2ra-24/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei si incasarea prejudiciului moral

2ra-24/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei si incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-24/23

2-21133385-01-2ra-05012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (G. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, A. Braga, V. Sîrbu)

D E C I Z I E

20 septembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Boris Talpă

Ion Malanciuc

Aliona Donos

Ghenadie Eremciuc

examinând recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova

și Tatiana Simion, reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana

Simion împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și încasarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

a c o n s t a t a t :

La 07 septembrie 2021, Tatiana Simion a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea încălcării

dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamanta a relatat că, la 07 septembrie 2012 a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Gancin și Galinei Popovici cu

privire la stabilirea modului de folosință a terenului, invocând încălcarea dreptului

de folosință a terenului, nr. cadastral XXXXXX, suprafața de 0,602 ha, situat în mun.

XXXXXX, str. XXXXXX, aferent casei de locuit, nr. cadastral XXXXXX și a

construcției accesorii, nr. cadastral XXXXXX.

Susține că cererea de chemare în judecată a fost primită în procedură și se află

în examinare, în prima instanță, timp de nouă ani, fiind tergiversată de instanța de

judecată și de pârâți. Pe parcurs, instanța de judecată a dispus efectuarea a două

expertize judiciare de către Centrul Național de Expertiză Judiciară, care s-au soldat

cu aceleași concluzii.

Prin tergiversarea examinării cauzei i-a fost cauzat un prejudiciu moral,

manifestat prin suferințe psihologice. Pe parcursul a 9 ani, a fost implicată și în alte

litigii inițiate de Vasile Gancin și Galina Popovici, care ar fi fost evitate în cazul în

care procesul civil ar fi fost examinat cu celeritate.

De altfel, reclamanta a susținut că suferințele cauzate de admiterea tergiversării

examinării cauzei civile urmează a-i fi recuperate, prin încasarea, a câte 100 000 lei,

anual, în total, pentru 9 ani – 900 000 lei.

Tatiana Simion a solicitat constatarea încălcării dreptului său la judecarea în

termen rezonabil a cauzei civile nr. 41-2-7221-07092012, intentate împotriva

1

Galinei Popovici și a lui Vasile Gancin privind stabilirea modului de folosință a

lotului de teren și încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției

al Republicii Moldova a sumei de 900 000 lei, cu titlu de despăgubiri morale.

Prin hotărârea din 11 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Simion.

S-a constatat încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a Tatianei

Simion, în cadrul cauzei civile, la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana

Simion împotriva Galinei Popovici și a lui Vasile Gancin privind stabilirea modului

de folosință a terenului.

S-a încasat de la stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul

Tatianei Simion, prejudiciul moral, în sumă de 40 000 lei.

În partea pretenției Tatianei Simion privind încasarea prejudiciului moral, ce

excedă suma de 40 000 lei, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d. 120, 128-

135, Vol.I).

La 13 aprilie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus cerere de

apel nemotivată împotriva hotărârii din 11 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri privind respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare

în judecată depusă de Tatiana Simion (f.d.126, Vol.I).

La 11 iulie 2022 și la 12 august 2022 Ministerul Justiției al Republicii Moldova

a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 11 aprilie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, în care a reiterat obiecțiile inițiale și a solicitat admiterea

acestora (f.d.145-151, 153-159, Vol.I).

La 18 aprilie 2022, Tatiana Simion, reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot,

a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 11 aprilie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia cu casarea parțială a hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri privind încasarea sumei de 900 000 lei

cu titlu de despăgubiri morale (f.d.123-125).

La 18 august 2022, Tatiana Simion, reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot,

a depus apel motivat împotriva hotărârii din 11 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, în care a reiterat obiecțiile inițiale și a solicitat admiterea acestora

(f.d.162-166,Vol.I).

Prin decizia din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Tatiana Simion

și s-a menținut hotărârea din 11 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

(f.d.178-189, Vol.I).

Curtea de Apel Chișinău și-a întemeiat decizia pe dispozițiile art. 1, alin. (1) și

(2), art. 2, art. 3 alin. (1) și (2), art. 4 alin. (1) - (3) ale Legii nr. 87 din

21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, precum și prevederile art. 192 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, apreciind ca fiind întemeiate concluziile primei instanțe

privind admiterea parțială a pretențiilor Tatianei Simion privind constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea

prejudiciului moral. Or, cauza civilă nr. 2-25/17 s-a aflat pe rolul instanței de

judecată mai mult de nouă ani, iar pârâtul, contrar sarcinii pozitive de probațiune, nu

a demonstrat că motivele ce au dus la examinarea atât de îndelungată a cauzei îi sunt

imputabile exclusiv reclamantei.

