2r-356/18 — Revindecarea bunului din posesie străină, înlăturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2r–356/18 Instanța de fond: I. Chiroșca Instanța de apel: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu Î N C H E I E R E 16 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu Examinând recursul declarat de către Gîncu Vasile prin intermediul avocatului Bondarenco Oleg, în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda împotriva lui Gîncu Vasile cu privire la înlăturarea obstacolelor, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gîncu Vasile prin intermediul avocatului Bondarenco Oleg, asupra încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2013, prin care a fost admisă cererea de retragere a apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni din 04 decembrie 2013, c o n s t a t ă: La 17 mai 2013, Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda s-au adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva lui Gîncu Vasile privind înlăturarea obstacolelor.

În motivarea pretențiilor înaintate, reclamanții au invocat, că, în baza contractului de donație nr. 3064 (8001/11/15775) încheiat la 12 mai 2011 între Gîncu Claudia și Gîncu Andrei, Gîncu Nadejda, ultimilor le aparține cu drept de proprietate, în mărime de cîte ½ cotă parte ideală, lotul de pământ cu destinația pentru construcții cu suprafața de 0,1617 ha, pe care se află casa de locuit cu suprafața de 179,9 m2, amplasat în intravilanul satului Ciobanca, comuna Pănășești, raionul Strășeni, înregistrat la 20 octombrie 2011 la OCT Strășeni și trecut în Registrul bunurilor imobile. Au invocat reclamanții că, între Gîncu Claudia și pârâtul Gîncu Vasile, de asemenea a fost încheiat un contract de donație cu nr. 6998 (8001/12/3935) a lotului de pămînt cu destinația pentru construcții, învecinat cu cel al reclamanților, cu suprafața de 0, 1524 ha, pe care se află casa de locuit individuală cu suprafața de 89,7 m2 și construcția cu suprafața de 32,5 m2.

Lotul de pământ ce le aparține cu drept de proprietate, cu suprafața de 0,1616 ha și lotul de pământ cu suprafața de 0,1524 ce aparține cu drept de proprietate pârâtului, se învecinează printr-un hotar comun. Însă, în primăvara anului 2012, pârâtul, fără careva temei legal, în mod samavolnic, a modificat hotarele existente între loturile respective, demolând și gardul din piatră but cu lungimea de 2,5 m. Ulterior, în luna aprilie 2013, pârâtul a mai construit un gard din piatră but pe terenul ce aparține reclamanților, astfel ultimii fiind lipsiți de unicul acces în curtea casei de locuit, fapt ce i-a determinat să se adreseze în judecată cu cererea respectivă. Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 04 decembrie 2013, acțiunea a fost admisă, fiind dispusă obligarea lui Gîncu Vasile să demoleze din cont propriu gardurile construite pe terenul amplasat în raionul Strășeni, com.

Pănășești, satul Ciobanca, ce aparțin cu drept de proprietate lui Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda, cu strămutarea acestora potrivit liniei de hotar în conformitate cu titlurile de autentificare a deținătorilor de teren. Împotriva hotărârii respective, la 12 august 2014, Gîncu Vasile a declarat apel, însă, până la începerea dezbaterilor în fond, apelantul Gîncu Vasile, a depus o cerere de retragere a apelului. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2014, a fost admisă retragerea apelului declarat de Gîncu Vasile și încetată procedura în apel.

La 23 octombrie 2017, Gîncu Vasile a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2014. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018, cererea de revizuire depusă de Gîncu Vasile prin intermediul avocatului Bondarenco Oleg, asupra încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2013, prin care a fost admisă cererea de retragere a apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni din 04 decembrie 2013, a fost respinsă ca inadmisibilă. La 07 martie 2018, Gîncu Vasile prin intermediul avocatului Bondarenco Oleg a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018, solicitând casarea încheierii recurate, admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2014 și rejudecarea cauzei în ordine de apel.

În motivarea cererii de recurs, a fost invocat faptul că, instanța neîntemeiat a respins cererea de revizuire, formulată în baza art. 449 lit. b) al Codului de procedură civilă, concluzionând eronat că aceasta nu se încadrează în prevederile normei enunțate, fiind vădit ignorate fapte și dovezi invocate în cerere. Potrivit prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Având în vedere că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 20 februarie 2018, iar recursul a fost declarat la 07 martie 2018, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în termen. Studiind materialele dosarului în raport cu prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gîncu Vasile prin intermediul avocatului Bondarenco Oleg, urmează a fi respins din următoarele motive. În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

În cazul dedus justiției, se atestă că, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018, cererea de revizuire depusă de Gîncu Vasile prin intermediul avocatului Bondarenco Oleg, asupra încheierii Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2013, prin care a fost admisă cererea de retragere a apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni din 04 decembrie 2013, a fost respinsă ca inadmisibilă. În motivarea soluției, instanța a indicat că cererea de revizuire este formulată în lipsa temeiurilor legale prevăzute pentru exercitarea căii de atac – revizuirea, ceea ce denotă caracterul abuziv al acesteia.

În conformitate cu art. 449 al Codului de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională. Verificând legalitatea și temeinicia încheierii contestate prin prisma prevederilor citate, Colegiul constată că cererea de recurs este depusă, făcându-se trimitere la încălcarea dreptului la un proces echitabil prin omiterea de a se expune la toate temeiurile invocate în cerere, lipsirea revizuentului de posibilitate de a folosi căile de atac, precum și la fondul litigiului.

Așadar, Colegiul a stabilit că, cererea de revizuire, respinsă de către instanță, a fost depusă în afara temeiurilor prevăzute de lege pentru declararea revizuirii asupra actelor judecătorești de dispoziție, prevăzute de art. 14 al Codului de procedură civilă. Or, în speță, se constată că, cererea de revizuire a fost întemeiată pe art. 449 lit. b) al Codului de procedură civilă. Potrivit art. 449 lit. b) al Codului de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Reieșind din norma citată, Colegiul ține să atragă atenția asupra faptului că, circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. În așa mod, pentru a invoca temeiul indicat în cererea de revizuire, este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială – să existe anterior pronunțării hotărârii, dar revizuenților să le devină cunoscută ulterior.

Sub acest aspect, Colegiul reține că, încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018 este legală și întemeiată, corect constatând că, revizuirea este o cale de atac de retractare care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în privința unei cauze civile. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența temeiurilor în acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic. Pe când în speță, cererea de revizuire nu întrunește condițiile necesare de a fi examinată, prin prisma prevederilor prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă (art. 446-453).

În această perspectivă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, admiterea cererii de recurs depusă de Gîncu Vasile prin intermediul avocatului Bondarenco Oleg ar conduce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Prin urmare, din considerentele menționate și ținând cont de faptul că motivele invocate de recurent sunt declarative și neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recurs și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018. Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge recursul declarat de către Gîncu Vasile prin intermediul avocatului Bondarenco Oleg. Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018. Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu