2r-150/18 — Valabilitatea valabilității tranzacției

prima instanță: V. Chisilița dosarul nr. 2r-150/18

instanța de apel: L. Bulgac, G. Dașchevici, V. Sîrbu

D E C I Z I E

21 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva,

Nina Vascan

examinând recursul declarat de reprezentantul lui Vasile Gîncu, avocatul Oleg

Bondarenco împotriva încheierilor Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017 și 19

septembrie 2017,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Gîncu și

reprezentantul său, avocatul Oleg Bondarenco împotriva executorului judecătoresc

Iacob Miron, Nadejda Gîncu și Andrei Gîncu cu privire la constatarea valabilității

tranzacției de încetare a procedurii de executare,

c o n s t a t ă

La 14 decembrie 2016, Vasile Gîncu și reprezentantul său, avocatul Oleg

Bondarenco, au depus contestație împotriva executorului judecătoresc Iacob Miron,

Nadejda Gîncu și Andrei Gîncu, prin care au solicitat constatarea valabilității tranzacției

de încetare a procedurii de executare a hotărârii Judecătoriei Strășeni din 04 decembrie

2013, obligarea executorului judecătoresc Iacob Miron, de a întocmi procesul-verbal

privind consemnarea condițiilor tranzacției de încetare a procedurii de executare.

În scopul asigurării acțiunii, Vasile Gîncu și reprezentantul său, avocatul Oleg

Bondarenco, au solicitat suspendarea procedurii de executare nominalizate, pînă la

soluționarea definitivă a prezentei contestații.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 decembrie 2016, a

fost admisă cererea de aplicare a măsurilor de asigurare a acțiunii și a fost suspendată

procedura de executare a titlului executoriu, emis în baza hotărîrii Judecătoriei Strășeni

nr. 2-1171/2013 din 04 decembrie 2013, aflat în gestiunea executorului judecătoresc

Iacob Miron, pînă la etapa, în care hotărîrea judecătorească va deveni definitivă (f.d.17-

19).

La 18 ianuarie 2017, reprezentantul lui Andrei Gîncu, avocatul Constantin

Gheorghiță, a depus cerere de recurs împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 16 decembrie 2016, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a

încheierii și respingerea cererii de asigurare a acțiunii înaintată de către Vasile Gîncu și

reprezentantul său, avocatul Oleg Bondarenco (f.d.26-30).

1

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017, a fost admis recursul

declarat de Andrei Gîncu, a fost casată încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

din 16 decembrie 2016 și a fost emisă o nouă încheiere, prin care a fost respinsă ca

neîntemeiată, cererea debitorului Vasile Gîncu, cu privire la aplicarea măsurilor de

asigurare a acțiunii (f.d.37-40).

La 22 martie 2017, reprezentantul lui Vasile Gîncu, avocatul Oleg Bondarenco, a

depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 februarie

2017, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei și rejudecarea recursului

declarat de Andrei Gîncu împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

16 decembrie 2016 (f.d.78-81).

Concomitent cu cererea de revizuire, a solicitat recuzarea judecătorului Curții de

Apel Chișinău, Bulgac Lidia, de la examinarea cererii de revizuire, în temeiul art. 50

alin. (1) lit. d) și e) din Codul de procedură civilă, cu suspendarea executării deciziei

supusă revizuirii, în temeiul art. 451 alin. (5) din Codul de procedură civilă .

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, a fost respinsă cererea

de recuzare a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Bulgac Lidia, înaintată de avocatul

Oleg Bondarenco, în interesele lui Vasile Gîncu, de la examinarea cererii de revizuire

depuse împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017 (f.d.105-107).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2017, a fost respinsă ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vasile Gîncu, împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 28 februarie 2017 (f.d.117-119).

La 03 octombrie 2017, reprezentantul lui Vasile Gîncu, avocatul Oleg Bondarenco,

a declarat recurs împotriva încheierilor Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017 și 19

septembrie 2017, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea încheierilor recurate,

admiterea cererii de revizuire și respingerea, ca fiind tardiv recursul declarat de Andrei

Gîncu (f.d.171-175).

În argumentarea recursului asupra încheierii din 15 iunie 2017, a invocat că

judecătorul Lidia Bulgac, a dat o soluție contrară unei cauze similare, aplicând aceleași

motive și în acest sens, a avut o opinie subiectivă prestabilită, fiind contrară Principiilor

de la Bangalore.

Consideră că respingerea cererii de revizuire este nefondată, întrucît prin decizia

supusă revizuirii, s-a admis un recurs depus peste termen și care nu conține solicitarea

de repunere în termen.

Susține că, Vasile Gîncu nu a fost citat despre derularea procedurii de recurs, care

s-a finalizat cu decizia supusă revizuirii, iar instanța de revizuire a ignorat temeiul de

revizuire, prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul declarat de

reprezentantul lui Vasile Gîncu, avocatul Oleg Bondarenco urmează a fi respins pentru

următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Raportând data pronunțării încheierii recurate, 19 septembrie 2017 (f.d.117-119),

cu data declarării recursului, 03 octombrie 2017, fapt confirmat prin amprenta sigiliului,

aplicată pe cererea de recurs (f.d.171-175), Colegiul conchide că demararea căii de atac

a fost exercitată în termen, or potrivit art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul

2

de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Privitor la încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, prin care a fost

respinsă cererea de recuzare a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Bulgac Lidia,

înaintată de avocatul Oleg Bondarenco, în interesele lui Vasile Gîncu, de la examinarea

cererii de revizuire depuse împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 februarie

2017, instanța de recurs menționează că potrivit art. 2.5 din Principiile de la Bangalore,

judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar, pe care constată că nu îl va putea

judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea

că judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără însă ca

înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are o

predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre părți sau în care

judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior,

judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în

care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul

procesului.