2

Subsecvent, instanța de apel a precizat că, de fapt, cauza nominalizată s-a

examinat de la 16 aprilie 2014 - 08 aprilie 2015 și 19 martie 2019 –

24 noiembrie 2021, adică 3 ani opt luni în instanța de fond, deși se afla pe rolul

instanței din anul 2012, termen în care se include perioada efectuării expertizelor

judiciare și intervalul de timp când examinarea cauzei civile a fost suspendată de

drept în temeiul Dispoziției nr.1 din 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, și anume, perioada 18 martie 2020 – 10 august

2020, fiind astfel încălcat termenul rezonabil de examinare a cauzei.

În continuare, referitor la solicitarea Tatianei Simion privind încasarea

prejudiciului moral, instanța de apel, prin prisma art. 5 alin. (1) al Legii nr. 87 din

21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, a constatat că în speță există temei legal

pentru acordarea Tatianei Simion din contul statului a compensației prejudiciului

moral, în suma de 40 000 lei, care este echitabilă, reală și corespunde suferințelor

cauzate prin tergiversarea examinării cauzei civile în care ultima are calitatea de

reclamantă. Or, încasarea unei sume mai mari ar fi disproporționată în raport cu

încălcarea admisă și cu faptul că însăși constatarea dreptului încălcat reprezintă,

potrivit jurisprudenței CtEDO (cauza Amihalachioaie c. Moldovei) o satisfacție

echitabilă a suferințelor morale, însă insuficientă în condițiile speței pentru a acoperi

integral întinderea acestora.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către apelanți sunt

nefondate și combătute integral prin constatările expuse supra, Curtea de Apel

Chișinău a respins apelurile declarate de către Tatiana Simion și Ministerul Justiției

al Republicii Moldova și a menținut hotărârea instanței de fond.

La 02 decembrie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse de Tatiana

Simion (f.d. 192-198).

În susținerea cererii de recurs, recurentul a indicat motivele de fapt și de drept

invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel,

suplimentar menționând dezacordul cu decizia din 26 octombrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău și hotărârea primei instanțe, invocând aplicarea eronată a normelor

de drept material și procesual.

La 10 ianuarie 2023, Tatiana Simion, reprezentată de avocatul Veaceslav

Ropot, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea acesteia, casarea parțială a deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a cererii de chemare în judecată (f.d.205-210).

În motivarea recursului, Tatiana Simion, reprezentată de avocatul Veaceslav

Ropot, a reiterat motivele de fapt și de drept indicate pe parcursul examinării cauzei

în prima instanță și instanța de apel, suplimentar invocând dezacordul cu decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe pe care le consideră parțial

neîntemeiate, ce contravin principiului echității, subestimează valoarea prejudiciului

moral cauzat și deviază în mod considerabil de la practica Curții Europene a

Drepturilor Omului în cauze similare ce țin de încălcarea art.6 alin.(l) CEDO.

3

De altfel, recurenta a susținut că, deși instanțele ierarhic inferioare încearcă să

diminueze despăgubirile suferințelor psihologice și în acest sens să motiveze

reducerea valorii prejudiciului moral de la 900 000 lei la 40 000 lei, invocând că în

perioada 08 aprilie 2015 - 19 martie 2019, dosarul civil nr.2-391/14 s-a aflat la

Centrul Național de Expertiză Judiciară pe lângă Ministerul Justiției pentru

efectuarea expertizei, totuși vinovată de nerespectarea celerității procedurilor

judiciare este instanța de fond. Or, în aproape 4 ani cât cauza s-a aflat la expertiză,

magistratul nu a efectuat nicio solicitare scrisă/demers pentru a cere urgentarea

expertizării obiectului în litigiu sau informarea cu privire la stadiul efectuării

expertizării. Susține că, suspendarea examinării unei cauze civile pe durata efectuării

unei expertize, nu constituie un impediment pentru judecător de a manifesta un rol

activ și diriguitor pentru a pune capăt încălcării termenului rezonabil. Apreciază că,

magistratul a neglijat prevederile art. 192 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Subsecvent, recurenta a menționat că instanțele ierarhic inferioare în actele

judecătorești de dispoziție emise, neîntemeiat au exclus perioada de 08 aprilie 2015

