3ra-344/23 — Anularea actului administrativ

3ra-344/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-344/23 (2-18131677-01-3ra-28032023)

Instanța de fond: Judecătoria Strășeni, sediul central, judecător – M. Gandrabur

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – AGh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan

Î N C H E I E R E

05 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Percic Ruslan și Percic Oxana,

prin intermediul avocatului Bobeica Calin,

în cauza de contencios administrativ înaintată de Cooperativa Pomilegumicolă

„Bostancea” împotriva Consiliului com. Trușeni, Primăriei com. Trușeni,

Blagoslovitu Stanislav și Ghimișli Ina, persoane terțe Agenția Servicii Publice,

notarii publici Mihailic Olga și Belicesco Oleg cu privire la contestarea deciziilor și

procesului-verbal de aprobare a rezultatelor licitației, constatarea nulității

contractelor de vânzare-cumpărare, înlăturarea obstacolelor, radierea dreptului de

proprietate, conexată cu cauza de contencios administrativ intentată de Cooperativa

Pomilegumicolă „Bostancea” împotriva Consiliului com. Trușeni, Primăriei com.

Trușeni, Blagoslovitu Stanislav, Percic Ruslan, Percic Oxana și Agenția Servicii

Publice cu privire la contestarea deciziilor și procesului-verbal de aprobare a

rezultatelor licitației, constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare,

revendicarea bunului imobil și radierea înscrierilor din registrul bunurilor imobile,

conexată cu cauza de contencios administrativ intentată de Blagoslovitu Stanislav

împotriva Consiliului com. Trușeni, persoane terțe Cooperativa Pomilegumicolă

„Bostancea” și Ghimișli Ina cu privire la contestarea deciziei,

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

procedura de apel intentată de Blagoslovitu Stanislav împotriva hotărârii din 09 iunie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost încetată; apelurile declarate de

Percic Ruslan, Percic Oxana și de Cooperativa Pomilegumicolă „Bostancea” au fost

respinse, fiind menținută hotărârea din 09 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 07 februarie 2018, Cooperativa Pomilegumicolă „Bostancea” (în continuare

CP „Bostancea”) a înaintat acțiunea în contencios administrativ împotriva

Consiliului com. Trușeni, Blagoslovitu Stanislav, (intervenient accesoriu) persoană

terță Agenția Servicii Publice, solicitând constatarea nulității absolute și anularea

procesului-verbal nr. 02 din 28 octombrie 2014 în partea vânzării la licitație cet.

Blagoslovitu Stanislav la prețul de 55 000,00 lei a terenului agricol (iaz) cu suprafața

1

de 0,6250 ha cu numărul cadastral XXXXXXXXX, amplasat în CP ”Bostancea”,

comuna Trușeni, și a deciziei nr. 8/1 din 13 noiembrie 2014 cu privire la aprobarea

rezultatelor licitației, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-

cumpărare nr. 833 din 02 aprilie 2015 asupra terenului agricol (iaz) cu suprafața de

0,6250 ha cu numărul cadastral XXXXXXXXX amplasat în CP ”Bostancea”, com.

Trușeni încheiat între Primăria com. Trușeni și cet. Blagoslovitu Stanislav,

înregistrat în registrul bunurilor imobile la 02 aprilie 2015 cu nr. 0101/15/11860, cu

aducerea părților la poziția inițială și restituirea prestațiilor primite; obligarea

restituirii în natură de către pârâtul Blagoslovitu Stanislav în beneficiul CP

”Bostancea” în folosință a terenului litigios (iazul cu malurile) cu suprafața de

0,6250 ha, cu numărul cadastral XXXXXXXXX, amplasat în CP ”Bostancea”, com.

Trușeni; obligarea înlăturării obstacolelor create în folosirea lui prin demolarea

gardului metalic construit în jurul terenului litigios; dispunerea radierii din Registrul

bunurilor imobile a dreptului de proprietate înscris după pârâtul Blagoslovitu

Stanislav în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 833 din 02 aprilie 2015

încheiat cu Primăria com. Trușeni asupra terenului agricol cu suprafața de 2 0,6250

ha, cu numărul cadastral XXXXXXXXX, amplasat în CP ”Bostancea”, com.

Trușeni, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a menționat că, prin decizia Consiliului com. Trușeni nr.

