2ra-737/19 — rezilierea contractului de donatie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- rezilierea contractului de donatie
- Temei legal
- temeiurile inamdisibilitatii recursului
2ra-737/19 — rezilierea contractului de donatie (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
dosarul nr. 2ra-737/19
prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (M. Grosu)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)
ÎNCHEIERE
24 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Namjiu Vasile,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Namjiu Vasile
împotriva lui Ciubotaru Vladimir cu privire la rezilierea contractului de donație și la
acțiunea reconvențională depusă de Ciubotaru Vladimir împotriva lui Namjiu Vasile
cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost admis apelul declarat de Namjiu Vasile și apelul incident declarat de
Ciubotaru Vladimir, casate încheierea din 08 august 2018 și hotărârea din 10 august
2018 ale Judecătoriei Strășeni cu emiterea unei noi hotărâri
c o n s t a t ă
La 16 februarie 2018 Namjiu Vasile a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Ciubotaru Vladimir, prin care a solicitat rezilierea contractului de
donație.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 18 august 2006, fratele soției,
Ciubotaru Gheorghe, fiind reprezentat în baza procurii de către soția acestuia,
Namjiu Vera, i-a donat un teren cu destinație construcție cu suprafața de 0,0601 ha
cu nr. cadastral xxxxx amplasat în or. Strășeni str. L.Severin, 28.
Acesta, ulterior a donat terenul pârâtului Ciubotaru Vladimir care este alt
frate al soției, cu condiția ca acesta să construiască pe terenul dat o căsuță în care să
locuiască reclamantului cu soția sa, iar după decesul lor, bunurile imobile, terenul și
căsuța, să îi rămână în proprietate pârâtului.
În același contract este menționat că pârâtul va construi căsuța până la 25
decembrie 2016 și dacă nu construiește în termenul indicat, restituie reclamantului
terenul, adică contractul de donație poate fi reziliat. A susținu reclamantul că în
pofida acestor circumstanțe, pârâtul în prezent nu dorește benevol să rezilieze
contractul de donație.
A menționat reclamantul că în baza contractului numit, el și Ciubotaru
Vladimir au întocmit și o recipisă adăugătoare (scrisă de mână), în care ultimul și-a
exprimat acordul că până la 25 decembrie 2016 construiește o căsuță în care o să
locuiască reclamantul și soția sa, până la decesul lor, iar pârâtul va dispune de acest
teren.
Pe parcursul examinării cauzei, la 08 august 2018, Ciubotaru Vladimir a
înaintat cerere reconvențională împotriva lui Namjiu Vasile, prin care a solicitat
restituirea cheltuielilor de judecare suportate în cadrul actualului proces.
În motivarea acțiunii reconvenționale pârâtul a susținut că a suportat
cheltuieli pentru transport de deplasare la ședințele de judecată din 02 mai 2018 în
sumă de 6052 ruble rusești, 1820 de lei și din 25 iunie 2018 în sumă de 9504 ruble
rusești, precum și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5900 de lei.
Prin încheierea din 08 august 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, a
fost respinsă cererea de recuzare înaintată de Namjiu Vasile judecătorului Grosu
Mihaela.
Prin hotărârea din 10 august 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul central
acțiunea inițială a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, iar acțiunea reconvențională
depusă de Ciubotaru Vladimir a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din
contul lui Namjiu Vasile cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2000 de lei
și taxa de stat proporțional părții admisă în mărime de 150 de lei. În rest pretențiile
din cererea reconvențională au fost respinse.
Namju Vasile a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând
casarea acesteia în partea respingerii acțiunii inițiale cu emiterea unei noi hotărâri
de admiterea a acțiunii inițiale.
Ciubotaru Vladimir a depus apel incident, solicitând casarea hotărârii primei
instanțe în partea respingerii acțiunii reconvenționale.
Prin decizia din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis
apelul declarat de Namjiu Vasile și apelul incident depus de Ciubotaru Vladimir,
casate încheierea din 08 august 2018, prin care a fost respinsă cererea de recuzare și
hotărârea din 10 august 2018 ale Judecătoriei Strășeni, sediul central cu emiterea
unei noi hotărâri, prin care a fost respinsă acțiunea inițială și a fost admisă parțial
acțiunea reconvențională; s-a încasat în folosul lui Ciubotaru Vladimir din contul lui
Namjiu Vasile cheltuielile de judecată suportate de primul în sumă de 15 556 de
ruble FR, echivalent în MDL la data executării hotărârii conform cursului stabilit de
BNM și în sumă de 1000 de lei pentru asistența juridică acordată în actuala pricină.
În rest, cerința de compensare a cheltuielilor de judecată a fost respinsă.