- 19 martie 2019 din lista anilor pentru care s-a solicitat despăgubirea morală,

considerând că această perioadă excesivă de expertizare a bunului litigios nu se pune

în culpa acesteia, fapt ce denotă interpretarea eronată a dispozițiilor art.2 alin. (6) și

art. 5 alin. (1) ale Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și

acordarea despăgubirii morale doar pentru jumătate din termenul în care a fost

admisă tergiversarea examinării cauzei civile.

În final, concluzionând, Tatiana Simion, reprezentată de avocatul Veaceslav

Ropot, a notat că instanțele ierarhic inferioare pe de o parte în mod nefondat au scos

din culpa Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, perioada examinării cauzei civile din

08 aprilie 2015 până la 19 martie 2019, iar pe de o altă parte a privat-o de dreptul de

a beneficia de o compensare de cel puțin în mărime dublă raportat la cel de 40 000

de lei.

La 05 ianuarie 2023, în adresa Tatianei Simion și a reprezentantului acesteia,

avocatului Veaceslav Ropot, a fost expediată copia recursului depus de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, iar la 12 ianuarie 2023 în adresa Ministerului

Justiției al Republicii Moldova a fost expediată copia cererii de recurs depusă de

Tatiana Simion, reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot, cu înștiințarea despre

dreptul depunerii referinței.

Până la data stabilită pentru examinarea recursurilor, participanții la proces nu

au depus referințe în care să-și expună opina asupra argumentelor invocate de

recurenți.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 26 octombrie 2022 și expediată participanților la proces, la 29 noiembrie 2022,

prin intermediul oficiului poștal, însă la dosar lipsesc date, care ar confirma

recepționarea acesteia (f.d.190).

În aceste circumstanțe, recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova și Tatiana Simion, reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot, la

02 decembrie 2022, și respectiv, la 12 ianuarie 2023, se consideră în termen.

4

Prin încheierea din 14 iunie 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

declarate de Ministerul Justiției al Republicii Molodva și Tatiana Simion,

reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot, împotriva deciziei din 26 octombrie 2022

a Curții de Apel Chișinău, prin prisma art. 440 alin. (2) din Codul de procedură

civilă, au fost considerate admisibile și transmise spre examinare într-un complet din

5 judecători.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

( modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la

01 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din

31 iulie 2023 recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării

în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute

la art.432, fără a administra noi dovezi.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat

oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recursuri, deoarece criticele recurenților au fost expuse cu suficientă

claritate.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererile de

recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a

respinge recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a admite

parțial cererea de recurs depusă de Tatiana Simion, reprezentată de avocatul

Veaceslav Ropot, cu modificarea deciziei din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 11 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

partea cuantumului despăgubirilor morale cauzat din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul și să modifice

decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că

rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina circumstanțelor

cauzei, ținînd cont de următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul

reclamantului și al autorităților relevante și importanța cauzei pentru reclamant.

Din materialele cauzei se atestă că, la 07 septembrie 2012, Tatiana Simion a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Gancin și Galinei Popovici

cu privire la stabilirea modului de folosință a terenului (f.d.11-12, Vol.I).

Prin încheierea din 07 septembrie 2012 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

s-a primit în procedură cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Simion,

ședința de judecată fiind stabilită pentru 28 septembrie 2012, ora 14:30

(f.d.13, Vol.I).

Prin încheierea din 28 septembrie 2012 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

s-a dispus efectuarea expertizei de către Centrul Național de Expertize Judiciare de

pe lângă Ministerul Justiției al Republicii Moldova privind stabilirea variantelor de

utilizare a lotului de teren în litigiu, reieșind din cotele deținute asupra construcțiilor

de către proprietari (f.d.14-15, Vol.I).

5

La 12 noiembrie 2013, expertul din cadrul Centrului Național de Expertize

Judiciare a fost întocmit raportul de expertiză nr. 2096 din 12 noiembrie 2013

(f.d.16-24, Vol.I).

