2ra-409/23 — revendicarea dreptului de proprietate, recunoașterea dreptulu de superficie

2ra-409/23 — revendicarea dreptului de proprietate, recunoașterea dreptulu de superficie (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-409/23

2-20012307-01-2ra-20032023

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (jud. V. Arhip)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, V. Mihaila, R. Pulbere)

Î N C H E I E R E

07 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Mariana Ursachi

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gîncu

Andrei și Gîncu Nadejda,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Gîncu și

Nadejda Gîncu împotriva lui Vasile Gîncu și Tatiana Gîncu, intervenienți accesorii

Vasile Chiselița, Primăria Pănășești, r-nul Strășeni și Consiliul local Pănășești, r-nul

Strășeni cu privire la revendicarea dreptului de proprietate prin constatarea încălcării

dreptului de proprietate, obligarea demolării din cont propriu a construcției pretinse a fi

construite ilegal și obligarea de a nu îngrădi dreptul de folosință pe viitor asupra bunului

imobil, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, și

acțiunea reconvențională înaintată de Vasile Gîncu și Tatiana Gîncu împotriva

lui Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu, intervenienți accesorii Primăria Pănășești, r-nul

Strășeni, Consiliul local Pănășești, r-nul Strășeni și Vasile Chiselița cu privire la

recunoașterea dreptului de superficie asupra porțiunii de teren în vederea întrebuințării

și exploatării casei de locuit nou-construite, înregistrarea dreptului de superficie în

Registrul bunurilor imobile, precum și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse cererea de apel declarată de Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu și cererea de

apel declarată de Vasile Gîncu și Tatiana Gîncu, reprezentați de avocatul Oleg

Bondarenco și menținută hotărârea din 18 februarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Călărași,

c o n s t a t ă :

La 23 ianuarie 2020 Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu au depus cerere de chemare

în judecată împotriva lui Vasile Gîncu și Tatiana Gîncu, intervenienți accesorii Vasile

Chiselița, Primăria Pănășești, r-nul Strășeni și Consiliul local Pănășești, r-nul Strășeni

1

cu privire la revendicarea dreptului de proprietate, prin constatarea încălcării dreptului

de proprietate, obligarea demolării din cont propriu a construcției pretinse a fi construite

ilegal, obligarea de a nu îngrădi dreptul de folosință pe viitor asupra bunului imobil,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au indicat că, prin dosarul tehnic privind formarea bunurilor

imobile, la cererea beneficiarei Claudia Gîncu, bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX

a fost divizat/separat în două bunuri imobile distincte: XXXXX și respectiv XXXXX.

Prin contractul de donație din 12 mai 2013, înregistrat la notar sub nr. 3064, Claudia

Gîncu a donat lui Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu cîte ½ cotă-parte fiecare, din imobilul

situat în sat. Pănășești, r-nul Strășeni cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,1617

ha și casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX. Astfel, prin semnarea contractului de

donație nominalizat, Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu au devenit proprietarii bunului

imobil cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în r-nul Strășeni, comuna Pănășești.

În același timp, prin contractul de donație, nr. 6998 din 28 octombrie 2011,

Vasile Gîncu și-a înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu nr.

cadastral XXXXX, bun imobil învecinat cu bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX.

Au menționat că, în sensul legislației civile, vecinătatea este o stare de fapt care

generează drepturi și obligații pentru proprietarii terenurilor sau altor bunuri imobile de

unde se pot produce influențe reciproce. Astfel, începând cu primăvara anului 2012,

pârâtul Vasile Gîncu, în mod abuziv și samavolnic, a modificat hotarele existente ce

despărțeau bunurile imobile învecinate, în așa mod înaintând semnificativ pe terenul ce

le aparține. Tot prin acțiuni samavolnice, pârâtul a construit o casă de locuit, inclusiv

pe terenul învecinat ce le aparține, esențial depășind limitele dreptului de proprietate,

ori, o parte din casă a fost construită pe terenul cu nr. cadastral XXXXX.

În sensul dat, la data 04 decembrie 2013, prin hotărârea Judecătoriei Strășeni

(dosar. Nr. 2-1171/2013) s-a constatat faptul că Vasile Gîncu samavolnic a înaintat pe

terenul cu nr. cadastral XXXXX, în așa mod încălcând dreptul de proprietate al

reclamanților. Totodată, instanța de judecată a hotărât admiterea integrală a acțiunii lui

Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu către Vasile Gîncu cu privire înlăturarea obstacolelor

și l-a obligat pe Vasile Gîncu să demoleze din cont propriu gardurile construite pe

terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu strămutarea acestora potrivit liniei de hotar în

conformitate cu Titlurile de autentificare a deținătorului de teren cu nr. cadastral

XXXXX și XXXXX, hotărârea menționată fiind definitivă și irevocabilă.

Urmare acestei hotărâri, titlul executoriu privind demolarea și strămutarea

gardului potrivit hotarelor a fost pusă în executare la executorul judecătoresc Iacob

Miron, însă nu a fost executat până în prezent din motivul inexistenței titlurilor de

autentificare a deținătorilor de teren, în sensul formulat în dispozitivul hotărârii

judecătorești nr. 2-1171/2013 din 04 decembrie 2013.

În continuare, reclamanții au invocat că, în scopul constatării acaparării bunului

imobil cu violarea dreptului de proprietate, au efectuat, prin intermediul S.R.L.

„GeoInfoSistem”, planul situației de facto în teritoriu, în urma măsurărilor constatându-

se că construcția în litigiu depășește cu 3 metri limitele teritoriului dreptului de

proprietate ce aparține pârâtului, ultimul abuziv acaparând din terenul lor, în așa mod

încălcându-le dreptul de vecinătate și proprietate.

2

Circumstanțele descrise supra pot fi confirmate și prin Actul de Constatare în

teren din 21 noiembrie 2013, care a stabilit că „1. Situația din teren nu corespunde cu

cea din acte; 2. în urma construirii gardului din piatră but pe porțiunea de teren 1-2 de

pe planul geometric, proprietarul terenului cu nr. cadastral XXXXX a acaparat teren cu

S=0,0084 ha, iar pe porțiunea 3-4 instalând un gard din blocuri de beton, proprietarul

cu nr. cadastral XXXXX a acaparat teren cu S=0,0021 ha”.

Cu referire la prevederile art. 581 alin. (1) și (2) din Codul civil, au susținut că,

la caz, se întrunesc următoarele condiții pentru înaintarea acțiunii în revendicare:

pierderea de către proprietar a posesiei asupra bunului; determinarea individuală a

bunului; aflarea bunului în posesie străină și neapărat ilegală. Respectiv, sunt în drept

să-și revendice partea de teren acaparată ilegal din bunul imobil nr cadastral XXXXX,

aflat la moment în posesia ilegală a pârâtului.

