3ra-656/21 — obligarea emiterii actului administrativ, incheierea contractului de vinzare cumpararea a lotului de teren

3ra-656/21 — obligarea emiterii actului administrativ, incheierea contractului de vinzare cumpararea a lotului de teren (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-656/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, I. Muruianu, V. Negru)

Î N C H E I E R E

07 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Roșca Nina,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Roșca Nina împotriva Consiliului comunal Trușeni, mun. Chișinău, Primăriei

comunei Trușeni, mun. Chișinău, terți Agenția Servicii Publice și Întovărășirea

Pomicolă „Izvoraș-1” privind obligarea la emiterea actului administrativ și încheierea

contractului de vânzare-cumpărare a lotului de teren,

împotriva deciziei din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 10 noiembrie 2016, Roșca Nina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului comunal Trușeni și Primăriei comunei Trușeni, mun. Chișinău,

solicitând obligarea Primăriei comunei Trușeni să formeze bunul imobil cu număr

cadastral xxxx din partea exterioară a sectorului Întovărășirii Pomicole „Izvoraș-1”, cu

prezentarea planului lotului respectiv, recunoașterea dreptului de proprietate în privința

sectorului de pământ alăturat terenului cu număr cadastral xxxx din partea exterioară a

sectorului Întovărășirii Pomicole „Izvoraș-1” deținut în posesie și folosință de Roșca

Nina din anul 1993, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial să înregistreze dreptul de

proprietate asupra sectorului de teren nou forma după Roșca Nina.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 26 septembrie 2016 a depus

cerere către Primăria comunei Trușeni și Consiliul comunal Trușeni, mun. Chișinău

recepționată la 06 octombrie 2016, solicitând atribuirea dreptului de proprietate asupra

porțiunii de teren aflat în posesie și folosință o perioadă mai mare de 20 ani, însă la 12

1

octombrie 2016, a primit refuz cererea înaintată, fiind indicat că terenul va fi format ca

un bun imobil independent și expus la licitație publică, cu propunerea de a participa.

Reclamanta consideră neîntemeiat refuzul respectiv, deoarece contravine

normelor legale și îi încalcă drepturile acordate de legislația civilă și funciară.

În acest sens, a menționat că din anul 1993 este membru al Întovărășirii Pomicole

„Izvoraș-1” din cartierul Dumbrava, comuna Trușeni, iar în anul 1995 a privatizat

terenul de pământ alocat, devenind proprietar al terenului cu numărul cadastral xxxx,

cu suprafața de 0,0666 ha, întrucât terenul respectiv era în vecinătatea brigăzii de

tractoare, pe terenul ce-i aparține, din partea hotarului cu vecinul menționat erau

aruncate deșeurile ospătăriei în cantități enorm de mari.

A specificat că toată suprafața de teren era împânzită de cătină sălbatică, care pe

parcursul anilor a înlăturat-o. Totodată, a indicat că lotul fiind amplasat la margine,

ceilalți vecini obișnuiau să arunce gunoi acolo, iar pentru a opri crearea unei gunoiști

masive a fost nevoită să instaleze un gard la o distanță posibilă de la hotar.

Astfel, a salubrizat sectorul prin colectarea și expedierea gunoiului format, iar din

momentul primirii terenului o perioadă mai mare de 20 ani, a curățit și a deținut în

posesie și folosință fâșia paralelă cu lotul din proprietate, în așa mod stopat antisănităria

atât a sectorului său, cât și integral terenul întovărășirii.

A remarcat că potrivit art. 79 din Codul funciar, deținătorii de terenuri sânt obligați

să protejeze terenurile agricole contra acoperirii lor cu tufari, contra altor procese ce

duc la înrăutățirea stării lor agrotehnice. Reclamanta fiind de bună - credință și

protejând terenul în proprietate cu respectarea normei indicate, a depus efort de

salubrizare și protejare a înrăutățirii ternului cu destinație agricol. Or, nimeni din

administrația întovărășirii, administrația publică locală ori vecini nu au avut obiecții în

această privință, dimpotrivă și vecinii au procedat la fel.