Instanța de recurs, întru verificarea legalității încheierii nominalizate, va reține

raționamentele și jurisprudența CtEDO din hotărârea Kyprianou v. Cyprus (73797/01, §

121, ECHR 2005), prin care Înalta Curte face distincție între o abordare subiectivă,

adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o

anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții

suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea Piersack v.

Belgium, din 1 octombrie 1982 și Grieves v. the United Kingdom).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul

personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și

care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această privință, chiar

aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Castillo Algar v. Spain și Morel v.

France). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a

bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta

nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această

bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo v. Italy și

Wettstein v. Switzerland).

Colegiul remarcă faptul că, cererea de recuzare a judecătorului Bulgac Lidia, a fost

înaintată, concomitent cu cererea de revizuire depusă de către reprezentantul lui Vasile

Gîncu, avocatul Oleg Bondarenco, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28

februarie 2017 (f.d.78-81), invocând ca temei de recuzare, faptul că judecătorul și-a

expus opinia, supra pricinii, care se judecă și că există împrejurări, care pune la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea acestuia.

În acest sens, Colegiul subliniază că în conformitate cu art. 448 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărîri sau încheieri rămase

irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

Din conținutul normei respective, Colegiul, relevă că cererea de revizuire urmează

a fi examinată de către aceeași instanță (complet de judecători), care s-a expus asupra

fondului cauzei. Prin urmare, este justă concluzia, din încheierea privind respingerea

cererii de recuzare, că cele invocate în cerere, precum că judecătorul vizat în propunerea

de recuzare, a examinat anterior fondul cauzei și a emis o hotărâre, prin care a soluționat

3

pricina, nu este un impediment de examinare a cererii de revizuire.

Mai mult, Colegiul, reține că argumentele expuse în cerere de recuzare a

judecătorului Lidia Bulgac, sunt lipsite de suport probant și înaintată în lipsa unor

motive de fapt probante.

De asemenea, alegațiile invocate de către reprezentantul recurentului, precum că,

judecătorul Lidia Bulgac, a dat o soluție contrară unei cauze similare, aplicând aceleași

motive și în acest sens, a avut o opinie subiectivă prestabilită, fiind contrară Principiilor

de la Bangalore, sunt criticabile și nu pot fi admise, fiind pur declarative și neprobate or,

la acest capitol, nu au fost exemplificate împrejurările, de ordin obiectiv sau subiectiv

concludente, ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății judecătorului, a

cărei recuzare se solicită, având în vedere că în spiritul CEDO, orice bănuială de

imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată.

Din aceste considerente, instanța de recurs, ajunge la concluzia că încheierea Curții

de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, a fost emisă în conformitate cu normele de drept

material și procedural pertinente.

Cu referire la verificarea legalității încheierii Curții de Apel Chișinău din 19

septembrie 2017, Colegiul menționează că, revizuirea unei hotărâri date de către

instanță, este posibilă doar în cazul în care, solicitantul, după devenirea irevocabilă a

hotărârii, intră în posesia unui temei, din cele prevăzute de art. 449 din Codul de

procedură civilă.

Reprezentantul revizuentului Vasile Gîncu, avocatul Oleg Bondarenco, ca temei de

declarare a cererii de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28

februarie 2017, a invocat prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește

că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

Instanța de recurs relevă că, circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de

fapte juridice (obiect al probației), care duc la apariția, modificarea sau stingerea

drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă

a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată,

care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la

momentul pronunțării hotărîrii și au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a

devenit irevocabilă.

Astfel, Colegiul reține justețea încheierii Curții de Apel Chișinău din 19

septembrie 2017, prin care conchide că motivele aduse de Gîncu Vasile, în suportul

revizuirii deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017, nu se încadrează în

temeiurile de drept, prevăzute la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Ba mai

mult, una din condițiile de declarare a revizuirii, constă în faptul ca motivele din cererea

de revizuire, să se încadreze în una din temeiurile prevăzute la art. 449 din Codul de

procedură civilă, în sensul prevederilor art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

care stipulează că cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la

art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-

se probele ce le confirmă.

În acest sens, instanța de recurs, menționează că motivele invocate de

4

reprezentantul recurentului, precum că intimatul Vasile Gîncu, nu a fost citat legal

despre locul, data și ora examinării cererii de recurs, declarate de către recurentul

Andrei Gîncu, admiterea unui recurs peste termen și care nu a conținut solicitarea de

repunere în termen, nu pot fi puse la baza admiterii recursului, deoarece vizează

temeinicia deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017 (f.d.37-40), or,

recursul este îndreptat împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie

2017, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire depusă de Vasile

Gîncu împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2017.

Din aceste motive, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către

reprezentatul lui Vasile Gîncu, avocatul Oleg Bondarenco, ca fiind neîntemeiat, cu

menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017 și încheierii Curții de

Apel Chișinău din 19 septembrie 2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge recursul declarat de reprezentantul lui Vasile Gîncu, avocatul Oleg

Bondarenco.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017 și încheierea

Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Vasile Gîncu și reprezentantul său, avocatul Oleg Bondarenco

împotriva executorului judecătoresc Iacob Miron, Nadejda Gîncu și Andrei Gîncu cu

privire la constatarea valabilității tranzacției de încetare a procedurii de executare.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

5