Totodată, prin prisma prevederilor art. 585 alin. (1) și (2) din Codul civil, în

calitatea lor de proprietari, sunt în drept să ceară interzicerea ridicării sau exploatării

construcției neautorizate, despre care se poate afirma cu siguranță că atât prezența

acestora, cât și utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului.

În același timp, au considerat că, circumstanțelor invocate sunt aplicabile

prevederile Legii privind calitatea în construcții nr. 721 XIII din 02 februarie 1996, or,

potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) și (2), lucrările de construcții, precum și

modernizare, modificare, transformare, consolidare și de reparații se execută numai pe

bază de proiect elaborat de către persoane fizice sau juridice licențiate în acest domeniu

și verificat de că verificatorii de proiecte atestați din cadrul instituțiilor autorizate în

verificarea proiectelor. Elaborarea proiectelor se efectuează în modul stabilit cu

respectarea documentelor normative în vigoare regimului arhitectural-urbanistic și

regimului tehnic, indicate în certificatul de urbanism eliberat de autoritatea

administrației publice locale. Verificarea și expertizarea proiectelor în privința

respectivelor documentelor normative referitoare la exigențele esențiale se efectuează

de către verificatorii de proiecte atestați din cadrul instituțiilor autorizate în verificarea

proiectelor. În sensul dat, reiterează că, construcția edificată de către pârât, prin

depășirea limitelor dreptului de proprietate, în detrimentul proprietății reclamanților, a

fost construită în lipsa documentației corespunzătoare.

La fel, au menționat că, Vasile Gîncu a încălcat prevederile pct. 2.12 și 2.19 din

SNIP 2.07.01-89 din 16 mai 1989 „Urbanism. Sistematizarea și amenajarea localităților

urbane și rurale”, aprobat prin Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale și

Construcțiilor Republicii Moldova nr. 7 din 11 februarie 2011 „Cu privire la aprobarea

Listei documentelor normative în construcții în vigoare pe teritoriul Republicii

Moldova la data de 01 ianuarie 2011”, potrivit cărora construcțiile auxiliare trebuie

amplasate la o distanță de minim 1 metru de la linia de hotar a loturilor de teren

învecinate, iar distanța de la ferestrele încăperilor (camerelor, bucătăriilor, verandelor)

și până la pereții casei și construcțiilor auxiliare (sarai, garaj, baie), amplasate pe loturile

de teren învecinate, trebuie să fie de cel puțin 6 metri.

Astfel, în temeiul normelor de drept citate, au concluzionat că, construcția în

litigiu a fost construită în lipsa unui certificat de urbanism, existența acestuia este

ilegală de jure, atâta timp cât construcția a fost admisă cu încălcarea normelor juridice

3

obligatorii și cu admiterea depășirii dreptului de proprietate, aceasta constituie o

încălcare a prevederilor Protocolului nr. 1 art. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului.

În ordinea celor expuse, prin prisma normelor legale enunțate supra, au

considerat că, nimeni nu poate poate pune careva obstacole proprietarului pentru

folosirea proprietății, iar în coraport cu art. 46 din Constituția Republicii Moldova,

nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în

condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Astfel, Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu au solicitat: -revendicarea dreptului de

proprietate prin constatarea încălcării dreptului de proprietate deținut de către Andrei

Gîncu și Nadejda Gîncu; obligarea pârâtului Vasile Gîncu să demoleze din cont propriu

a peretelui (gardului) și a construcției (casei de locuit) construite ilegal pe terenul cu

numărul cadastral XXXXX, deținut în proprietate de către Andrei Gîncu și Nadejda

Gîncu, cu obligarea de a nu îngrădi dreptul de folosință pe viitor asupra bunului imobil;

compensarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat și cheltuielile de

asistență juridică.

Prin încheierea din 06 iulie 2021 a a Judecătoriei Strășeni sediul Călărași a fost

atrasă în proces Tatiana Gîncu, în calitate de copârât (f.d. 156, Vol. II).

Prin încheierea din 03 august 2021 a Judecătoriei Strășeni sediul Călărași,

menținută prin decizia din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău nr. 2r-2695/21,

s-a încetat procesului civil în partea cererii de chemare în judecată depusă de Andrei

Gîncu și Nadejda Gîncu împotriva lui Vasile Gîncu și Tatiana Gîncu, intervenienți

accesorii Primăria Pănășești, r-nul Strășeni și Consiliul local Pănășești, r-nul Strășeni,

în partea ce ține de obligarea pârâtului Vasile Gîncu să efectueze din cont propriu

demolarea peretelui (gardului) construite ilegal pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, ce

aparține reclamanților Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu (f.d. 177, 178-179, Vol. II).

Instanța de judecată a continuat examinarea cererii de chemare în judecată

depusă de Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu împotriva lui Vasile Gîncu și Tatiana Gîncu,

intervenienții accesorii Primăria Pănășești, r-nul Strășeni și Consiliul local Pănășeșticu

privire la revendicarea dreptului de proprietate prin constatarea încălcării dreptului de

proprietate, obligarea demolării din cont propriu a construcției pretinse a fi construite

ilegal pe terenul cu nr. cadastral XXXXX ce aparține reclamanților Andrei Gîncu și

Nadejda Gîncu, obligarea de a nu îngrădi dreptul de folosință pe viitor asupra bunului

imobil, compensarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat și cheltuielile

de asistență juridică.

La 19 octombrie 2021, Vasile Gîncu și Tatiana Gîncu, reprezentați de avocatul

Oleg Bondarenco au înaintat acțiune reconvențională împotriva lui Andrei Gîncu și

Nadejda Gîncu, intervenienți accesorii Vasile Chiselița, Primăria Pănășești, r-nul

Strășeni și Consiliul local Pănășești cu privire la recunoașterea dreptului de superficie

asupra porțiunii de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0085 m.p., în vederea

întrebuințării și exploatării casei de locuit nou-construite, înregistrarea dreptului de

superficie în registrul bunurilor imobile, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată (f.d. 195-200, Vol. II).

În motivarea acțiunii reconvenționale au invocat că, construcția casei de locuit

4

individuale, demolarea căreia se solicită de către Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu prin

acțiune inițială, nu a fost ridicată de către Vasile Gîncu și nici nu a fost efectuată pe

terenul cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate acestuia, ci de către

Vasile Chiselița, pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, ce aparținea cu drept proprietate

ultimului, în acest sens fiind relevante imaginile și/sau plan-schema privind amplasarea

la sol a casei de locuit și actele de autorizare a construcției a casei de locuit, cum ar fi:

certificatul de urbanism nr. 09 din 25 august 2016, eliberat de Primăria com. Pănășești

pe numele lui Vasile Chiselița și autorizația de construire nr. 09 din 11-2016 eliberată

de Primăria com. Pănășești pe numele lui Vasile Chiselția.

