisma prevederilor

art. 4 alin. (6) din Legea cadastrului bunurilor imobile.

Recurenta a susținut că conform Legii nr. 150 din 14 iulie 2017 cu privire la

Registrul obiectivelor de infrastructură tehnico-edilitară și Hotărârii Guvernului nr.

133 din 24 februarie 2014 cu privire la crearea sistemului informațional automatizat

„Registrul obiectivelor de infrastructură tehnico-edilitară”, Agenția Servicii Publice

este desemnată ca deținător, ce gestionează sistemul informațional automatizat enunțat,

înregistrează obiectele de infrastructură tehnico-edilitară, iar Agenția Relații Funciare

și Cadastru este posesor, care organizează crearea acestui sistem

Recurenta a afirmat că deoarece până în prezent sistemul informațional

automatizat „Registrul obiectivelor de infrastructură tehnico-edilitară” nu a fost

transmis în gestiunea deținătorului, Agenției Servicii Publice, aceasta este în

imposibilitate de a-și onora obligațiunile cu privire la înregistrarea obiectivelor de

infrastructură tehnico-edilitară.

Recurenta a relevat că instanța de judecată, obligând Agenția Servicii Publice să

înregistreze obiectivul în litigiu, nu a ținut cont nici de faptul că pentru a fi posibilă

înregistrarea, acesta urmează a fi identificat. Deci, urmau a fi efectuate lucrările

tehnice, care, la fel, nu ține de competența Agenției Servicii Publice, dar conform Legii

nr. 150 din 14 iulie 2017, se întocmesc de către titularul de drept al obiectivului de

infrastructură tehnico-edilitară sau de către inginerii cadastrali sau geodezi, certificați

de Agenția Relații Funciare și Cadastru, iar conținutul și modul de întocmire a

documentelor ce servesc drept temei pentru înregistrarea obiectivului de infrastructură

tehnico-edilitară se stabilește de către Guvernul Republicii Moldova.

Recurenta a invocat că conform art. 20 din Legea enunțată, dreptul asupra

obiectivelor de infrastructură tehnico-edilitară, apărute anterior intrării în vigoare a

Legii cu privire la Registrul obiectivelor de infrastructură tehnico-edilitară și înscrise

în Registru, se consideră valabile, ceea ce confirmă faptul, că intimata nu este lezată în

drepturi. Iar, odată cu transmiterea de către posesor, Agenția Relații Funciare și

Cadastru a Registrului creat către Agenția Servicii Publice, acest obiectiv va fi

înregistrat în conformitate cu Legea enunțată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

3

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel

a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se va verifica prin prisma Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 16 septembrie 2020.

Decizia motivată din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată, prin intermediul poștei electronice, recurentei IP „Agenția Servii Publice”,

la data de 20 octombrie 2020, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică,

anexat la materialele dosarului (f.d.183).

Astfel, recursul depus de IP „Agenția Servicii Publice” la data de 19 noiembrie

2020, este în termen.

La 19 noiembrie 2020 în adresa intimatei Valentina Ghelici și a intervenienților

accesorii Fiodor Ghelici, Primăria comunei Bălțata și Consiliul comunei Bălțata,

raionul Criuleni a fost expediat recursul depus de IP „Agenția Servicii Publice”, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Conform avizelor de recepție, anexate la materialele dosarului, recursul depus

de IP „Agenția Servicii Publice” a fost recepționat de către intimata Valentina Ghelici

și intervenienții accesorii Fiodor Ghelici, Primăria comunei Bălțata și Consiliul

comunei Bălțata, raionul Criuleni (f. d. 198-201).

Intimata Valentina Ghelici și intervenienții accesorii Fiodor Ghelici, Primăria

comunei Bălțata și Consiliul comunei Bălțata, raionul Criuleni nu și-au valorificat

dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe la recursul IP „Agenția Servicii

Publice”.

Prin încheierea din 23 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost numită

examinarea recursului depus de IP „Agenția Servicii Publice” în complet de 5

judecători.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral

decizia instanței de apel și de a restitui cauza spre rejudecare în instanța de apel, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a

se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei IP

„Agenția Servicii Publice” au fost expuse cu suficientă claritate.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

4

restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării

recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Din materialele dosarului rezultă că la 02 februarie 2018, Valentina Ghelici a

depus la Departamentul cadastru al IP „Agenția Servicii Publice” o cerere, prin care a

solicitat înregistrarea fântânii arteziene nr. 2864, amplasată pe lotul de pământ cu

numărul cadastral xxxxx, ce-i aparține cu drept de proprietate (f. d. 3).