6/1 din 23 septembrie 2014 s-a aprobat expunerea la licitație cu drept de vânzare-

cumpărare a lotului pomicol cu numărul cadastral XXXXXXXXX, cu suprafața de

0,6250 ha, amplasat în comuna Trușeni, ÎP ”Bostancea”.

Potrivit procesului-verbal nr. 02 din 28 octombrie 2014 cu privire la rezultatele

licitării, întocmit de Comisia de licitație a Primăriei com. Trușeni, la licitație a fost

vândut lotul nr. 4 de teren agricol cu suprafața de 0,6250 ha, cu numărul cadastral

XXXXXXXXX, la prețul de 55 000,00 lei, în beneficiul lui Blagoslovitu Stanislav,

care la acel moment era președintele CP „Bostancea”.

Prin decizia Consiliului com. Trușeni nr. 8/1 din 13 noiembrie 2014, s-a aprobat

procesul-verbal cu privire la rezultatele licitației din 28 octombrie 2014 și tranzacția

de vânzare-cumpărare.

În temeiul deciziilor Consiliului com. Trușeni, la 02 aprilie 2015, între Primăria

com. Trușeni și Blagoslovitu Stanislav a fost încheiat contractul de vânzare-

cumpărare nr. 833 asupra terenului agricol cu suprafața de 0,6250 ha, amplasat în

comuna Trușeni, ÎP „Bostancea”, fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile a

OCT Chișinău filiala nr. 1 la 02 aprilie 2015 cu nr. 0101/15/1160, fapt confirmat

prin certificatul nr. 1 din 13 octombrie 2017.

Consideră că actele administrative contestate au fost emise cu grave încălcări

ale legislației, sunt pasibile anulării, fiind necesară inclusiv constatarea nulității

contractului de vânzare-cumpărare din momentul încheierii cu efect retroactiv, cu

aducerea părților la poziția inițială și restituirea prestațiilor primite din următoarele

considerente.

Reclamanta a menționat că, în anul 1988, a primit în folosință nelimitată

terenurile agricole în baza actelor Comitetului Executiv Strășeni. În anul 1989, pe

terenul litigios cu suprafața de 0,6250 ha (care era degradat), a fost construit un bazin

de apă-iaz, pentru uz public comun. Până la înstrăinarea terenului litigios, acesta se

afla la evidența contabilă a CP „Bostancea” ca iaz, și nu ca lot pomicol, fapt

confirmat prin actul din 03 iunie 1995.

2

La caz, Consiliul com. Trușeni a expus la licitație și a înstrăinat un teren agricol

pe care în natură se afla un bazin de apă, și nu lot pomicol comun, aducând prejudicii

tuturor membrilor CP „Bostancea”, lipsindu-i astfel de bazinul de apă (iaz) ca unicul

loc de odihnă, satisfacerea necesităților de apă, etc.

Astfel, Blagoslovitu Stanislav, în calitate de președinte al CP „Bostancea”,

depășind împuternicirile sale, contrar prevederilor pct. 6.5 din Statutul CP

„Bostancea”, a procurat la așa-zisa licitație terenul cu suprafața de 0,6250 ha, cu

numărul cadastral XXXXXXXXX, la prețul de 55 000,00 lei, cu semnarea

contractului nr. 833 din 02 aprilie 2015 cu Primăria comunei Trușeni, fiind astfel

cumpărător de rea-credință.

În anul 2016, Blagoslovitu Stanislav a îngrădit terenul litigios cu un gard

metalic, limitând accesul membrilor CP „Bostancea”.

La cererea prealabilă din 06 noiembrie 2017, Consiliul com. Trușeni prin

decizia nr. 8/10.2 din 15 decembrie 2017, a anulat decizia nr. 6/1 din 23 septembrie

2014 privind expunerea la licitație cu drept de vânzare-cumpărare a terenului cu

numărul cadastral XXXXXXXXX, cu suprafața de 0,6250 ha, situat în CP

„Bostancea”, com. Trușeni, cu indicația ca Primarul com. Trușeni să notifice

cumpărătorul privind rezilierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 833 din 02

aprilie 2015.

Reclamanta consideră că anularea deciziei Consiliului com. Trușeni nr. 6/1 din

23 septembrie 2014 atrage și anularea procesului-verbal a Comisiei de licitație nr.