Faptul că, Vasile Chiselița este beneficiar și executant al construcției case

menționate și nicidecum Vasile Gîncu, se confirmă suplimentar și prin hotărârea din 26

octombrie 2017 a Judecătoriei Strășeni (sediul Central) nr. 4-175/2017, prin care a fost

încetat procesul contravențional pornit în privința lui Vasile Gîncu în temeiul art. 177

alin. (2) lit. g) și l) Cod contravențional, pe motivul lipsei fapte contravenționale în

acțiunile acestuia.

Au menționat că, Vasile Chiselița este socrul lui Vasile Gîncu, respectiv tatăl

Tatianei Gîncu, iar prin construcția inițiată acesta a dorit să edifice o vilă, amplasată în

afara municipiului Chișinău, în zonă curat ecologică cu pădure, unde să poată petrece

timpul la bătrânețe, alături de copiii și nepoții săi. În acest scop, în anul 2014, Vasile

Chiselița a procurat terenul cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în Strășeni, comuna

Pănășești, s. Ciobanca, cu suprafața totală de 0,0806 ha, care se mărginește cu terenul

cu numărul cadastral XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate lui Vasile Gîncu, iar

în anul 2016, după elaborarea documentației de proiect și obținerea actelor permisive,

a demarat lucrările de construcție. Construcția casei de locuit a fost inițiată și

desfășurată din contul mijloacelor bănești deținute de Vasile Chiselița. În cadrul

desfășurării construcției casei de locuit, pentru a obține amplasarea și exploatarea

optimală a acesteia, Vasile Chiselița, având acordul lui Vasile Gîncu, a extins-o parțial

pe terenul ultimului, pe acest teren fiind edificată partea din față a clădirii construite cu

scări și o terasă. Extinderea construcției a avut loc în limitele terenului utilizat de Vasile

Gîncu, cu respectarea distanței de la gardul ce desparte gospodăria lui Vasile Gîncu de

terenurile învecinate. Vasile Chiselița nu a cunoscut despre faptul că Vasile Gîncu s-a

aflat în litigiu cu vecinii săi Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu cu privire la hotar. Atât la

inițierea lucrărilor de construcție, cât și ulterior (pentru toată perioada executării

lucrărilor construcție) nimeni din proprietarii terenurilor învecinate (inclusiv Andrei

Gîncu și Nadejda Gîncu) nu au formulat vreo obiecție și pretenție față de Vasile

Chiselița precum că ar efectua lucrări de construcție cu depășirea hotarului. Lucrările

de construcție a casei de locuit s-au început în luna noiembrie 2016 (după obținerea

autorizației de construire) și s-au prelungit până în luna august 2019, către acest

moment clădirea casei de locuit fiind integral edificată.

La 28 august 2019 Vasile Chiselița a înstrăinat terenul său cu nr. cadastral

XXXXX lui Vasile Gîncu și Tatiana Gîncu, construcția casei de locuit fiind

nefinalizată. Din anul 2020, Vasile Gîncu și Tatiana Gîncu au prelungit din cont propriu

lucrări de construcție a casei de locuit, din acest moment și până prezent de către ei

fiind desfășurate lucrări de instalare a acoperișului, ferestrelor și ușilor, montarea

5

rețelelor inginerești. La moment, construcția casei de locuit este în faza finală, urmând

a fi executate lucrări de finisare exterioară și pe interior, precum și urmează să fie

amenajat terenul aferent.

Astfel, au considerat că, conform prevederilor art. 390 din Codul civil în redacția

de până la 01 martie 2019, corespondente cu prevederile art. 599 din Codul civil

republicat, în cazul în care Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu sesizau că construcția casei

de locuit executată de Vasile Chiselița se desfășoară dincolo de limita terenului acestuia

și se extinde pe terenul lor, Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu trebuiau să obiecteze până

sau imediat după depășirea limitei terenului. În caz contrar, au considerat că Andrei

Gîncu și Nadejda Gîncu trebuie să tolereze încălcarea hotarului, având eventual dreptul

de a fi despăgubiți pentru această încălcare sub forma unei rente bănești sau sub forma

unei compensații pentru porțiunea de teren pe care a fost extinsă construcția.

Prin urmare, în circumstanțele faptice concrete ale cazului, rezultă că Andrei

Gîncu și Nadejda Gîncu, în pofida conștientizării încă la finele anului 2016 a faptului

că construcția edificată se extinde parțial pe terenul lor, în pofida faptului că puteau și

trebuiau să cunoască despre dreptul de proprietate deținut de către Vasile Chiselița,

precum și despre faptul că construcția este executată de către Vasile Chiselița, nu au

formulat față de Vasile Chisilița obiecții referitor la extinderea construcției pe terenul

lor nici până la, nici imediat după începerea lucrărilor de construcție. Mai mult, Vasile

Chiselița niciodată nu a recepționat de la Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu vreo obiecție

sau pretenție referitor la construcția edificată.

În acest sens, au menționat că, despre executarea construcției pe terenul nr.

cadastral XXXXX de către Vasile Chiselița, Andrei Gîncu a fost informat oficial de

către Inspecția de Stat în Construcții prin scrisoarea nr. 6-1197 din 02 februarie 2017,

eliberată la plângerea lui Andrei Gîncu privind verificarea legalității lucrărilor de

construcție.

Totodată, datele despre proprietarul terenului nr. cadastral XXXXX puteau fi

verificate în mod nestingherit în Registrul bunurilor imobile, la care, potrivit art. 496

alin. (3) din Codul civil până la republicare, are acces orice persoană interesată, iar

datele despre titularul autorizației de construire și certificatului de urbanism puteau fi

obținute în mod nestingherit, la cerere, la Primăria com. Pănășești, care este emitentul

acestor acte. Cu toate acestea, nici în acest moment (finele anului 2016 – începutul

anului 2017), nici în perioada imediat următoare, reclamanții Andrei Gîncu și Nadejda

Gîncu nu au formulat nicio obiecție sau pretenție referitor la desfășurarea construcției

pe terenul ce le aparține, nici față de Vasile Chiselița, în calitate de beneficiar și

executant al lucrărilor de construcție, nici față de Vasile Gîncu, pe care eventual în mod

eronat îl percepeau în calitate de beneficiar și executant al lucrărilor de construcție.

Au menționat că, potrivit Planului situației de facto din 12 aprilie 2017, executat

de S.R.L. „Geoinfosistem” la cererea lui Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu, s-a stabilit că

fundația clădirii în curs de construcție este amplasată parțial pe suprafața de 0,0085

m.p. din terenul nr. cadastral XXXXX ce aparține lui Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu

cu drept de proprietate, înscris prezentat de către aceștia și anexat la materialele cauzei

civile, însă, în pofida dispunerii de acest înscris, Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu nu au

întreprins măsuri prompte în vederea notificării lui Vasile Chiselița sau a lui Vasile

6

Gîncu, referitor la stoparea lucrărilor de construcție pe motiv că afectează drepturile

sale patrimoniale.

