2ra-798/18 — incasarea datoriei

Prima instanță, Jud. Chișinău, sediul Central dosarul nr. 2ra-798/18 Gh. Balan, Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov Î N C H E I E R E 16 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Socolova Tatiana, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Levința Pavel împotriva Tatianei Socolova cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Socolova Tatiana și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 10 mai 2017 de admitere a acțiunii, c o n s t a t ă La 13 noiembrie 2015, Levința Pavel a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Socolova cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 28 septembrie 2012 dânsul a împrumutat Tatianei Socolova suma de 1 760 dolari SUA, pe care ultima s-a obligat s-o restituie până la data de 05 octombrie 2012, fiind întocmită în acest sens o recipisă. Menționează reclamantul că până în prezent datoria nu a fost restituită. La 01 octombrie 2015 a expediat în adresa Tatianei Levința o pretenție cu solicitarea ca aceasta să-și execute obligația și să restituie datoria, însă pârâta nu a reacționat nici într- un mod. La 13 februarie 2017, reclamantul a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând repunerea în termenul de adresare în judecată cu prezenta acțiune, încasarea de la Socolova Tatiana a datoriei în sumă de 1 760 dolari SUA, echivalentul în lei conform ratei de schimb valutar stabilit de BNM la data executării hotărârii judecătorești și compensarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea acesteia, a invocat că dat fiind faptul că pârâta în cadrul examinării cauzei a recunoscut datoria existentă față de dânsul, astfel este îndreptățit de a fi repus în termenul de adresare cu cerere de 1 chemare în judecată privind încasarea datoriei în baza recipisei din 28 septembrie 2012, care urma a fi restituită până la data de 05 octombrie 2012. Reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza art. 277, 572, 867 și 871 Cod civil, astfel solicitând repunerea în termenul de adresare în judecată, încasarea datoriei de 1760 dolari SUA, echivalentul în lei conform ratei de schimb valutar stabilit de BNM la data executării hotărârii judecătorești și compensarea cheltuielilor de judecată suportate pentru achitarea taxei de stat și asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 10 mai 2017, acțiunea a fost admisă, încasându-se de la Socolova Tatiana în beneficiul lui Levința Pavel datoria în mărime de 1 760 dolari SUA în lei moldovenești conform cursului oficial al BNM la data executării hotărârii și cheltuielile de judecată în mărime de 1 054,19 lei cu titlu de taxă de stat și 1 000 lei pentru asistență juridică. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, a fost respins apelul declarat de Socolova Tatiana și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 10 mai 2017. Atât prima instanță cât și instanța de apel au ajuns la concluzia că Socolova Tatiana urmează să-și onoreze obligația de restituire a datoriei față de Levința Pavel, făcând referire la recipisa în original prezentată la materialele dosarului (f.d.

17), cât și la recunoașterea de către pârâtă în cadrul examinării cauzei a sumei datorate. Instanțele de judecată au stabilit că în speță a intervenit întreruperea cursului prescripției prin recunoașterea de către Socolova Tatiana existenței datoriei față de Levința Pavel, devenind astfel incidente dispozițiile art. 277 Cod civil. La 20 februarie 2018, Socolova Tatiana a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 10 mai 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În susținerea recursului Socolova Tatiana a invocat ilegalitatea și netemeinicia hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare.

Consideră recurenta că, atât prima instanță, cât și instanța de apel eronat au apreciat probele administrate în cadrul examinării cauzei. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017 a fost expediată în adresa recurentei la 08 decembrie 2017 (f.d. 167), însă lipsesc date (aviz de recepție) despre recepționarea acesteia, iar recurenta indică că a recepționat copia deciziei recurate la 19 decembrie 2017. În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Socolova Tatiana la 20 februarie 2018 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 29 martie 2018 în adresa intimatului Levința Pavel a fost expediată copia recursului declarat de către Socolova Tatiana, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. 2 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Socolova Tatiana este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Socolova Tatiana nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC. Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate în referința la cererea de chemare în judecată și în cererea de apel în privința cărora s-au expus instanțele ierarhic inferioare.

Astfel, acestea se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și instanța de fond și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârilor recurate și urmează a fi respinse. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept 3 procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Socolova Tatiana ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Socolova Tatiana, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță 4