Prin încheierea din 27 ianuarie 2014 a Președintelui Judecătoriei Râșcani,

mun. Chișinău, cauză civilă a fost redistribuită aleatoriu, prin intermediul

Programului Integral de gestionare a Dosarelor, spre examinare altui judecător în

legătură cu alegerea judecătorului V.Micu în funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii (f.d.25, Vol.I).

Prin încheierea din 30 ianuarie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

judecător Elena Cobzac, s-a primit în procedură cauza civilă, ședința de judecată

fiind stabilită pentru 24 martie 2014, ora 11:30 (f.d.26, Vol.I).

Prin încheierea din 16 aprilie 2014 a Președintelui Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău, cauza nominalizată a fost redistribuită aleatoriu, prin intermediul

Programului Integral de gestionare a Dosarelor, spre examinare altui judecător în

legătură cu numirea judecătorului E.Cobzac în funcția de judecător la Curtea

Supremă de Justiție (f.d.27, Vol.I).

La 16 aprilie 2014, cauza civilă a redistribuită judecătorului Violeta Gîrleanu.

Conform informației publicate pe portalul național al instanțelor de judecată, la

28 decembrie 2021, prin hotărârea din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Simion

împotriva lui Roman Popovici, Artur Popovici, Vasile Gancin și Galinei Popovici,

intervenienți accesorii Simion Gheorghe și Consiliul mun. Chișinău, cu privire la

stabilirea modului de folosință a terenului, cu încasarea de la Tatiana Simion în

beneficiul Galinei Popovici, lui Artur Popovici, Roman Popovici a cheltuielile

pentru asistența juridică, în mărime de 2 000 lei, respectiv, 1 000 și 3 000 lei.

Astfel, cauza civilă fiind examinată în instanța de fond în perioada de la

07 septembrie 2012 - 24 decembrie 2021, mai mult de 9 ani.

Potrivit raportului Judecătoriei Chișinău, sediul Central, întocmit la

interpelarea Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr.09/8542 din

02 noiembrie 2021, instanța de recurs reține că, de la 27 mai 2014 până la data de

21 octombrie 2021, în cauza civilă au avut loc 34 ședințe de judecată.

În perioada 28 septembrie 2012 – 12 noiembrie 2013, respectiv, 08 aprilie 2015

- 19 martie 2019, dosarul civil s-a aflat la Centrul Național de Expertiză Judiciară pe

lângă Ministerul Justiției pentru efectuarea expertizei, procesul civil fiind suspendat.

Instanța de recurs, în contextul criteriilor de determinare a termenului

rezonabil, reține că cauza civilă nu a fost dificilă din punct de vedere factologic sau

juridic. Totuși urmează de menționat că, pe parcursul derulării procesului, au

intervenit noi participanți, o perioadă dosarul a fost transmis la Curtea de Apel

Chișinău pentru a verifica legalitatea încheierii instanței de fond, unii din participanți

și judecătorul au lipsit de la ședințe din motiv de boală, a fost depusă cerere

reconvențională și nu s-a dat curs, acordând un termen pârâtului să înlăture

neajunsurile.

Instanța de recurs statuează că amânarea ședințelor de judecată de către

reclamant este relevantă. Reieșind din raportul Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

nr.09/8542 din 02 noiembrie 2021, instanța de recurs atestă și rolul reclamantei

Tatiana Simion și a reprezentantului acesteia, de a tergiversa procesul, care au omis

să indice în cererea de chemare în judecată cercul de persoane, ca subiecți a

raportului material litigios, concretizând pretențiile ulterior, fiind atrași în proces, ce

6

a dus la prelungirea termenului de examinare a cauzei civile. La fel, din același

raport, se constată că, nu s-au prezentat la ședințele de judecată stabilite pentru

28 iulie 2014, 17 decembrie 2014, 13 iulie 2020, din diverse motive, fapt ce a generat

amânarea ședințelor respective pentru date ulterioare.

Totuși, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

reclamantul nu a contribuit în măsură semnificativă la tergiversarea procedurilor.

Totodată, se reține că instanța de judecată trebuie să asigure respectarea

principiilor dreptului procedural civil, acordând participanților în acest sens

posibilitatea să se folosească de drepturile lor procedurale, ceea ce presupune timp.

Instanța de recurs reiterează că, în perioada examinării cauzei civile, de la

28 septembrie 2012 până la 12 noiembrie 2013 și, respectiv, de la 08 aprilie 2015

până la 19 martie 2019, procesul civil a fost suspendat în legătură cu efectuarea

expertizelor la Centrul Național de Expertiză Judiciară pe lângă Ministerul Justiției

privind stabilirea modului de folosință a terenului litigant.