În acest context, doar peste 1 an de la începerea lucrărilor de construcție care

erau deja într-un stadiu avansat, în decembrie 2017, avocatul Dumitru Josanu din

numele lui Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu, a expediat în adresa lui Vasile Gîncu

pretenție prin care i-a solicitat ca în decurs de 7 zile să demoleze construcția ce trece

peste perimetrul dreptului de proprietate ce îi aparține. Deoarece nu era beneficiar,

executant și responsabil pentru lucrările de construcție vizate, Vasile Gîncu nu a

considerat necesar de a răspunde la această pretenție, care de fapt a fost în mod greșit

adresată. Mai mult, Vasile Gîncu nici nu a considerat necesar să răspundă la această

pretenție, având în vedere că aceasta a fost semnată de către avocatul Dumitru Josanu

din numele lui Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu, fără anexarea dovezii împuternicirilor

avocatului. Față de Vasile Chiselița în calitate de beneficiarul și executant real al

lucrărilor de construcție, Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu nu au înaintat nicio pretenție

nici în anul 2017, nici în anii următori 2018 – 2019, nici până la momentul de față.

În același context, în pofida sesizări încălcării drepturilor sale încă la finele

anului 2016 – începutul anului 2017, în pofida alegațiilor sale din cererea de chemare

în judecată precum că încălcarea drepturilor sale este una extrem de gravă, Andrei

Gîncu și Nadejda Gîncu într-un mod alogic și inexplicabil, au continuat să tolereze

încălcarea drepturilor sale în cursul unei perioade îndelungate de aproximativ 3 ani

(2017 – 2019), adresându-se în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată

privind demolarea construcției abia la data de 27 ianuarie 2020.

Au notat că, în mod eronat și în pofida faptului că au fost informați despre

contrariul, Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu au considerat că beneficiarul și executantul

acestor lucrări de construcție este Vasile Gîncu, însă și în adresa acestuia pretenția

vizavi de încălcarea drepturilor sale a fost expediată peste 1 an de la începerea lucrărilor

de construcție și încălcarea hotarului, când construcția deja a fost în stare avansată,

pretenția fiind semnată și înaintată de o persoană terță, fără confirmarea împuternicirilor

sale.

Au relevat că, în contextul relațiilor ostile cu Vasile Gîncu, Andrei Gîncu și

Nadejda Gîncu, în mod intenționat, nu au invocat la etapa incipientă obiecții referitor

la construcția casei de locuit inițiată de Vasile Chiselița, că aceasta se extinde inclusiv

și pe terenul lor, în mod intenționat au așteptat momentul ca edificarea construcției să

ajungă într-o stare finală, ca peste 3 ani să intervină în judecată cu pretenții de demolare

a acestei construcții, cu un singur scop, de a se răzbuna împotriva lui Vasile Gîncu,

cauzându-i daune materiale și morale extrem de însemnate, manifestate prin

amenințarea cu riscul demolării și o eventuală obținere a demolării construcției

finalizate, acțiunile și inacțiunile acestora fiind contrare principiilor de bună-credință și

bună vecinătate.

La fel, au considerat important pentru circumstanțele cauzei faptul că, în perioada

anilor 2017-2019 Gîncu Vasile și Gîncu Tatiana s-au aflat peste hotarele Republicii

Moldova, și anume în Austria, or. Viena, unde ambii au fost încadrați în câmpul muncii

în calitate de medici, fiind totodată și cetățeni ai Austriei. În perioada vizată, Gîncu

Vasile și Gîncu Tatiana au fost doar de cîteva ori în Republica Moldova, cu ocazia

7

sărbătorilor, respectiv alegațiile părții reclamante despre pretinsa executare a lucrărilor

de construcție de către Gîncu Vasile și despre încălcarea asumată a hotarului, sunt

lipsite de temei și tendențioase, în condițiile cînd în realitate Gîncu Vasile pur și simplu

nu a avut posibilitate fizică de a executa aceste lucrări. Mai mult, în perioada vizată, în

circumstanțele menționate, Gîncu Vasile nici nu a cunoscut despre faptul că, construcția

desfășurată de Chiselița Vasile se extinde parțial pe terenul nr. cadastral XXXXX,

deoarece potrivit spuselor lui Chiselița Vasile casa de locuit urma a fi edificată doar

prin extindere parțială pe terenul nr. XXXXX (proprietatea lui Gîncu Vasile), cu ce el

a fost de acord.

Totodată, la fața locului este dificil de a stabili extinderea construcției pe terenul

nr. cadastral XXXXX, deoarece porțiunea de teren pe care a fost extinsă construcția

este una nesemnificativă, limitele hotarului terenului vizat nefiind marcate și evidente,

suprafața litigioasă aflîndu-se în posesiunea faptică a lui Gîncu Vasile.

Astfel, deoarece Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda nu au obiectat pînă la și imediat

după începerea lucrărilor de construcție și depășirea limitelor hotarului său, pretențile

din acțiune inițială sunt lipsite de temei, Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda urmînd să

tolereze încălcarea hotarului și exploatarea construcției capitale a casei individuale de

locuit edificate pe terenul nr. cadastral XXXXX, parțial nr. cadastral XXXXX și parțial

pe nr. cadastral XXXXX, în special, sub acest aspect este important caracterul

neînsemnat și arbitrar al încălcării hotarului, respectiv acțiunea inițială urmează a fi

respinsă ca lipsită de temei.

În condițiile în care Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda trebuie să tolereze încălcarea

hotarului și exploatarea construcției casei de locuit, rezultă că Gîncu Vasile și Gîncu

Tatiana, în calitate de proprietari ai acestei construcții, dispun de drept de superficie

asupra porțiunii de teren nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,0085 m.p., aflată în

proprietatea lui Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda.

Prin prisma prevederilor art. 654 alin. (1) din Codul civil republicat și art. 40/8

alin. (1) lit. a) din Legea cadastrului bunurilor imobile, Gîncu Vasile și Gîncu Tatiana

au solicitat recunoașterea dreptului său de superficie asupra porțiunii de teren nr.

cadastral XXXXX cu suprafața de 0.0085 m. p., în vederea întrebuințării și exploatării

casei de locuit nou-construite.

În același context, întru respectarea prevederilor art. 390 din Codul civil în

redacția Legii până la republicare și art. 599 din Codul civil republicat, Gîncu Vasile și

Gîncu Nadejda și-au declarat disponibilitatea de a-i despăgubi pe Gîncu Andrei și

Gîncu Nadejda pentru depășirea limitei hotarului terenului, prin modalitatea achitării

fie a prețului de piață dublu a porțiunii de teren nr. cadastral XXXXX de 0,0085, pe

care s-a extins construcția edificată de Chiselița Vasile, fie prin achitarea rentei anuale

pentru porțiunea respectivă de teren.