În corespundere cu art. 26 din Legea privind administrarea și deetatizarea

proprietății publice nr. 121 din 04 mai 2007, a înaintat cererea prealabilă Primăriei

comunei Trușeni și Consiliului comunal Trușeni, mun. Chișinău, însă contrar

prevederilor legale întrebarea nici nu a fost discutată la Consiliul comunal Trușeni.

A menționat că pe parcursul anilor, Primăria comunei Trușeni și Consiliul

comunal Trușeni, mun. Chișinău nu au invocat careva ilegalități din partea dânsei.

Reclamanta a invocat că legislația civilă îi acordă dreptul de proprietate asupra

sectorului deținut și îmbunătățit, or, în temeiul art. 332 din Codul civil, dacă o persoană,

fără a dobândi dreptul de proprietate, a posedat cu bună credință sub nume de proprietar

un bun imobil pe parcursul a 15 ani, acesta devine proprietarul bunului respectiv.

Prin încheierea din 01 februarie 2017 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, au

fost atrași în calitate de intervenienți accesorii alături de pârât Întovărășirea Pomicolă

„Izvoraș-1” și Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău (f.d.32-33, vol. I).

Pe parcursul judecării cauzei, Roșca Nina a depus cereri de modificare și

completare a acțiunii, solicitând obligarea Consiliului comunal Trușeni să emită

decizia, iar Primăria comunei Trușeni să întocmească contractul de vânzare-cumpărare

a surplusului de teren cu suprafața de 0,0409 ha din comuna Trușeni conform planului

geometric actualizat al terenului din Î.P. „Izvoraș-1” cu numărul cadastral xxxx,

2

obligarea Primăriei comunei Trușeni să prezinte borderoul de calcul la surplusul

terenului cu suprafața de 0,0409 ha și obligarea IP Agenția Servicii Publice să efectueze

modificările în Registrul cadastral (f.d.78-79, 121-122, vol. I).

Prin încheierea din 15 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a

fost încetat procesul în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Roșca

Nina împotriva Consiliului comunal Trușeni, mun. Chișinău, Primăriei comunei

Trușeni, mun. Chișinău, terți Agenția Servicii Publice și Întovărășirea Pomicolă

„Izvoraș-1” privind atribuirea în proprietate a surplusului de teren și obligarea

înregistrării dreptului de proprietate, în temeiul art. 265 lit. a) din Codul de procedură

civilă (f.d.100-101, vol. I).

Prin decizia din 19 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis recursul

declarat de Roșca Nina, casată încheierea din 15 decembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, remisă cauza în aceiași instanță, în același complet de

judecată pentru examinarea cauzei în fond (f.d.114-115, vol. I).

Prin hotărârea din 11 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Roșca Nina

împotriva Consiliului și Primăriei comunei Trușeni, terți Agenția Servicii Publice și Î.P.

„Izvoraș-1” privind obligarea Consiliului comunei Trușeni să emită decizia, iar

Primăria comunei Trușeni să întocmească contractul de vânzare-cumpărare a

surplusului de teren cu suprafața de 0,0409 ha din comuna Trușeni conform planului

geometric actualizat al terenului din Î.P. „Izvoraș-1” cu numărul cadastral 8039323001,

obligarea Primăriei comunei Trușeni să prezinte borderoul de calcul la surplusul

terenului cu suprafața de 0,0409 ha și obligarea IP Agenția Servicii Publice să efectueze

modificările în Registrul cadastral (f.d.234, 243-247, vol. I).

Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc, se constată că Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani la din 11 martie 2020 a expediat părților copia dispozitivului

hotărârii din 11 martie 2020 (f.d.233, vol. I). La fel, din actele cauzei rezultă că la 04

iunie 2020 a fost expediată copia hotărârii motivate (f.d.248, vol. I), fiind recepționată

la 10 iunie 2020, potrivit avizelor de recepție anexate (f.d.249-251, vol. I).

La 24 martie 2020, prin intermediul oficiului poștal (f.d.242, vol. I), Roșca Nina a

depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 11 martie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.241, vol. I), iar la 29 iunie 2020, a prezentat motivarea

apelului, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei decizii prin care

acțiunea să fie admisă integral (f.d.5-8, vol. II).