02 din 28 octombrie 2014, cu privire la rezultatele licitației, a deciziei Consiliului

com. Trușeni nr. 8/1 din 13 noiembrie 2014 cu privire la aprobarea rezultatelor

licitației și a contractului de vânzare-cumpărare a terenului litigios nr. 833 din 02

aprilie 2015.

Susține că, potrivit art. 505 din Codul civil, anularea actelor juridice care au

stat la baza înstrăinării terenului litigios atrage și radierea dreptului de proprietate a

lui Blagoslovitu Stanislav, înscris în Registrul bunurilor imobile în baza contractului

de vânzare-cumpărare.

Prin cererea suplimentară din 12 martie 2018, CP „Bostancea” și-a concretizat

cerințele din acțiunea inițială, suplinind cercul subiecților procesuali și indicând în

calitate de copârâți – Primăria com. Trușeni și Ghimișli Ina, solicitând suplimentar

anularea deciziei Consiliului com. Trușeni nr. 6/1 din 23 septembrie 2014 cu privire

la înstrăinarea prin licitație a terenului cu suprafața de 0,625 ha, cu numărul cadastral

XXXXXXXXX, situat în ÎP „Bostancea”, com. Trușeni; constatarea nulității

absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 486 din 30 ianuarie 2018, încheiat

între Blagoslovitu Stanislav și Ghimișli Ina asupra terenului agricol (iazului) cu

suprafața de 0,625 ha, cu numărul cadastral XXXXXXXXX, amplasat în ÎP

„Bostancea”, com. Trușeni; recunoașterea copârâților Blagoslovitu Stanislav și

Ghimișli Ina drept cumpărător/vânzător de rea-credință, cu obligarea acestora de a

restitui în natură reclamantei CP „Bostancea” terenul litigios de uz comun (iazul cu

malurile) cu suprafața de 0,625 ha, cu numărul cadastral XXXXXXXXX, amplasat

în CP „Bostancea” com. Trușeni, să înlăture obstacolele create la folosirea acestuia

prin demolarea gardului metalic construit în jurul terenului litigios; dispunerea

radierii din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate înscris după

Ghimișli Ina asupra terenului agricol cu numărul cadastral XXXXXXXXX, cu

suprafața de 0,625 ha, amplasat în ÎP „Bostancea”, com. Trușeni, în baza

contractului de vânzare-cumpărare nr. 486 din 30 ianuarie 2018.

3

Prin încheierea protocolară din 28 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, s-a respins cererea privind excepția de tardivitate înaintată de către

reprezentantul lui Blagoslovitu Stanislav, avocatul Leșan Tudor, în privința acțiunii

înaintate de CP „Bostancea”.

La 16 august 2018, Cooperativa Pomilegumicolă „Bostancea” a înaintat acțiune

împotriva Consiliului com. Trușeni, Primăriei com. Trușeni, Blagoslovitu Stanislav,

Percic Ruslan, Percic Oxana și Agenția Servicii Publice, solicitând constatarea

nulității absolute și anularea procesului-verbal nr. 02 din 28 octombrie 2014 în partea

vânzării la licitație de către Primăria com. Trușeni cet. Blagoslovitu Stanislav la

prețul de 27 500,00 lei a terenului agricol cu suprafața de 0,0380 ha, cu numărul

cadastral XXXXXXXXX, amplasat în CP „Bostancea”, comuna Trușeni;

constatarea nulității absolute și anularea deciziei Consiliului com. Trușeni nr. 6/1

din 23 septembrie 2014 cu privire la înstrăinarea prin licitație a terenului agricol cu

suprafața de 0,0380 ha, cu numărul cadastral XXXXXXXXX, situat în ÎP

„Bostancea”, com. Trușeni; constatarea nulității absolute și anularea deciziei

Serviciului Cadastral Teritorial Chișinău nr. 1 din 19 februarie 2017 de comasare a

terenului litigios; constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare

încheiat între Primăria com. Trușeni și Blagoslovitu Stanislav asupra terenului cu

numărul cadastral XXXXXXXXX, amplasat în CP „Bostancea”, com. Trușeni, cu

aducerea părților la poziția inițială și restituirea reciprocă a prestațiilor primite;

constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 5021 din 21

aprilie 2016 încheiat între Blagoslovitu Stanislav, Percic Ruslan și Percic Oxana

asupra terenului agricol cu suprafața de 0,0380 ha, cu numărul cadastral

XXXXXXXXX, amplasat în CP „Bostancea”, com. Trușeni, cu aducerea părților la

poziția inițială și restituirea reciprocă a prestațiilor primite, recunoașterea lui