La data de 05 decembrie 2021 reclamanții Gîncu Vasile și Gîncu Tatiana au

înaintat împotriva lui Gîncu Andrei și a Nadejdei Gîncu, intervenienți accesorii

Primăria și Consiliul local Pănășești, r-nul Strășeni, Chiselița Vasile, pretenția accesorie

privind înregistrarea dreptului de superficie în registrul bunurilor imobile,

manifestându-și disponibilitatea de a achita lui Gîncu Andrei și Gîncu Nadejdei suma

de 20 187,50 lei cu titlu de răscumpărare a porțiunii respective de teren sau a sumei de

8

201,87 lei cu titlu de rentă anuală plătită cu anticipație pentru exercitarea dreptului de

superficie asupra porțiunii de teren menționate.

Referitor la plata despăgubirii cu titlu de răscumpărare a porțiunii de teren, au

explicat că, obiectul unei eventuale despăgubiri bănești și/sau rentei anuale pentru

exercitarea dreptului de superficie, îl reprezintă porțiunea de teren cu suprafața de

0,0085ha (sau 85 m.p.), parte integrantă a terenului cu nr. cadastral XXXXX, ce

aparține cu drept de proprietate lui Gîncu Andrei și Nadejda. Potrivit raportului de

evaluare nr. 1059 din 20.09.2019, întocmit de Agenția de Evaluare ”Inter-CB” S.R.L.,

valoarea de piață a unui ar în regiunea raionului Strășeni, comuna Pănășești, s.

Ciobanca, constituie suma de 4750 lei. Respectiv, dacă valoarea unui ar constituie suma

de 4750 lei, valoarea de piață a porțiunii de 0,0085ha (sau 85m.p.) constituie 4037,50

lei.

Reieșind din interpretarea prevederilor art. 390 din Codul civil în redacția Legii

până la republicare, art. 599 din Codul civil în redacția Legii republicate, este oportun

ca prețul de vânzare a porțiunii de teren învecinate asupra căreia s-a extins construcția

să fie egal cu prețul dublu celui de piață, astfel, declarându-și disponibilitatea de a achita

lui Gîncu Andrei și Nadejda suma de 20187,50 lei, ceea ce reprezintă prețul încincit de

piață a porțiunii de teren, cu suprafața de 0,0085ha, nr. cadastral XXXXX. Obligația

de achitare a prețului încincit pentru porțiunea de teren menționată, Vasile și Tatiana

Gîncu și-o asumă în schimbul transmiterii de către Gîncu Andrei și Nadejda a dreptului

de proprietate asupra porțiunii respective de teren în corespundere cu normele de drept

reținute supra.

Cu referire la plata rentei anuale, au explicat că, în situația în care Gîncu Andrei

și Nadejda vor refuza propunerea inițială, își exprimă disponibilitatea de a achita

acestora o rentă anuală pentru exercitarea dreptului de superficie asupra porțiunii de

teren cu suprafața de 0,0085ha cu nr. cadastral XXXXX, în mărimea stabilită de

instanță, reieșind din prețul de piață a terenului menționat. În acest aspect, au optat

pentru stabilirea rentei anuale (redevenței) în sumă de 201,87 lei, ceea ce constituie 5%

din prețul de piață a porțiunii de 0,0085ha (sau 85 m.p.), calculați după formula: 4037,

50 lei x 5% = 201,87 lei, considerată de către reclamanți ca fiind întemeiată,

proporțională și echitabilă.

Prin referință la acțiunea reconvențională reclamanții au solicitat respingerea

acesteia, argumentând prin faptul că, din momentul obținerii proprietății prin contract

de donație Gîncu Vasile nu a fost de acord cu hotarele stabilite de către mama Gîncu

Claudia, care a decis după voia sa modul de divizare a terenurilor ce au aparținut

anterior acesteia. Începând cu anul 2012, Gîncu Vasile, proprietarul terenului cu

numărul cadastral XXXXX, a construit un gard pe terenul cu nr. cadastral XXXXX,

care, în temeiul hotărârii Judecătoriei Strășeni din 04 decembrie 2013, urmare a

admiterii acțiunii lui Gîncu Andrei și Nadejda, urma a fi demolat acesta din cont

propriu de pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, însă hotărârea judecătorească nu a fost

executată, mai mult, Gîncu Vasile a continuat construcția gardului prin turnarea unui

strat de beton de 20 cm în partea superioară a gardului și instalarea acoperișului din

țiglă ceramică, precum și construcția unei porțiuni noi de gard în continuarea celui

existent.

9

În luna iunie 2016 Gîncu Vasile a înaintat plângere la IP Strășeni privind tragerea

la răspundere penală a lui Gîncu Andrei și Nadejda pe faptul traficului de influență,

escrocherie, fals în acte publice, care au dus la însușirea ilegală a unui lot de teren cu

suprafața de 93 m2, iar în temeiul încheierii Judecătoriei Strășeni din 17 martie 2017, a

fost respinsă plângerea petiționarului Gîncu Vasile privind anularea ordonanței

Procuraturii Strășeni din 28 octombrie 2016 de neîncepere a urmăririi penale și din 20

decembrie 2016 de respingere a plângerii în ordine de control ierarhic superior în cadrul

procesului penal nr. XXXXX.

În perioada anilor 2017 – 2018 s-a stabilit că hotărârea judecătorească din 04

decembrie 2013 nu poate fi executată deoarece lipsesc titlurile de autentificare a

deținătorilor de teren, iar la 15 februarie 2018 executorul judecătoresc a informat

creditorii și debitorii despre circumstanțele respective. Gîncu Vasile a solicitat

revizuirea hotărârii judecătorești din 04 decembrie 2013, bazându-se pe scrisoarea nr.

92 din 17 martie 2021, prin care Primăria Pănășești informează despre faptul că nu au

fost eliberate titluri de autentificare a deținătorilor de teren lui Gîncu Andrei și Gîncu

Vasile.

În baza scrisorii Primăriei comunei Pănășești, r-nul Strășeni, din 05 iulie 2021,

au fost informați despre actele și procedura care a stat la baza construcția casei de locuit

în litigiu, însă Chiselița Vasile, nu a fost văzut niciodată în perioada anilor 2016 – 2017

la edificarea construcției, toate lucrările fiind gestionate exclusiv de către Gîncu Vasile.

Au susținut că certificatul de urbanism a fost eliberat pentru proiectarea casei de

locuit pe terenul nr. XXXXX, și nu pe terenurile XXXXX, ce aparține lui Gîncu Vasile,

și nr. XXXXX, ce aparține lui Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda, ceea ce confirmă că au

fost încălcate grav condițiile certificatului de urbanism, autorizației de construire, prin

depășirea limitelor terenului XXXXX pe alte două terenuri numărul cadastral XXXXX,

care aparține lui Gîncu Vasile, și cu nr. cadastral XXXXX, ce le aparține.