Întru casarea încheierii de recuzare, instanța de apel a menționat că potrivit
materialelor pricinii, Namjiu Vasile la 07.08.2018 a înaintat recuzare judecătorului
care judecă pricina, Mihaela Grosu, deoarece aceasta este fiica avocatului
M.Gavriliță, care a acordat asistență juridică în acest proces părții oponente, fapt
confirmat prin dispoziția de plată prezentată de Ciubotaru Vladimir pentru a
confirma pretențiile sale de încasare a cheltuielilor de judecată.
Astfel, Colegiul a conchis că potrivit bonului de plată seria PL nr. 708513 din
09 iunie 2018, avocatul M.Gavriliță a acordat asistență juridică lui Ciubotaru
Vladimir în actualul proces, ultimul anexând respectivul înscris în calitate de probă,
pentru a demonstra necesitatea încasării cheltuielilor sale de judecată. Faptul, că
avocatul M.Gavriliță este tatăl judecătorului care judecă pricina, Mihaela Grosu, a
fost confirmat de ambele părți ale procesului, cum și prin încheierea instanței prin
2
care s-a respins cererea de recuzare. La capitolul dat Colegiul a menționat că
instanța de judecată care a examinat cererea de recuzare incorect și contrar
prevederilor legale a respins cererea de recuzare, invocând în acest sens motive
formale și, anume, că nu a constatat temeiurile consemnate la art. 50 Cod de
procedură civilă. Cu toate că însăți partea Ciubotaru Vladimir a prezentat înscrisul,
care demonstrează contrariul și, anume, că avocatul M.Gavriliță a acordat asistență
juridică lui Ciubotaru Vladimir și, că primul este tatăl judecătorului care judecă
pricina. Situația descrisă a impus necesitatea anulării încheierii prin care s-a respins
cererea de recuzare și ca consecință și anularea hotărârii pronunțate în speță, cauza
urmând a fi rejudecată în fond și pronunțată o nouă hotărâre.
Cu referire la obiectul nemijlocit al litigiului, Colegiul a considerat necesar a
respinge pretențiile lui Namjiu Vasile înaintate către Ciubotaru Vladimir privind
rezilierea contractului de donație, deoarece situația nu întrunește criteriile legale
impuse de normele de drept material în acest sens. Or, după cum a fost indicat
anterior, potrivit art. 733 Cod civil contractul nu poate fi altfel reziliat, decât în
temeiuri prevăzute de lege sau prin acordul părților. Din materialele speței rezultă,
că părțile nu au ajuns la un acord privind rezilierea contractului.
Cu referire la cerințele părților privind compensarea cheltuielilor de judecată,
instanța de apel a menționat că instanța de fond incorect nu a încasat de la Namjiu
Vasile în folosul lui Ciubotaru Vladimir cheltuielile suportate de acesta pentru
deplasare. Or, potrivit înscrisurilor prezentate, ultimul nu se află pe teritoriul
Republicii Moldova, fiind nevoit să se deplaseze la ședințele de judecată din
Federația Rusă în Republica Moldova, suportând în acest sens cheltuielile
corespunzătoare pentru transport.
Instanța de apel a respins compensarea taxei de stat achitate de Ciubotaru
Vladimir pentru cerințele de încasare a cheltuielilor de judecată. Or, asemenea
pretenții sunt scutite de la plata taxei de stat, iar faptul că Ciubotaru Vladimir
incorect a achitat taxa de stat pentru asemenea gen de pretenții nu poate fi pusă în
sarcina și vina lui Namjiu Vasile și corespunzător aceste cheltuieli nu pot fi
compensate din contul ultimului.
Cu referire la cerința de compensare a cheltuielilor de asistență juridică,
Colegiul a considerat că acestea urmează a fi compensate parțial, în sumă de 1000
de lei, fapt ce se datorează modului de pregătire și de reprezentare a părții de către
avocați, nivelul și calitatea serviciilor prestate, complexitatea cauzei și durata
acesteia.
În final, Colegiul a reiterat că apelurile depuse de ambele părți urmează a fi
admise, deoarece instanța de fond a examinat cauza cu admiterea încălcărilor de
procedură, care impun anularea atât a hotărârii pronunțate pe fond, cât și a încheierii
de respingere a cererii de recuzare, în pricină urmând a fi pronunțată o nouă
hotărâre.
La 27 februarie 2019 Namjiu Vasile a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi
hotărâri de admitere a acțiunii inițiale și respingerea acțiunii reconvenționale.
3
În motivarea recursului s-a invocate aplicarea eronată a normelor de drept
material. În opinia recurentului instanțele de judecată urmau să ia în considerare
prevederile art. 443 Cod civil și art. 369 alin. (2) Cod civil.
În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului
copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada
recepționării acesteia, din care considerente recursul este depus în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Namjiu Vasile, în raport cu
materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Namjiu Vasile, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
4
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Namjiu Vasile.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Namjiu Vasile se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
Judecătorii Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
5