Prin răspunsul din 06 martie 2018, Departamentul cadastru al IP „Agenția

Servicii Publice” a informat-o pe Valentina Ghelici, că sondele arteziene reprezintă

instalații aferente, care vor fi obiect al înregistrării în Registrul obiectelor de

infrastructură tehnico-edilitară. Acest sistem informațional urmează a fi elaborat în

conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 133 din 24

februarie 2014. Din considerentele expuse, Agenția Servicii Publice nu are temei

pentru a satisface solicitarea Valentinei Ghelici (f. d. 4).

La 30 martie 2018 Valentina Ghelici a depus cerere de chemare în judecată

împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, persoane terțe Fiodor Ghelici, Primăria

comunei Bălțata și Consiliul comunei Bălțata, prin care a solicitat constatarea ca fiind

ilegal refuzul IP „Agenția Servicii Publice” de a soluționa cererea din 02 februarie 2018

privind înregistrarea în Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară a fântânii

arteziene nr. 2864, amplasată pe lotul de pământ cu nr. cadastral xxxxx și obligarea IP

„Agenția Servicii Publice” de a înregistra fântâna arteziană în Registrul obiectelor de

infrastructură tehnico-edilitară.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a admis acțiunea, a

recunoscut ca fiind ilegal refuzul IP „Agenția Servicii Publice” de a înregistra în

Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară fântâna arteziană nr. 2864,

amplasată pe lotul de pământ cu numărul cadastral xxxxx, ce aparține cu drept de

proprietate Valentinei Ghelici și a obligat IP „Agenția Servicii Publice” să înregistreze

în Registrul obiectelor de infrastructură tehnico-edilitară fântâna arteziană nr. 2864,

amplasată pe lotul de pământ cu numărul cadastral xxxxx, ce-i aparține cu drept de

proprietate Valentinei Ghelici (f. d. 63, 68-73, vol. I).

La 09 ianuarie 2019 ÎI „Agenția Servicii Publice” a depus apel, iar la 29 mai

2019 a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 15 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului depus de IP „Agenția

Servicii Publice”, a respins apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.

Efectuând controlul judiciar al deciziei instanței de apel, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că soluția

instanței de apel a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept material și procedural.

În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Colegiul relevă că se consideră încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de

drept procedural în cazul în care instanța a soluționat problema drepturilor unor

persoane care nu au fost implicate în proces.

În conformitate cu art. 216 alin. (1) din Codul administrativ, pentru pregătirea

dezbaterilor judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței colegiale, judecătorul raportor

5

efectuează următoarele acțiuni:

a) solicită pârâtului și celorlalți participanți la proces referințe cu privire la

acțiunea în contencios administrativ;

b) clarifică circumstanțele ce trebuie probate și indică probele suplimentare care

trebuie prezentate de către participanți în termenul stabilit expres de instanța de

judecată;

c) solicită, la cerere sau din oficiu, probele necesare examinării complete și

soluționării juste a cauzei de contencios administrativ printr-o încheiere în care este

stabilit termenul-limită de prezentare a acestora;

d) efectuează orice alte acte de procedură necesare pentru examinarea cauzei de

contencios administrativ, după posibilitate într-o singură ședință de judecată.

În conformitate cu art. 205 alin. (1), (2) și(3) din Codul administrativ, la

examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în

proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sunt afectate de litigiul în

cauză.

Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încât hotărârea instanței

de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie

atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, când:

a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț

sau cere constatarea nulității acestuia;

b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea

unui terț sau cere constatarea nulității acestuia;

c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea

unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un

terț;

d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea

unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și

favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de

persoane.

Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea

unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia

necesită încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces.

În contextul celor relatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că instanțele judecătorești prematur

au admis acțiunea depusă de Valentina Ghelici împotriva IP „Agenția Servicii

Publice”, persoane terțe Fiodor Ghelici, Primăria comunei Bălțata și Consiliul comunei

Bălțata, raionul Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea

înregistrării bunului imobil, deoarece nu au respectat prevederile art. 216 alin. (1)

coroborat cu art. 205 din Codul administrativ și nu au atras în proces Agenția Relații

Funciare și Cadastru.

Or, conform pct. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 133 din 24 februarie 2014 cu

privire la crearea sistemului informațional automatizat „Registrul obiectivelor de

infrastructură tehnico-edilitară”, posesorul sistemului informațional automatizat

„Registrul obiectivelor de infrastructură tehnico-edilitară” este Agenția Relații

Funciare și Cadastru, dar nu ÎI „Agenția Servicii Publice”.

Mai mult, ÎI „Agenția Servicii Publice” a invocat în cererea de recurs, dar și în

6

recurs faptul, că în prezent sistemul informațional automatizat „Registrul obiectivelor

de infrastructură tehnico-edilitară” nu a fost elaborat și nu a fost transmis în gestiunea

deținătorului, Agenției Servicii Publice și prin urmare, Agenția Servicii Publice este în

imposibilitate de a-și onora obligațiunile cu privire la înregistrarea obiectivelor de

infrastructură tehnico-edilitară și de a executa hotărârea instanței de judecată.

Chestiunea legată de neatragerea unei părți în procesul judiciar a fost examinată

în numeroase cauze de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu,

Business și investiții pentru toți vs Moldova din 13 octombrie 2009 sau Cornea vs

Moldova din 22 iulie 2014. În ambele spețe, s-a constatat că instanțele naționale au

respins cererea unui terț – reclamant de a fi introdus în procesul judiciar, deși hotărârea

judecătorească i-a lezat, în mod direct, drepturile și interesele sale. Astfel, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că a fost încălcat dreptul acestuia de acces la

un tribunal. În același context, art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale garantează un echilibru echitabil

între părți și anume, fiecărei părți trebuie să i se ofere o posibilitate rezonabilă de a-și

prezenta cazul în condiții care nu-l plasează într-un dezavantaj substanțial față de

adversarul sau oponenții săi (a se vedea Regner vs Cehia (M.C.), 19 septembrie 2017,

parag. 146). Procedând la aplicarea acestor principii, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a considerat că dreptul unei persoanei la un proces echitabil este afectat, atunci

când ea nu are posibilitatea să participe într-un mod semnificativ la procedurile

judiciare (a se vedea Prebil vs Slovenia, 19 martie 2019, parag. 45).

În afară de aceasta, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție reține, că conform art. 11 alin. (2) din Legea cu

privire la Registrul obiectivelor de infrastructură tehnico-edilitară nr. 150 din 14 iulie

2017, documentele prezentate pentru înregistrarea drepturilor asupra unui obiectiv de

infrastructură tehnico-edilitară trebuie să identifice obiectivul respectiv (să conțină

descrierea lui), să indice dreptul ce urmează a fi înscris sau radiat, să conțină numele

părților actului juridic, semnăturile de rigoare, iar în cazurile stabilite de lege, să fie

autentificate notarial și stampilate.

Reieșind din prevederile legale enunțate, instanța de apel urma să verifice dacă

Valentina Ghelici a prezentat toate documentele necesare pentru înregistrarea fântânii

arteziene și dacă documentele anexate la cererea depusă de Valentina Ghelici la data

de 02 februarie 2018, prin care a solicitat înregistrarea fântânii arteziene nr. 2864,

amplasată pe lotul de pământ cu numărul cadastral xxxxx, ce-i aparține cu drept de

proprietate, conțin descrierea acestui obiectiv.

Din cererea privind înregistrarea fântânii arteziene, depusă de Valentina Ghelici

la data de 02 februarie 2018, reiese că la această cerere au fost anexate 27 de file,

care însă, nu se conțin la materialele cauzei și cărora instanțele de judecată nu le-a dat

aprecierea corespunzătoare.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că de către instanța de apel nu au fost combătute

argumentele ÎI „Agenția Servicii Publice”, precum că în actele anexate la cererea

Valentinei Ghelici din 02 februarie 2018 privind înregistrarea fîntînii arteziene nu se

conțin date privind identificarea obiectivului respectiv, descrierea acestuia și alte acte

autentificate în modul corespunzător.

7

În contextul dat, instanța de recurs relevă că cele descrise cert indică la

examinarea superficială a cauzei, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea cerințelor intimatei Valentinei Ghelici prin prisma prevederilor legale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorilor

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a restitui

cauza spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și reexaminând cauza, să emită o decizia legală și întemeiată, respectând dreptul

părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 247, art. 248 alin. (1) lit. d) și (2), art. 258 alin. (3) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

Se casează integral decizia din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Valentina Ghelici împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, persoane

terțe Fiodor Ghelici, Primăria comunei Bălțata și Consiliul comunei Bălțata, raionul

Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea înregistrării bunului

imobil și se restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet

de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

8