Blagoslovitu Stanislav, Percic Ruslan și Percic Oxana în calitate de

cumpărători/vânzători de rea-credință, cu obligarea acestora să restituie în natură CP

„Bostancea” clădirea administrativă ce îi aparține cu drept de proprietate comună și

terenul aferent cu suprafața de 0,0380 ha, cu numărul cadastral XXXXXXXXX,

amplasat în CP „Bostancea”, com. Trușeni, cu înlăturarea obstacolelor create în

folosirea lor; obligarea Agenției Servicii Publice să radieze din Registrul bunurilor

imobile dreptul de proprietate înscris după Blagoslovitu Stanislav, Percic Ruslan și

Percic Oxana asupra terenului cu suprafața de 0,0380 ha, cu numărul cadastral

XXXXXXXXX, situat în CP „Bostancea” com. Trușeni.

În motivarea acțiunii s-a menționat că, prin decizia Consiliului com. Trușeni

nr. 6/1 din 23 septembrie 2014, s-a propus înstrăinarea prin licitație a terenului

agricol cu suprafața de 0,0380 ha, cu numărul cadastral XXXXXXXXX, amplasat

în CP „Bostancea”, com. Trușeni.

Potrivit procesului-verbal nr. 02 din 28 octombrie 2014, terenul cu suprafața de

0,0380 ha, cu numărul cadastral XXXXXXXXX, a fost vândut lui Blagoslovitu

Stanislav la prețul de 25 000,00 lei.

Prin decizia Consiliului com. Trușeni nr. 8/1 din 13 noiembrie 2014, s-au

aprobat rezultatele licitației în baza căreia Primăria com. Trușeni a încheiat cu

Blagoslovitu Stanislav contractul de vânzare-cumpărare asupra terenului vizat, fiind

înregistrat și dreptul de proprietate.

Potrivit certificatului Serviciului Cadastral Teritorial Chișinău nr. 1 din 04 mai

2018, a aflat că în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 502 din 21 aprilie

2016 terenul cu nr. cadastral XXXXXXXXXa trecut în proprietatea copârâților

4

Percic Ruslan și Percic Oxana, iar prin decizia Serviciului Cadastral Teritorial

Chișinău din 04 mai 2018, terenul cu suprafața de 0,0380 ha a fost comasat cu terenul

cu suprafața de 0,055 ha cu nr. cadastral XXXXXXXXX amplasat în CP

„Bostancea”, com. Trușeni.

Consideră actele administrative contestate ca vădit neîntemeiate, ilegale,

urmând a fi anulate, iar contractele de vânzare-cumpărare vizate în prezenta speță

urmează a fi constatate nule din momentul încheierii, cu aducerea părților la poziția

inițială și restituirea prestațiilor primite din următoarele motive.

Reclamanta a indicat că, a primit terenurile agricole pentru formarea

întovărășirilor în anul 1988 în folosință nelimitată în baza actelor Comitetului

Executiv Strășeni, care nu au fost anulate în modul stabilit de lege, astfel fiind

posesoare de bună-credință. Pe terenul cu suprafața de 0,0380 ha este amplasată

clădirea administrativă din piatră cu 2 nivele, cu suprafața totală de 59,9 m.p., ce

aparține membrilor CP „Bostancea” cu drept de proprietate comună, construită cu

mulți ani în urmă din contul mijloacelor bănești ale cooperativei, iar din vina

copârâților a fost lipsită ilegal de clădirea administrativă cu teren aferent.

Astfel, reieșind din prevederile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 1308 din 25 iulie

1997 rezultă că terenul cu suprafața de 0,0380 ha, cu nr. cadastral 80392210461,

aferent clădirii administrative de uz public comun, nu se supune privatizării, iar

Primăria com. Trușeni și Consiliul com. Trușeni nu au fost în drept să-l expună la

licitație.