Totodată, Completul de judecată constată că, prin Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 55 din 17 martie 2020, a fost declarată stare de urgență pe

întreg teritoriul Republicii Moldova, pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, perioadă

în care instanțele de judecată nu au activat. Ulterior, în perioada pandemică, prin

dispozițiile Președintelui instanței judecătorești, având în vedere numărul cauzelor

de îmbolnăvire, s-a trecut la un regim special de activitate, împrejurare care a dus la

amânarea ședințelor judiciare.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge ca

nefondate argumentele Ministerului Justiției al Republicii Moldova că instanța de

judecată a respectat cu strictețe dreptul părților litigioase la examinare în termen

rezonabil a cauzei, dând dovadă de diligență, iar termenul de examinare a cauzei

s-a datorat în mare parte comportamentului părților, complexității cauzei și faptului

că dosarul a fost efectiv suspendat în perioada dispunerii celor două expertize.

Astfel, termenul de examinare a cauzei nu poate fi considerat unul excesiv, în

condițiile în care a fost justificată existența unor circumstanțe întemeiate, urmând a

fi acordată prioritate înfăptuirii actului justiției, în vederea necompromiterii

eficacității și relevanței.

Or, la caz, nu sunt clare circumstanțele ce au determinat instanța de fond să

dispună efectuarea unei noi expertize, în contextul în care dosarul s-a aflat la expert

aproximativ 4 ani, fiind întocmită aceiași concluzie.

În continuare, în combaterea argumentelor enunțate ale Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, instanța de recurs statuează că tergiversarea examinării cauzei

civile nr. 2-25/17 ( nr. 41-2-7221-07092012), s-a datorat în mare parte

comportamentului părților, care au făcut abuz de drepturile lor procedurale, iar

instanța de judecată nu a intervenit pentru a le curma, eșuând în exercitarea rolului

său diriguitor.

Instanța de recurs notează că, reieșind din obiectul dedus judecății, raportul de

expertiză era un mijloc de probațiune decisiv în soluționarea cauzei respective, însă

faptul că durata efectuării ultimei expertize a fost una excesivă, nu poate fi pusă în

seama reclamantei, dar pe conduita autorităților responsabile de efectuarea

expertizelor. Reieșind din prevederile art.1 din Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului, statul are obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile pentru

ca autoritățile responsabile de efectuarea expertizelor să întocmească rapoartele de

expertiză în termene rezonabile.

7

De altfel, Completul de judecată respinge ca nefondat argumentul Tatianei

Simion, reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot, că timp de 4 ani, instanța de

judecată nu a intervenit pentru a urgenta întocmirea raportului de expertiză repetată.

Potrivit raportului Judecătoriei Chișinău, sediul Central, instanța de fond, la

31 octombrie 2016, ulterior, la 24 martie 2017 și la 14 decembrie 2018, a solicitat

Centrului Național de Expertize Judiciare informarea instanței judecătorești cu

privire la executarea încheierii din 08 aprilie 2015 privind efectuarea expertizei.

Potrivit răspunsurilor Centrului Național de Expertize Judiciare din

07 noiembrie 2016 și 03 mai 2017 s-a explicat, că din cauza numărului mare de

solicitări, efectuarea expertizei durează, fiind planificată pentru semestrul II anul

2017, ulterior, pentru trimestrul II anul 2018.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, apreciază

critic argumentele Ministerului Justiției al Republicii Moldova, precum că Tatiana

Simion în mod direct și tacit a aprobat și acceptat toate acțiunile întreprinse de către

autoritatea judecătorească și nu a depus cerere de urgentare a examinării procesului,

ca ulterior, să înainteze conform Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 acțiune civilă,

urmărind un interes exclusiv pecuniar, deoarece respectarea termenului rezonabil de

judecare a cauzei se asigură de către instanță.