Începând cu momentul în care au demarat din plin lucrările de construcție, au

întreprins următoarele acțiuni: la 02 august 2016 au înaintat demers către ÎS ”Cadastru”

privind neadmiterea înregistrării imobilului în construcție pe terenul cu nr. XXXXX,

care se extinde pe terenul cu nr. XXXXX, fiind informați că organul cadastral nu

participă în comisiile privind legiferarea și recepția finală a construcțiilor; la 02

noiembrie 2016, în temeiul apelului efectuat la ”112”, a fost întocmit proces-verbal de

cercetare la fața locului privind edificarea ilegală a construcției pe terenul cu nr.

XXXXX; la 03 noiembrie 2016 a fost înaintat demers la Procuratura raionului Strășeni

nr. 4456 din 03 noiembrie 2016, prin care s-a solicitat să fie cercetată legalitatea

construcției casei de locuit pe terenul cu numărul XXXXX; la 03 noiembrie 2016 a fost

întocmit al doilea proces-verbal de cercetare la fața locului la cererea lui Gîncu Andrei;

la 03 noiembrie 2016 a fost înaintat demers către Inspecția de Stat în Construcții nr. 6-

1198 din 04.11.2016, prin care s-a solicitat interzicerea construcției casei de locuit pe

terenul nr. XXXXX, demers rămas fără răspuns; la 06.12.2016 au înaintat demers cu

solicitarea de a interveni în legătură cu construcția neautorizată a casei de locuit pe

terenul respectiv către arhitectul șef al raionului Strășeni, fiind informați prin răspunsul

nr. G-148/16 din 17 ianuarie 2017, despre examinarea petiției cu ieșirea la fața locului,

în urma căreia s-a constatat că cauza se află în proces de judecată și asupra acesteia se

10

va expune instanța de judecată; la 05.12.2016 au înaintat demers către Primăria

Pănășești nr. 91 din 06.12.2021 privitor la edificarea ilegală a construcției respective,

care a rămas fără răspuns; la 09.12.2016 au depus demers repetat către Inspecția de stat

în Construcții, la care, prin răspunsul din 02 februarie 2017, au fost informați despre

faptul intentării procesului contravențional la 20.01.2017 și eliberată prescripția privind

sistarea lucrărilor, semnată de către Gîncu Vasile, care a acționat în baza procurii nr.

10840 din 10.08.2016, eliberată de notarul public Daniela Țurcan, din numele lui

Chiselița Vasile; la 11.12.2017 au înaintată lui Gîncu Vasile pretenția cu solicitarea de

demolare a construcției în termen de 7 zile; la 29 iunie 2020 au înaintat către Primăria

Pănășești două interpelări privind legalitatea documentației eliberate la construcția

imobilului de către Gîncu Vasile; la data de 02 iulie 2020 au depus sesizare în adresa

Agenției pentru Supraveghere Tehnică nr. G-278 privind tragerea la răspundere a lui

Gîncu Vasile care a executat lucrări de construcție a casei de locuit cu depășirea

limitelor de teren cu nr. cadastral XXXXX, proprietatea lui Gîncu Andrei, care a

răspuns că, în opinia autorității, constatarea faptei contravenționale este inoportună,

litigiul urmând să fie soluționat în instanța de judecată.

În legătură cu imposibilitatea executării hotărârii judecătorești din 04 decembrie

2013, debitorul Gîncu Vasile, făcând referire la lipsa titlurilor de autentificare, în

dorința de a soluționa litigiul respectiv, a recunoscut acapararea unei porțiuni de teren

din terenul cu nr. cadastral XXXXX, solicitând schimbarea modului de executare a

hotărârii judecătorești, prin obligarea debitorului de a achita suma de 5000 lei

creditorilor cu menținerea gardului construit de debitor pe terenul creditorilor. Instanța

de recurs a anulat încheierea primei instanțe și a respins cererea privind schimbarea

modului de executare, în continuare, fiind respinsă ca inadmisibilă și cererea de

revizuire a deciziei instanței de recurs.

La fel, s-au referit la faptul că, informația precum că Gîncu Tatiana și Vasile, în

decursul anilor 2016 – 2017 s-au aflat doar de sărbători pe teritoriul R. Moldova și nu

ar fi participat la lucrările de construcție, poate fi combătută prin copia permisului de

ședere provizorie pe numele lui Gîncu Vasile, cetățean al Austriei, pe perioada

17.06.2016 – 26.06.2017, care, împreună cu întreaga familie Gîncu Tatiana și cei doi

copii, s-au aflat pe perioada de 1 an în Republica Moldova, inclusiv cu școlarizarea

ambilor copii în instituțiile de învățământ din republică. Respectiv, argumentele precum

că casa de locuit nu a fost construită de către Gîncu Vasile poate fi combătută prin

informația prezentată de Serviciul Vamal privind importurile efectuate în perioada

anilor 2016 – 2021 de către Gîncu Vasile, care a achiziționat majoritatea materialelor

de construcție în afara țării.

Totodată, au considerat că, argumentele lui Gîncu Vasile și Gîncu Tatianei,

întemeiate pe hotărârea judecătorească, prin care a fost încetat procesul contravențional

pornit de Inspecția de Stat în Construcții din 20 ianuarie 2017, nu sunt pertinente pentru

proces, or, procesul verbal cu privire la contravenție a fost anulat doar din cauza erorilor

procedurale admise de agentul constatator. Mai mult, în cadrul aceluiași proces

contravențional s-a constatat existența permisului de ședere legală, eliberat pe numele

lui Gîncu Vasile, în perioada indicată pe teritoriul Republicii Moldova.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) din data de 18 februarie

11

2022 s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Gîncu Andrei și

Gîncu Nadejda împotriva lui Gîncu Vasile și Gîncu Tatianei, intervenienți accesorii

Chiselița Vasile, Primăria Pănășești r-nul Strășeni și Consiliul local Pănășești r-nul

Strășeni cu privire la revendicarea dreptului de proprietate prin constatarea încălcării

dreptului de proprietate, obligarea demolării din cont propriu a construcției pretinse a

fi construite ilegal și obligarea de a nu îngrădi dreptul de folosință pe viitor asupra

bunului imobil, precum și compensarea cheltuielilor de judecată și s-a admis parțial

acțiunea reconvențională înaintată de către Gîncu Vasile și Gîncu Tatiana împotriva lui

Gîncu Andrei și Gîncu Nadejdei, intervenienți accesorii Primăria și Consiliul local

Pănășești r-nul Strășeni și Chiselița Vasile cu privire la recunoașterea dreptului de

superficie deținut de către Gîncu Vasile și Gîncu Tatianei asupra porțiunii de teren în

vederea întrebuințării și exploatării casei de locuit nou-construite, înregistrarea

dreptului de superficie în Registrul bunurilor imobile, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată, s-a recunoscut dreptul de superficie deținut de către Gîncu

Vasile și Gîncu Tatiana asupra porțiunii de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de

0,0085 ha (echivalentul a 85 m.p.), adică dreptul de a poseda și folosi terenul respectiv

în vederea exploatării construcției superficiarului, casă de locuit, cu înregistrarea

dreptului de superficie în Registrul bunurilor imobile, s-a încasat în mod solidar din

contul lui Gîncu Vasile și Gîncu Tatiana în beneficiul lui Gîncu Andrei și Gîncu

Nadejda suma de 202 (două sute doi) lei, cu titlu de rentă plătită lunar, pentru

exercitarea dreptului de superficie asupra porțiunii de teren nr. cadastral XXXXX, cu

suprafața de 0,0085 ha (echivalentul a 85 m.p.), adică cu dreptul de a poseda și folosi

terenul respectiv în vederea exploatării construcției superficiarului, casă de locuit, s-a

încasat în mod solidar din contul lui Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda în beneficiul lui

Gîncu Vasile și Gîncu Tatiana suma de 200 (două sute) lei cu titlu de taxă de stat

achitată la depunerea acțiunii reconvenționale, în rest, acțiunea reconvențională s-a

respins ca neîntemeiată.