Conform art. 5.3 din Statutul CP „Bostancea” din 18 iulie 2013, art. 24 din

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 629 din 13 noiembrie 1991 cu privire

la întovărășirile pomicole, obiectele cu destinație comună construite pe teritoriul

cooperativei aparțin membrilor CP „Bostancea” cu drept de proprietate comună, iar

potrivit art. 6.5 din Statutul CP „Bostancea” și art. 34 din Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 629 din 13 noiembrie 1991, înstrăinarea patrimoniului

cooperativei se efectuează printr-o hotărâre a Consiliului de administrare cu acordul

Adunării Generale a CP „Bostancea”, ceea s-a încălcat în prezenta speță.

Astfel, după privatizarea ilegală de către Blagoslovitu Stanislav a terenului

litigios și încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. 5021 din 21 aprilie 2016

cu Percic Ruslan, ultimul a ocupat în mod abuziv clădirea administrativă cu terenul

aferent ce aparțineau CP „Bostancea”, iar în anii 2017-2018, neautorizat a

reconstruit-o, îngrădind terenul aferent cu un gard metalic și limitând accesul.

S-a indicat că potrivit pct. 20 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție

nr. 1 din 07 iulie 2008, dobânditorul unui imobil care a achiziționat bunul de la o

persoană neîndreptățită de a dispune de acest bun, se consideră de rea-credință, iar

Percic Ruslan și Percic Oxana urmează să fie recunoscuți ca dobânditori de rea-

credință, care ilegal au procurat terenul litigios.

Potrivit art. 505 din Codul civil, anularea actelor juridice care au stat la baza

înstrăinării terenului litigios atrage și radierea dreptului de proprietate a lui

Blagoslovitu Stanislav, Percic Ruslan și Percic Oxana înscrise în Registrul bunurilor

imobile în privința terenului cu nr. cadastral XXXXXXXXX, amplasat în com.

Trușeni, CP „Bostancea”, în baza contractelor de vânzare-cumpărare încheiate.

Reclamanta a specificat că, la cererea prealabilă din 12 martie 2018,

recepționată de către Percic Ruslan, nu a primit niciun răspuns, iar la cererea

prealabilă din 20 iunie 2018, adresată Primăriei com. Trușeni și Consiliului com.

5

Trușeni, prin răspunsul din 26 iulie 2018, s-a comunicat că cererea va fi înaintată

spre examinare Consiliului com. Trușeni la ședința din luna septembrie 2018.

La cererea prealabilă adresată Agenției Servicii Publice la 26 iulie 2018 privind

anularea deciziei de comasare a terenului litigios, nu a primit niciun răspuns, iar de

contractele de vânzare-cumpărare vizate în speță, din motive întemeiate nu a avut

posibilitatea să ia cunoștință.

Pretențiile de natură juridică civilă au fost declinate după competență

judecătorilor specializați în materie civilă din cadrul Judecătoriei Chișinău, în

temeiul art. 199 din Codul administrativ.

La 02 mai 2019, Blagoslovitu Stanislav, prin intermediul reprezentantului său,

avocatul stagiar Leșanu Tudor, a înaintat acțiune împotriva Consiliului com.

Trușeni, solicitând anularea deciziei nr. 8/10.2 din 15 decembrie 2017, în vederea

restabilirii legalității și securității raporturilor juridice.

În motivarea acțiunii a menționat că, prin decizia nr. 8/10.2 din 15 decembrie

2017, Consiliul com. Trușeni a anulat propria decizie nr. 6/1 din 23 septembrie 2014,

fără temei legal, încălcând dreptul de proprietate a mai multor persoane care au

dobândit terenuri agricole la licitație.

Despre existența deciziei contestate, reclamantul a aflat la 04 februarie 2019,

când a luat cunoștință de materialele unei cauze în care se solicită inclusiv anularea

deciziei Consiliului com. Trușeni nr. 6/1, deși aceasta era anulată deja.

Reclamantul a susținut că, nu i-a fost comunicată decizia contestată or, aceasta

atentează la dreptul său de proprietate.

Astfel, reclamantul a adresat o cerere prealabilă Consiliului com. Trușeni,

solicitând de a-i fi prezentată decizia nr. 8/10.2 din 15 decembrie 2017 și anularea

acesteia ca fiind ilegală, însă pârâtul nu a oferit niciun răspuns.