Prin decizia din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea

de apel depusă de Roșca Nina și menținută hotărârea din 11 martie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.44, 45-55, vol. II).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, Roșca Nina deține cu drept

de proprietate terenul pomicol cu suprafața 0,0666 ha din Întovărășirea pomicolă

„Izvoraș-1”, lotul 1, în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr. 020397, înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu numărul cadastral xxxx la data

de 20 februarie 2001.

3

La fel, instanța de apel a stabilit că la 26 septembrie 2016, Roșca Nina a depus la

Primăria și Consiliul comunei Trușeni cerere prin care a solicitat emiterea unei decizii

ce ar permite înregistrarea dreptului de proprietate a sectorului alăturat terenului cu

numărul cadastral xxxx din partea exterioară a sectorului întovărășirii (f.d.5), fiind

recepționată de Primăria comunei Trușeni la data de 06 octombrie 2016. Iar prin

scrisoarea nr. 855 din 12 octombrie 2016, Primăria comunei Trușeni a informat-o pe

Roșca Nina, despre examinarea cererii, menționând că destinatara a ocupat samavolnic

terenul, or, nu există vreun act juridic care să confirme posesiunea și folosința terenului

de către dânsa. Mai mult, conform Hotărârii Guvernului nr. 629 din 13 noiembrie 1991

membrilor întovărășirii li se acordă loturi de pământ cu suprafața de cel mult 600 m2 .

Terenul va fi format ca bun imobil independent și expus la licitație publică la care poate

participa.

Colegiul judiciar a menționat că prin acțiunea înaintată, reclamanta a solicitat

obligarea Consiliului comunei Trușeni să emită decizia, iar Primăria comunei Trușeni

să întocmească contractul de vânzare-cumpărare a surplusului de teren cu suprafața de

0,0409 ha din comuna Trușeni conform planului geometric actualizat al terenului din

Î.P. „Izvoraș-1” cu numărul cadastral xxxx.

Instanța de apel prin prisma prevederilor art. 7, art. 14 alin. (1), (2), 77 alin.(2) din

Legea privind administrația publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, art. 2 alin.

(1), art. 315 alin. (1)-(3), art. 319, art. 320, art. 321 din Codul civil în redacția în vigoare

până la 01 martie 2019, a stabilit că la data de 22 februarie 2017, OCT Chișinău, filiala

nr. l a Î.S. Cadastru, prin scrisoarea nr. 0101/17/3870 (f.d.37) a informat-o pe Roșca

Nina în baza cererii nr. 0101/17/3870 din 08 februarie 2017 pentru elaborarea planului

geometric în alte scopuri decât în scopul autentificării dreptului deținătorului de teren

cu numărul cadastral xxxx, amplasat în municipiul xxxx, comuna xxxx, extravilan, Î.P.

„Izvoraș”, lotul 1, la data de 13 februarie 2017 au fost efectuate măsurările cadastrale

la fața locului. În urma prelucrării datelor s-a depistat că, terenul cu numărul cadastral

xxxx conform titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxx din 12

decembrie 1997 suprafața constituie 0,0666 ha, iar de fapt este utilizată suprafața

terenului de 0,1075 ha. Pentru soluționarea chestiunii fiind necesară adresarea la

Primăria comunei Trușeni cu privire la atribuirea terenului în proprietate a surplusului

de teren, apoi să depună o nouă cerere. La cerere a fost anexat proiectul planului

geometric al bunului imobil efectuat la 13 februarie 2017 efectuat de OCT Chișinău,

filiala nr. 1 a Î.S. Cadastru (f.d.37-verso).

În asemenea circumstanțe, au fost reținute ca fiind corecte argumentele instanței

de fond, precum că admiterea pretenției privind obligarea Consiliului comunei Trușeni

să emită decizia, iar Primăria comunei Trușeni să întocmească contractul de vânzare-

cumpărare a surplusului de teren cu suprafața de 0,0409 ha din comuna Trușeni

conform planului geometric actualizat al terenului din Î.P. „Izvoraș-1” cu numărul

cadastral xxxx ar constitui o ingerință arbitrară în dreptul de proprietate al administrației

publice locale și implicit o încălcare a principiului separației puterilor în stat, prin

imixtiunea autorității judecătorești în atribuțiile organului executiv, în cazul dat

administrația publică locală, or temeiuri legale de a interveni la caz lipsesc.