Invocând netemeinicia hotărârii din 18 februarie 2022 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Călărași, Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu au declarat apel, prin care au solicitat

casarea hotărârii menționate, cu emiterea unei hotărâri prin care cererea de chemare în

judecată înaintată împotriva lui Vasile Gîncu și Tatianei Gîncu, intervenienți accesorii

Vasile Chiselița, Primăria Pănășești r-nul Strășeni și Consiliul local Pănășești r-nul

Strășeni cu privire la revendicarea dreptului de proprietate prin constatarea încălcării

dreptului de proprietate, obligarea demolării din cont propriu a construcției pretinse a

fi construite ilegal și obligarea de a nu îngrădi dreptul de folosință pe viitor asupra

bunului imobil, precum și compensarea cheltuielilor de judecată să fie admisă integral,

iar acțiunea reconvențională înaintată de către Vasile Gîncu și Tatiana Gîncu cu privire

la recunoașterea dreptului de superficie deținut asupra porțiunii de teren în vederea

întrebuințării și exploatării casei de locuit nou-construite, înregistrarea dreptului de

superficie în Registrul bunurilor imobile, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.

Apel împotriva hotărârii din 18 februarie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Călărași a declarat și reprezentantul lui Vasile Gîncu și Tatiana Gîncu, avocatul Oleg

Bondarenco, solicitând modificarea hotărârii în sensul încasării în beneficiul lui Andrei

12

Gîncu și Nadejda Gîncu a sumei de 202 de lei, pentru exercitarea dreptului de superficie

asupra porțiunii de teren nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0085 ha (echivalentul

a 85 m.p.), cu titlu de rentă plătită nu lunar, dar anual.

Prin decizia din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel declarată de Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu și cererea de apel declarată

de către reprezentantul apelanților Vasile Gîncu și Tatiana Gîncu, avocatul Oleg

Bondarenco. S-a menținut hotărârea din 18 februarie 2022 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Călărași, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei

Gîncu și Nadejda Gîncu împotriva lui Vasile Gîncu și Tatiana Gîncu, intervenienți

accesorii Vasile Chiselița, Primăria Pănășești, r-nul Strășeni și Consiliul local

Pănășești, r-nul Strășeni cu privire la revendicarea dreptului de proprietate prin

constatarea încălcării dreptului de proprietate, obligarea demolării din cont propriu a

construcției pretinse a fi construite ilegal și obligarea de a nu îngrădi dreptul de folosință

pe viitor asupra bunului imobil, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, și

acțiunea reconvențională înaintată de Vasile Gîncu și Tatiana Gîncu împotriva lui

Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu, intervenienți accesorii Primăria Pănășești, r-nul

Strășeni, Consiliul local Pănășești, r-nul Strășeni și Vasile Chiselița cu privire la

recunoașterea dreptului de superficie asupra porțiunii de teren în vederea întrebuințării

și exploatării casei de locuit nou-construite, înregistrarea dreptului de superficie în

Registrul bunurilor imobile, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind corectă și întemeiată

soluția primei instanțe.

Instanța de apel a stabilit că, Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda, au solicitat, în

calitate de coproprietari ai bunului imobil – teren cu nr. cadastral XXXXX,

revendicarea dreptului de proprietate prin constatarea încălcării dreptului de proprietate

de către proprietarii bunului imobil vecin – teren cu nr. cadastral XXXXX, Gîncu

Vasile și Gîncu Tatiana, cu obligarea demolării din cont propriu a construcției pretinse

a fi construite ilegal și obligarea de a nu îngrădi dreptul de folosință pe viitor asupra

bunului imobil, invocând faptul că ultimii au construit casa dincolo de limitele terenului

ce le aparține.

Ținând cont de circumstanțele stabilite, instanța de apel a reținut că, construcția

deținută de către proprietarii bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, Gîncu Vasile și

Gîncu Tatiana, a fost efectuată cu depășirea limitelor terenului aflat în proprietatea

acestora și ocupă suprafața de 0,0085 ha (85 m.p.) din contul bunului imobil cu nr.

cadastral XXXXX, deținut în proprietate de către Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda,

încălcându-se astfel dreptul de proprietate al ultimilor.

Deoarece Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda nu au probat că ridicarea construcției

respective dincolo de limita terenului său, ar fi fost efectuată nemijlocit de către Gîncu

Vasile și Gîncu Tatiana cu premeditare sau culpă gravă, precum și ținând

cont de faptul că coproprietarii Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda nu au obiectat până sau

imediat după depășirea limitei, construcția actuală fiind în proces de finalizare, ultimii

trebuie să tolereze încălcarea hotarului în cazul construcției casei de locuit aflate în

proprietatea lui Gîncu Vasile și Gîncu Tatianei.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, din suportul probatoriu urmează cu

13

certitudine că construcția deținută de către proprietarii bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXX, Gîncu Vasile și Gîncu Tatiana, efectuată cu depășirea limitelor terenului aflat

în proprietatea acestora și ocupând suprafața de 0,0085 ha (85 m.p.) din contul bunului

imobil cu nr. cadastral XXXXX, deținut în proprietate de către Gîncu Andrei și Gîncu

Nadejda, de fapt, a fost edificată pe terenul cu nr. cadastral XXXXX de către

proprietarul acestuia – Chiselița Vasile cu depășirea limitelor atât a terenului aflat în

proprietatea lui Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda, cât și cu depășirea limitelor terenului

aflat în proprietatea lui Gîncu Vasile și Gîncu Tatiana.

Astfel, instanța de apel a subliniat poziția contradictorie a apelanților Gîncu

Andrei și Gîncu Nadejda, or, pe de o parte aceștia pretind că au obiectat imediat, iar pe

de altă parte, deși au înaintat obiecții privind depășirea limitelor hotarului, chiar și

eronat lui Gîncu Vasile, la 11 decembrie 2017, inexplicabil, contrar declarației făcute,

s-au adresat în instanța de judecată abia la data de 27 ianuarie 2020.