Reclamantul a indicat că, actele administrative contestate au fost emise de către

Consiliul com. Trușeni la 23 septembrie 2014, iar potrivit extrasului din Registrul

de stat al persoanelor juridice din 21 august 2017, este indicat actualul președinte

care a și depus cererea de chemare în judecată.

Cererea prealabilă a CP „Bostancea” privind revocarea actelor litigioase a fost

adresată Consiliului com. Trușeni la 06 noiembrie 2017, iara doua cerere - la 22

iunie 2018, prin urmare, prin prisma art. 14 din Legea contenciosului administrativ,

se impune respingerea cererii ca fiind tardivă, însă pârâtul în mod ilicit a admis

cererea CP „Bostancea” și a anulat o decizie perfect legală și protejată de Convenția

Europeană pentru Drepturile Omului și Libertăților Fundamentale prin principiul

securității raporturilor juridice.

Totodată, prin anularea deciziei nr. 6/1 din 23 septembrie 2014 de înstrăinare

prin licitație a terenurilor agricole, i se aduce atingere dreptului fundamental de

proprietate a reclamantului asupra a două terenuri agricole dobândite la licitație

publică organizată în temeiul acestei decizii.

În așa mod, acțiunile Consiliului com. Trușeni sunt vădit nefondate și ilicite or,

licitația publică a fost organizată în condițiile legii în corespundere cu Hotărârea

Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului

privind licitația cu strigare și anume: 1) decizia anulată a Consiliului com. Trușeni

de a expune la licitație terenurile arabile în cauză a fost publicată în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova din 10 octombrie 2014, fapt ce denotă că terenurile

impuse la licitație la momentul respectiv în natură erau terenuri agricole, pârâtul

nefiind în drept să anuleze o decizie privind expunerea la licitație organizată în

6

condițiile legii, necontestată de către Cancelaria de Stat și consolidată prin prisma

principiului securității raporturilor juridice; 2) la licitația publică au fost expuse

terenuri agricole care reprezintă bunuri aflate în proprietate privată a administrației

publice locale.

Astfel, la momentul licitării terenului agricol cu suprafața de 0,0380 ha, cu nr.

cadastral XXXXXXXXX, amplasat în com. Trușeni, în Registrul bunurilor imobile

nu era înregistrată nicio clădire (inclusiv de uz public) amplasată pe acest teren.

Potrivit certificatului eliberat Agenția Servicii Publice la 04 mai 2018, se

constată că pe ternul enunțat nu este și nu a fost înregistrată nicio clădire după CP

„Bostancea”, iar prin răspunsul oferit de Agenția Servicii Publice la 20 august 2018,

reclamantul a fost informat că, potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile și

dosarul cadastral, nu este înregistrată în Registrul bunurilor imobile nicio clădire

administrativă care se pretinde a fi existat la momentul organizării licitației, iar

terenul cu nr. cadastral XXXXXXXXX reprezintă bun al domeniului privat, cu

modul de folosință „lot pomicol”.

Reclamantul a accentuat că, potrivit pct. 6 din Hotărârea Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 2 din 27 martie 2006 cu privire la aplicarea unor dispoziții

ale Codului civil și ale altor acte normative referitoare la dreptul de proprietate

privată asupra imobilelor, inclusiv asupra construcțiilor anexe, la soluționarea

litigiului asupra imobilului apărute înainte de finalizarea construirii și înregistrării

lui instanța judecătorească nu va recunoaște dreptul de proprietate asupra imobilului

respectiv.

Respectiv, consideră că, dacă ar fi fost ridicată o construcție pe terenul vizat, în

lipsa actelor obligatorii, s-ar considera neautorizată și, prin efectul ilegalității

construcției, nu poate fi raportat un teren agricol la categoria bunurilor de uz public

pentru faptul că cineva prezumtiv a ridicat o construcție ilicită, cu atât mai mult că

terenul nu aparține reclamantului, dar administrației publice locale.

S-a specificat că, deciziile și actele aferente licitației publice (publicate în

Monitorul Oficial al RM din 10 octombrie 2014) indică expres că se expune spre

vânzare un teren agricol.

Potrivit planului geometric cadastral al terenului înregistrat la Serviciul

Cadastral în Registrul public (având forță juridică autentică) este indicat expres că

acesta constituie lot pomicol și nicidecum iaz, iar unica autoritate cu atribuții de

control în domeniul adoptării actelor administrative nu a stabilit nicio încălcare

privitor la expunerea la licitație a terenurilor agricole procurate de dânsul.

