2ra-2022/19 — restituirea sumelor și compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-2022/19 Prima instanță - (Judecătoria Criuleni, sediul central) V. Suciu Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici ÎNCHEIERE 30 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Tatiana Montag, reprezentată de avocatul Ghenadie Tatarciuc, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Montag împotriva Întovărășirii Pomicole „Drăsliceni Prietenia”, intervenient accesoriu Primăria comunei Drăsliceni, raionul Criuleni, cu privire la restituirea sumelor și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 7 mai 2018, Tatiana Montag a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întovărășirii Pomicole „Drăsliceni Prietenia”, prin care a solicitat încasarea sumei de 43 000 lei achitată la 26 iulie 2015, a sumei de 2 520 de lei achitată la 22 octombrie 2016 și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că, având scopul de a începe procedura de privatizare, la 26 iulie 2015 s-a adresat Întovărășirii Pomicole „Drăsliceni Prietenia” cu cerere prin care a solicitat să-i fie atribuit în folosință terenul cu numărul cadastral xxxxx. A invocat că, fiind dusă în eroare de către administrația pârâtului precum că acest teren ar aparține întreprinderii și pentru el este nevoie de achitat prețul de piață stabilit în certificatul de evaluare eliberat de organul cadastral, a achitat costul terenului în sumă de 43 000 lei. Însă, deoarece acest teren aparține Primăriei comunei Drăsliceni, la 25 iulie 2017 a încheiat contractul de vînzare-cumpărare nr. 5687, prin care a cumpărat terenul la prețul de 803,40 de lei, astfel încât Întovărășirea Pomicolă „Drăsliceni Prietenia” nejustificat a încasat suma de 43 000 lei.

A menționat că în bonul de plată nr. 212 din 26 iulie 2015, se indică că bază de încasare servește avansul plătit de aceasta pentru lotul nr. 80 conform procesului-verbal nr. 5 din 26 iulie 2015, copia căruia nu a primit-o la solicitările înaintate, acesteia fiindu-i oferită o copie a procesului-verbal nr. 5 din 27 iulie 2015, scris în original pe o foaie de caiet, în care se indica că „la ședință a fost 1 discutată cererea d-nei Montag (Roman) Tatiana de a primi în folosință lotul cu nr.80, cu cota de intrare de 43 000 lei”, deși a achitat suma în baza unui proces- verbal din 26 iulie 2015 și nicidecum din 27 iulie 2015. Reclamanta a remarcat că potrivit procesului-verbal nr. 2 din 16 mai 2015, pentru anul 2015 cotizația de membru al pârâtului constituia 360 de lei anual pentru sector, iar conform bonul de plată nr. 252 din 22 octombrie 2016 a achitat suma de 3 240 de lei cu titlu de cotizație pentru perioada anilor 2008-2016, astfel încît de la aceasta a fost deja încasată suma de 360 lei pentru cota de intrare, aceasta fiind o sumă fixă stabilită de administrație pentru fiecare membru și pentru fiecare sector.

Referitor la al doilea capăt de cerere privind încasarea sumei de 2 520 de lei, reclamanta a menționat că cotizația de membru în această sumă a fost încasată ilegal, deoarece cotizația anuală constituia câte 360 de lei pentru fiecare sector și astfel, conform bonului de plată nr. 252 din 22 octombrie 2016, din contul său a fost încasată suma de 3 240 de lei, ce constituie cotizația pentru perioada anilor 2008-2016, însă lotul de teren a fost obținut de reclamantă în folosință la 26 iulie 2015 și nu avea să achite această sumă pentru perioada din anul 2008, aceasta fiind dusă în eroare de către administrația pârâtului. Prin urmare, reclamanta consideră că în aceste circumstanțe, se întrunesc condițiile îmbogățirii fără justă cauză a pârâtului, care are obligația de a restitui sumele încasate.

Prin încheierea protocolară din 2 iulie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, în calitate de intervenient accesoriu în proces s-a atras Primăria comunei Drăsliceni, raionul Criuleni. Prin hotărârea din 3 decembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni sediul central, s-a admis integral cererea de chemare în judecată înaintată de Tatiana Montag. S-a încasat de la Întovărășirea Pomicolă „Drăsliceni Prietenia” în beneficiul Tatianei Montag suma de 45 520 de lei și cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată suma de 1 371 de lei pentru plata taxei de stat și 1 000 lei a cheltuielilor de asistență juridică. La 14 decembrie 2018 Întovărășirea Pomicolă „Drăsliceni Prietenia” a declarat apel împotriva hotărârii din 3 decembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni sediul central, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel declarată de Întovărășirea Pomicolă „Drăsliceni Prietenia”. S-a casat integral hotărârea din 3 decembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni sediul central și s-a adoptat o hotărâre nouă, prin care: S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Montag împotriva Întovărășirii Pomicole „Drăsliceni Prietenia”, intervenient accesoriu Primăria comunei Drăsliceni, raionul Criuleni, cu privire la restituirea sumelor bănești și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a încasat de la Tatiana Montag în beneficiul Întovărășirii Pomicole „Drăsliceni Prietenia” suma de 1 024,20 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de apel.