Totodată, instanța de apel a conchis în acord cu poziția primei instanțe că, având

în vedere etapa avansată a lucrărilor de construcție a casei de locuit, comportamentul

reclamanților/apelanților, nu corespunde principiului exercitării drepturilor sale civile

cu bună-credință în sensul art. 10 și 11 din Codul civil.

În raport cu poziția apelantului cu privire la pretinsul caracter ilegal și neautorizat

al construcției casei de locuit, instanța de apel, preluând motivarea primei instanțe la

acest capitol, a subliniat că, proprietarii sunt în drept să ceară interzicerea ridicării sau

exploatării construcției neautorizate, doar în cazul construcției despre care se poate

afirma cu siguranță că atât prezența acesteia, cât și utilizarea ei atentează în mod

inadmisibil asupra terenului. Or, instanța de fond a explicat dreptul reclamanților Gîncu

Andrei și Nadejda de a prezenta probele pe care își întemeiază pretențiile, precum și de

a solicita efectuarea expertizei judiciare, menționând că, aceștia, contrar prevederilor

art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, nu au prezentat probe pertinente și

concludente care să demonstreze faptul că, despre casa de locuit, construită cu

încălcarea limitelor de hotar și deținută în proprietate de către Gîncu Vasile și Tatiana,

se poate afirma cu siguranță că, atât prezența acesteia, cât și utilizarea ei atentează în

mod inadmisibil asupra terenului.

Instanța de apel a mai notat că, în conexiunea celor expuse, prima instanță

întemeiat a conchis asupra faptului că în situația din speță nu se întrunesc temeiurile de

fapt și drept de revendicare și/sau apărare pe calea acțiunii negatorii, prin obligarea

demolării din cont propriu a construcției efectuate pe terenul cu nr. cadastral XXXXX

ce aparține în drept de proprietate lui Gîncu Andrei și Gîncu Nadejdei și obligarea de a

nu îngrădi dreptul de folosință pe viitor asupra bunului imobil, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Cu privire la modalitatea de despăgubire a proprietarului terenului prejudiciat

prin depășirea limitelor, instanța de apel, analizând speța prin prisma testului

proporționalității, a subliniat că, prima instanță întemeiat a constatat necesitatea

aplicării la caz a prevederilor art. 659 Cod civil și a încasat în mod solidar din contul

lui Gîncu Vasile și Gîncu Tatianei în beneficiul lui Gîncu Andrei și Gîncu Nadejdei

suma de 202 (două sute doi) lei, cu titlu de rentă plătită lunar, pentru exercitarea

dreptului de superficie asupra porțiunii de teren nr. cadastralXXXXX, cu suprafața de

14

0,0085 ha (echivalentul a 85 m.p.).

Totodată, instanța de apel a respins argumentele Nadejdei Gîncu cu privire la

achitarea sumei de 50 000 euro pentru răscumpărarea terenului sau achitarea a câte 200

euro lunar cu titlu de rentă, ca acord la achitarea prețului porțiunii de teren pe care s-a

construit, or, fără a contesta de principiu că vânzarea acestei porțiuni de teren ar trebui

să poarte și un caracter de pedeapsă pentru cel care a depășit hotarul, în măsura în care

prețul de piață a unui ar în regiunea satului Ciobanca, comunei Pănășești, r-lui Strășeni

constituie 4750 lei, prețul de vânzare cerut depășește cu mult nu numai prețul dublu

celui de piață, ci și prețul încincit de piață a porțiunii de teren respective, ce constituie

20 187,50 lei, propus de Gîncu Vasile și Gîncu Tatiana.

Astfel, instanța de apel a notat că prima instanță, determinând modalitatea de

despăgubire a proprietarului terenului prejudiciat prin depășirea limitelor, corect

reținând lipsa unui consens în acest aspect, a reieșit din valoarea de piață a terenului,

precum și a ținut seama de natura terenului, de zona în care se află el, de destinația

construcției.

La 24 februarie 2023, Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu au declarat recurs

împotriva deciziei din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care cererea reconvențională să fie respinsă ca neîntemeiată și să fie admisă integral

cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu privind

revendicarea dreptului de proprietate.

În motivarea recursului s-a invocat că, la adoptarea deciziei contestate nu a fost

aplicată legea care urma a fi aplicată, aprecierea probelor de către instanța de apel a fost

arbitrară, erori care au dus la încălcarea drepturilor lor.

Au indicat recurenții că nu sunt de acord cu cuantumul sumei de 202 lei stabilit

de instanțe, or prețurile asupra bunurilor imobile au suportat majorări semnificative.

Totodată, consideră subiectivă concluzia instanței de apel precum că construcția

este construită legal și față de care nu ar exista careva obiecții or, din înscrisurile anexate

la materialele cauzei cert rezultă contrariul.

Recurenții consideră neîntemeiate și concluziile instanței de apel precum că

Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu ar fi tolerat încălcarea hotarului.

Respectiv, consideră abuzivă și constatarea instituirii superficie asupra terenului

litigios, deoarece pe parcursul examinării cauzei civile, Gîncu Vasile nu a prezentat nici

o probă care îl îndreptățește în temeiul legal de a solicita superficia asupra terenului din

litigiu.

Astfel, au menționat recurenții că în virtutea faptului că a fost admisă legalitatea

construcției nominalizate, cu instituirea unei rente pentru utilizarea terenului ce le

aparține lor cu drept de proprietate, a mai fost admisă și o altă încălcare de către instanța

de judecată și anume le-a fost încălcat dreptul de vecinătate, ori exploatarea casei

presupune și un spațiu adiacent care este necesar pentru a nu aduce atingere dreptului

de proprietate.

Totodată, recurenții au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice

care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare,

indicând la interpretarea eronată a legii, precum și aplicarea eronată a acesteia.

15

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei la 11 octombrie 2022.

La 27 decembrie 2022, prin intermediul poștei, copia deciziei din 11 octombrie

2022 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa participanților la proces, fapt

confirmat prin scrisoarea de expediere a actului judecătoresc (f.d. 35, vol. IV), însă

confirmarea că aceasta a fost recepționată și la ce dată la materialele cauzei lipsește.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

declarat de Andrei Gîncu și Nadejda Gîncu, la 24 februarie 2023, se consideră depus

în termenul stabilit de lege.

La 21 martie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților, cu

înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 55, vol. IV).

Prin referința depusă la data de 26 aprilie 2023, reprezentantul intimaților Gîncu

Vasile și Gîncu Tatiana, avocatul Bondarenco Oleg, a solicitat declararea recursului ca

fiind inadmisibil (f.d. 64-67, vol. IV).

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra

în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Gîncu Andrei și

Gîncu Nadejda, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

16

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat

asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter neevolutiv și controlul judiciar se

circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în

exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele

invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform

jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie

1995), pe când în recursul declarat de Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda, asemenea

17

aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Gîncu Andrei și Gîncu

Nadejda, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Mariana Ursachi

18