2ra-511/23 — incasarea cheltuielilor de judecata, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-511/23

2-19203619-01-2ra-05042023

Prima instanțĂ: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – N. Mămăligă

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, A. Braga, V. Mihaila

ÎNCHEIERE

17 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Vitalie Machidon,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Vitalie Machidon împotriva Întovărășirii Pomicole „Grădina-Rai”, cu privire la

încasarea cheltuielilor de judecată, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul declarat de către Vitalie Machidon și s-a menținut hotărârea din 10

mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a constatat:

La 23 decembrie 2019 Vitalie Machidon a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Întovărășirii Pomicole „Grădina-Rai”, prin care a solicitat încasarea

cheltuielilor de judecată, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor

de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, Vitalie Machidon a indicat că,

inițial la 10 decembrie 2012, Ion Șeremet a depus la Judecătoria Centru, mun.

Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva lui Vitalie Machidon cu privire la

anularea contractului de vânzare-cumpărare a lotului de pământ, a titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren și a dreptului calității de membru al

Întovărășirii Pomicole „Grădina”, iar prin încheierea din 17 decembrie 2012 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a refuzat în primirea cererii de chemare în

judecată depusă de Ion Șeremet.

La 02 aprilie 2014 Judecătoria Ialoveni a restituit cererea lui Ion Șeremet

împotriva lui Vitalie Machidon cu privire la anularea contractelor de vânzare-

cumpărare a lotului de pământ din satul Suruceni, anularea borderoului de calcul al

prețului și titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și planului

cadastral.

1

Ulterior, la 23 mai 2014, Ion Șeremet a depus la Judecătoria Ialoveni cerere de

chemare în judecată împotriva lui Vitalie Machidon, prin care a solicitat anularea

contractelor de vânzare-cumpărare a lotului de pământ din satul Suruceni, raionul

Ialoveni, păstrate în Primăria Suruceni și Oficiul Cadastral Ialoveni ca ilegale și

falsificate, anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și

planului cadastral, iar prin încheierea din 27 mai 2014 a Judecătoriei Ialoveni cererea

din nou a fost restituită, fiind menținută prin decizia din 07 octombrie 2014 a Curții

de Apel Chișinău.

Reclamantul a notat că, cererea de chemare în judecată a președintelui ÎP

„Grădina-Rai” Ion Șeremet împotriva lui Vitalie Machidon cu privire la anularea

contractului de vânzare-cumpărare a lotului de teren și a titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, depusă la Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, la

04 aprilie 2016, prin încheierea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, din 03 aprilie

2017, a fost scoasă de pe rol.

A mai relatat că, la 26 aprilie 2017, Ion Șeremet, administrator al ÎP „Grădina-

Rai”, prin reprezentantul său, avocatul Constantin Lazari, la 10 decembrie 2012,

pentru a cincea oară a depus la Judecătoria Hîncești cerere de chemare în judecată,

cu privire la anularea contractului de vânzare-cumpărare a lotului din 05 aprilie

1996, a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și înregistrării

dreptului de proprietate pe numele lui Vitalie Machidon. Astfel, prin hotărârea din

05 noiembrie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni acțiunea ÎP „Grădina-

Rai” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, fiind menținută prin decizia din 28 mai

2019 a Curții de Apel Chișinău, iar prin încheierea din 02 octombrie 2019 a Curții

Supreme de Justiție recursul înaintat de ÎI „Grădina-Rai” s-a considerat inadmisibil.

Reclamantul a specificat că, pe parcursul dezvăluirii acestor procese civile, a

fost nevoit să-și apere interesele în instanțele de judecată, suportând cheltuieli de

judecată pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 20 000 lei, taxa de stat,

precum și cheltuielile de judecată legate de examinarea prezentei cereri.

Consideră că este în drept de a solicita restituirea cheltuielilor de judecată

suportate, precum și prejudiciul moral cauzat prin acțiunile ilegale ale pârâtului pe

care îl evaluează în mărime de 50 000 lei.

Prin cererea de concretizare a cerințelor înaintată împotriva Întovărășirii

Pomicole „Grădina-Rai”, reclamantul Vitalie Machidon a solicitat încasarea

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 20 000 lei, repararea prejudiciului

moral în mărime de 50000 lei și cheltuielilor de judecată în sumă de 100 lei suportate

la achitarea taxei de stat pentru depunerea acțiunii și 10 000 lei pentru acordarea

asistenței juridice (f.d.85-87).

Prin hotărârea din 10 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Vitalie Machidon împotriva

Întovărășirii Pomicole „Grădina-Rai” cu privire la încasarea cheltuielilor de

judecată, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată. (f.d.