La 17 august 2019, Tatiana Montag, reprezentată de avocatul Ghenadie Tatarciuc, a declarat recurs împotriva deciziei din 16 mai 2019 a Curții de Apel 2 Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii instanței de fond. În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a încălcat esențial normele de drept procedural. A menționat că în conformitate cu art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă, legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

Capitolul XXII (Procedura în cazul cererilor cu valoare redusă) a fost introdus în Codul de procedură civilă prin Legea nr.17 din 5 aprilie 2018, MO 142- 148/04.05.18 art. 277, care a intrat în vigoare 1 iunie 2018. Acțiunea civilă a fost formulată de intimat anterior intrării în vigoare a legii nr.17, la data de 7 mai 2018. Cauza a fost examinată în primă instanță în ordine contencioasă, cu asigurarea participării tuturor părților în fața instanței, cu asigurarea dreptului la apărare și susținerea poziției, prezentarea de probe și toate celelalte garanții legale. Capitolul XXII din Codul de procedură civilă, lipsește părțile de ultima pârghie judiciară - recursul.

Astfel, aplicând Legea nouă (capitolul din Codul de procedură civilă), cu încălcarea alin. (3) din art. 3 din Codul de procedură civilă, și neglijând legea veche, Curtea de Apel Chișinău, a lipsit-o pe intimată de calea de atac legală - recursul, admițând prin aceasta violarea dreptului la un recurs efectiv, garantat prin art. 13 din CEDO. În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Examinând admisibilitatea recursului, Colegiul constată că recursul înaintat de Tatiana Montag, reprezentată de avocatul Ghenadie Tatarciuc, urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. Articolul 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a1) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin.(5). Conform art. 429 alin. (4) lit. c) din Codul de procedură civilă, nu pot fi atacate cu recurs deciziile emise de instanța de apel, fără drept de recurs. În speță, prezintă relevanță și prevederile art. 25 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în conformitate cu care, în cazurile expres prevăzute de lege, judecătorul examinează cauza în procedură scrisă.

Conform art. 2762 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă valoarea cererii în cauzele de încasare a unei sume de bani nu depășește 10 salarii medii pe 3 economie prognozate la data sesizării instanței, fără a se lua în considerare dobînzile, penalitățile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, această cerere se examinează ca cerere cu valoare redusă. Conform art. 2763 alin. (1) din Codul de procedură civilă, procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă. Iar, conform prevederilor art. 2764 alin. (4) din Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească poate fi atacată cu apel, care se examinează în condițiile prezentului cod. Deciziile instanței de apel nu se supun recursului, fiind definitive și irevocabile de la pronunțare.

La caz, Colegiul constată că Tatiana Montag, reprezentată de avocatul Ghenadie Tatarciuc, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău. În dispozitivul deciziei, instanța de apel a menționat că aceasta nu se supune recursului, fiind definitivă și irevocabilă. Deci, raportând la caz prevederile sus menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că decizia din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău nu poate fi supusă recursului, ținând cont de faptul că prezenta cauză a fost examinată în procedura scrisă ca cerere cu valoare redusă, deoarece obiectul litigiului constituie încasarea sumelor bănești și compensarea cheltuielilor de judecată, valoarea cărora nu depășește 10 salarii medii pe economie prognozate la data sesizării instanței.

Prin urmare, instanța de recurs nu poate să se expună asupra temeiniciei deciziei din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin prisma argumentelor invocate în cererea de recurs. În acest sens, nu pot fi reținute argumentele recursului cu privire la ilegalitatea deciziei contestate, deoarece acestea sunt irelevante în circumstanțele în care aceasta în virtutea legii nu se supune recursului. Din aceste considerente, având în vedere faptul că Tatiana Montag, reprezentată de avocatul Ghenadie Tatarciuc, a contestat cu recurs decizia din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, care nu se supune recursului, în temeiul art. 443 lit. a1) din Codul de procedură civilă, recursul urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a1) și art. 440 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibil recursul înaintat de Tatiana Montag, reprezentată de avocatul Ghenadie Tatarciuc. Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Victor Burduh Dumitru Mardari 4