4

Corespunzător, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei

instanțe de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată, în cazul în care argumentele de

ilegalitate invocate de reclamanta/apelantă nu și-au găsit confirmare.

La 30 martie 2021, Curtea de Apel Chișinău a notificat părților, prin scrisoare

recomandată cu aviz de recepție, decizia motivată pronunțat la 09 februarie 2021

(f.d.58, vol. II). Din actele cauzei rezultă că Roșca Nina nu a recepționat decizia

instanței de apel din 09 februarie 2021, fiind restituită de oficiul poștal cu mențiunea

„nereclamat” (f.d.61, 61 verso, vol. II).

La 04 martie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.56, vol. II), Roșca Nina

a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de recurs nemotivată, iar la 14 mai 2021 a

depus la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului, solicitând casarea deciziei

din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 11 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu adoptarea unei decizii noi de admitere

integrală a acțiunii (f.d.68-71, vol. II).

În motivarea cererii de recurs, suplimentar celor invocate în cererea de chemare în

judecată și în cererea de apel, recurentul Roșca Nina a indicat că Consiliul comunal

Trușeni, în temeiul art. 14 și art. 77 din Legea privind administrația publică locală

nr.436 din 28 decembrie 2006, urma să adopte decizia de înstrăinare a lotului de teren

aferent întovărășirii pomicole Izvoraș-1, întrucât s-a stabilit în cadrul cercetării

judecătorești că lotul de teren, cu suprafața de 0,0409 ha, nu poate fi format ca un bun

imobil separat cu atribuirea unui număr cadastral desinestătător, fapt confirmat prin

planul geometric al bunului imobil, întocmit de Oficiul Cadastral Teritorial, cât și prin

scrisoarea din 22 februarie 2017.

Recurentul consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că ar

constitui o ingerință arbitrară în dreptul de proprietate al administrației publice locale

și implicit o încălcare a principiului separației puterilor în stat, prin imixtiunea

autorității judecătorești în atribuțiile organului executiv, în cazul dat administrația

publică locală or, acțiunea depusă de urma a fi admisă în corespundere cu art. 224 alin.

(1) lit. b) din Codul administrativ, deoarece Codul administrativ are ca scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și libertăților

prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținîndu-se cont de interesul public

și de regulile statului de drept.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 09 februarie 2021.

5

La 30 martie 2021, Curtea de Apel Chișinău a notificat părților, prin scrisoare

recomandată cu aviz de recepție, decizia motivată pronunțat la 09 februarie 2021

(f.d.58, vol. II).

Din actele cauzei rezultă că Roșca Nina nu a recepționat decizia instanței de apel

din 09 februarie 2021, fiind restituită de oficiul poștal cu mențiunea „nereclamat”

(f.d.61, 61 verso, vol. II).

La 04 martie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.56, vol. II), Roșca Nina

a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de recurs nemotivată, iar la 14 mai 2021 a

depus la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului, solicitând casarea deciziei

din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 11 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu adoptarea unei decizii noi de admitere

integrală a acțiunii (f.d.68-71, vol. II).

Având în vedere că la materialele cauzei lipsește dovada notificării recurentei

Roșca Nina a deciziei motivate din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, instanța

de recurs consideră recursul a fost depus în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

La 14 mai 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia

cererii de recurs depusă de Roșca Nina, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f.d.65,66-67, vol. II).

La 05 iulie 2021, Consiliul comunal Trușeni, mun. Chișinău și Primăria comunei

Trușeni, mun. Chișinău au depus referință prin care au solicitat respingerea cererii de

recurs depusă de Roșca Nina ca neîntemeiată și inadmisibilă, cu menținerea în vigoare

a deciziei din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 11 martie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.83-86).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, alte referințe nu au parvenit.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

6

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Roșca Nina, este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

7

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Roșca Nina, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

8