136, 145-150)

Hotărârea instanței de fond a fost contestate cu apel, în termen, de către Vitalie

Machidon.

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 24 ianuarie 2023, a respins apelul

declarat de către Vitalie Machidon și a menținut hotărârea din 10 mai 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de către Vitalie Machidon împotriva Întovărășirii Pomicole

2

„Grădina-Rai”, cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată. (f.d. 182, 183-191)

Instanța de apel a reținut că nu au fost stabilite relațiile contractuale dintre

Vitalie Machidon și avocatul Victor Tostogan, or la materialele cauzei nu au fost

anexate contractul de asistență juridică încheiat între reclamant și avocat. La fel, nu

a fost anexată lista detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului

aferent acestora (cu tariful și orarul), precum și darea de seamă pentru lucrul efectuat

în baza contractului, nefiind posibil de a stabili cert în legătură cu care cauză civilă

au fost suportate cheltuielile de asistență juridică.

De asemenea, instanțele ierarhic inferioare au stabilit că nu a fost prezentate

probe care ar confirma că avocatul Victor Tostogan a participat la examinarea cauzei

civile și a acordat asistență juridică pe această cauză, doar bonul de plată Seria ET

nr. 823153 din 22 octombrie 2018, prin care s-a achitat suma de 20 000 lei.

La rândul său, instanțele ierarhic inferioare nu au constatat, prin prisma art. 96

alin. (1) și (1¹) CPC, necesitatea de a-i compensa lui Vitalie Machidon cheltuielile

solicitate în sumă de 20 000 lei, odată ce probe care ar dovedi caracterul real, necesar

și rezonabil, acesta nu a prezentat.

Referitor la pretenția lui Vitalie Machidon privind încasarea prejudiciului

moral, instanța de apel a constatat netemeinicia acesteia, întrucât reclamantul nu a

demonstrat circumstanțele de manifestare a acestui prejudiciu, nu a argumentat și

nici justificat cuantumul acestei pretenții prin prezentarea documentelor

confirmative a suferințelor de ordin moral, de asemenea, nu a motivat circumstanțele

cauzei care justifică acordarea reparațiilor morale, iar această motivare nu trebuie să

fie „teoretică și iluzorie”.

Reieșind din faptul că instanța de fond a respins cerințele lui Vitalie Machidon

de încasare a cheltuielilor de judecată și a prejudiciului moral, în baza art. 94 din

Codul de procedură civilă, a fost respinsă și pretenția reclamantului cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată suportate pe prezenta cauză civilă.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs Vitalie Machidon, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, a hotărârii

instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii (f.d.

195-196).

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a interpretat corect

prezenta cauză, înlocuind prevederile legii cu Recomandările Uniunii Avocaților,

făcând referire și la practica CEDO, fiind respinsă neîntemeiat și ilegal acțiunea, cu

menținerea hotărârii din 10 mai 2022 a instanței de fond. Iar el, la rândul său, prin

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile ale instanțelor competente a obținut

câștig de cauză și fiind nevoit să-și apere interesele în instanța de judecată a suportat

cheltuieli de judecată privind asistența juridică acordată de avocatul Victor Tostogan

în mărime de 20 000 lei, precum și a suportat suferințe fizice și psihice care pot fi

compensate prin echivalent bănesc în mărime de 50 000 lei.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023 recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

3

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 24

ianuarie 2023, expediată participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal și

prin poșta electronică la 03 februarie 2023.

Recursul depus de către Vitalie Machidon, la data de 21 martie 2023, este în

termen.

La data de 10 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului

copia recursului motivat, explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor

formulate în recurs.

ÎP „Grădina-Rai” la data de 04 mai 2023, a depus referință, prin care a solicitat

respingerea recursului declarat de către Vitalie Machidon, cu menținerea actelor

judecătorești emise de către instanțele ierarhic inferioare, ca fiind întemeiate, legale

și corecte.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

formulată de către Vitalie Machidon, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Completul de judecată

atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă, în redacția legii la data declarării recursului,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța

de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de

drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Totodată, Completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în redacția legii până la 01 septembrie

2023.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Cu atât mai mult că recurentul

nu a indicat niciun temei de admisibilitate prevăzut de norma art. 432 alin. (2), (3)

și (4) CPC.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel, recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Vitalie Machidon, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța

de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către

recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei

de drept procesual, așa cum formal invocă Vitalie Machidon și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează că recursul declarat de către Vitalie Machidon, este inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Vitalie Machidon, împotriva

deciziei din data de 24 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

5