Examinând cauza civilă, prima instanță și instanța de apel au constatat

încălcarea dreptului Tatianei Simion la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile

nr. 41-2-7221-07092012, intentate împotriva lui Vasile Gancin și Galinei Popovici

cu privire la stabilirea modului de folosință a lotului de teren și au dispus încasarea

prejudiciului moral, în mărime de 40 000 lei, sumă, care în opinia instanțelor ierarhic

inferioare, constituie o satisfacție echitabilă suficientă prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei civile.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că instanțele

judecătorești corect au stabilit și apreciat circumstanțele ce fac obiectul probațiunii

în cauza respectivă, constatând încălcarea dreptului la examinarea cauzei în termen

rezonabil, însă suma acordată, cu titlu de despăgubiri morale, este insuficientă.

Conform art. 1 alin. (1) și (2) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, scopul prezentei legi este crearea în Republica Moldova a

unui remediu intern eficient de apărare a dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei și a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Potrivit art.2 alin. (1)-(7) al Legii enunțate, orice persoană fizică sau juridică

ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei

poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind

constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această

încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce

nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului.

Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei se repară indiferent de vinovăția instanței de judecată.

Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei se repară de către stat. Reparația prejudiciului se face de la bugetul de stat.

8

Mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în

parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea,

precum și de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de

comportamentul reclamantului, de conduita instanței de judecată și a autorităților

relevante, de durata încălcării și de importanța procesului pentru reclamant.

În corespundere cu art.4 alin. (1)-(3) din Legea menționată, sarcina probațiunii

lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și a lipsei

suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a

dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea

costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.

În conformitate cu art.192 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cauzele civile

se judecă în primă instanță în termen rezonabil. Criteriile de determinare a

termenului rezonabil sunt: complexitatea cauzei, comportamentul participanților la

proces, conduita instanței judecătorești și a autorităților relevante, importanța

procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a

cauzei se asigură de către instanță.

În acest context, potrivit art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale statuează că orice persoană are

dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil,

de către un tribunal independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie

asupra încălcării dreptului și a obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa.

Conform art. 5 alin. (1) și (2) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții

echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material,

precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

Reținând împrejurările de fapt și de drept elucidate supra, având în vedere

principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele

morale, starea de stres și frustrare cauzate Tatianei Simion, instanța de recurs va

majora cuantumul prejudiciului moral stabilit de prima instanța și instanța de apel în

beneficiul acesteia de la 40 000 lei până la 60 000 lei, sumă ce ar compensa

suferințele avute și ar constitui o satisfacție echitabilă Tatianei Simion, fiind și una

corelativă cu practica judiciară pe cazuri analogice.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază cuantumul

despăgubirilor morale pretins de către Tatiana Simion, în sumă de 900 000 lei, ca

unul vădit disproporțional și excesiv în raport cu circumstanțele stabilite la caz.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că unul

din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul

echității, care exprimă că cuantumul trebuie să prezinte o justă și integrală

despăgubire. În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea

vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel, încât acesta să aibă efect

9

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor

și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Astfel, din considerentele enunțate, instanța de recurs apreciază ca fiind

întemeiat argumentul Tatiana Simion, reprezentată de avocatul Veaceslav Ropot că

suma acordată de instanțele ierarhici inferioare cu titlu de despăgubire în mărime de

40 000 lei vine în contradicție cu practica judiciară CțEDO, însă respinge ca

nefondat argumentul invocat în cererea de recurs, că în cazuri similare Curtea

Europeană a Drepturilor Omului acordă părților despăgubiri net superioare decât

cele acordate de instanțele naționale. Or, cuantumul despăgubirilor se stabilește în

raport cu criteriile de apreciere instituite la fiecare caz în parte, luând în considerare

durata procedurii, natura pretențiilor, complexitatea procesului, comportamentul

autorităților competente și al părților, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea

instanței, precum și exercitarea căilor de atac.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a respinge recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, de a admite parțial recursul declarat de Tatiana Simion, cu

modificarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, în partea

cuantumului prejudiciului moral cauzat ca urmare a încălcării dreptului Tatianei

Simion la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și e) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Se admite parțial recursul declarat de Tatiana Simion, reprezentată de avocatul

Veaceslav Ropot.

Se modifică decizia din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 11 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Simion împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral,

în partea pretenției cu privire la încasarea despăgubirilor morale, după cum urmează:

Se încasează din contul bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor,

prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul Tatianei Simion – 60 000

(șaizeci mii) lei, cu titlu de despăgubiri morale.

În rest, decizia din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 11 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Boris Talpă

Ion Malanciuc

Aliona Donos

Ghenadie Eremciuc

10