Cancelaria de Stat, fiind unica autoritate împuternicită în verificarea respectării

prevederilor legale la adoptarea actelor administrative de către autoritățile publice

locale, la caz Primăria com. Trușeni și Consiliul com. Trușeni, nu a constatat nicio

încălcare privind licitațiile respective și nu a emis niciun act în acest sens, situație ce

denotă un fapt juridic consumat, protejat de principiul securității raporturilor juridice

și de dreptul de proprietate prin prisma art. 1 al CEDO. Acțiunile nominalizate supra

au fost conexate într-un singur proces judiciar.

Prin hotărârea din 09 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea intentată de Blagoslovitu Stanislav împotriva

Consiliului com. Trușeni, persoane terțe Cooperativa Pomilegumicolă „Bostancea”

și Ghimișli Ina cu privire la contestarea deciziei Consiliului com. Trușeni nr. 8/10.2

din 15 decembrie 2017.

7

S-a admis parțial acțiunea înaintată de Cooperativa Pomilegumicolă

„Bostancea” împotriva Consiliului com. Trușeni, Primăriei com. Trușeni,

Blagoslovitu Stanislav și Ghimișli Ina, persoane terțe Agenția Servicii Publice,

notarii publici Mihailic Olga și Belicesco Oleg cu privire la contestarea deciziilor și

procesului-verbal de aprobare a rezultatelor licitației, constatarea nulității

contractelor de vânzare-cumpărare, înlăturarea obstacolelor, radierea dreptului de

proprietate.

S-a anulat procesul-verbal nr. 02 din 28 octombrie 2014 și decizia Consiliului

com. Trușeni nr. 8/1 din 13 noiembrie 2014 în partea vânzării la licitație și aprobării

rezultatelor licitației de vânzare în beneficiul lui Blagoslovitu Stanislav a terenului

cu nr. cadastral XXXXXXXXX, cu suprafața de 0,6250 ha, amplasat în mun.

Chișinău, com. Trușeni (extravilan), Întovărășirea Pomicolă „Bostancea”.

S-a constat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 833 din

02 aprilie 2015 asupra terenului cu nr. cadastral XXXXXXXXX, suprafața de

0,6250 ha, amplasat în mun. Chișinău, com. Trușeni (extravilan), Întovărășirea

Pomicolă „Bostancea”, încheiat între Primăria com. Trușeni și Blagoslovitu

Stanislav.

S-a constat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 486 din

30 ianuarie 2018 asupra terenului cu nr. cadastral XXXXXXXXX, suprafața de

0,6250 ha, amplasat în mun. Chișinău, com. Trușeni (extravilan), Întovărășirea

Pomicolă „Bostancea”, încheiat între Blagoslovitu Stanislav și Ghimișli Ina.

S-a dispus restituția civilă prin obligarea subiecților vizați de actele desființate

supra, să restituie prestațiile reciproce efectuate în temeiul acestora, inclusiv prin

restituirea în natură în beneficiul Cooperativei Pomilegumicole „Bostancea” a

terenului cu nr. cadastral XXXXXXXXX, suprafața de 0,6250 ha, amplasat în mun.

Chișinău, com. Trușeni (extravilan), Întovărășirea Pomicolă „Bostancea”.

În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

S-a admis parțial acțiunea înaintată de Cooperativa Pomilegumicolă

„Bostancea” împotriva Consiliului com. Trușeni, Primăriei com. Trușeni,

Blagoslovitu Stanislav, Percic Ruslan, Percic Oxana și Agenția Servicii Publice cu

privire la contestarea deciziilor și procesului-verbal de aprobare a rezultatelor

licitației, constatarea nulității contractelor de vânzare-cumpărare, revendicarea

bunului imobil și radierea înscrierilor din registrul bunurilor imobile.

S-a anulat procesul-verbal nr. 02 din 28 octombrie 2014 și decizia Consiliului

com. Trușeni nr. 8/1 din 13 noiembrie 2014 în partea vânzării la licitație și aprobării

rezultatelor licitației de vânzare în beneficiul lui Blagoslovitu Stanislav a terenului

cu nr. cadastral XXXXXXXXX, suprafața de 0,0380 ha, amplasat în mun. Chișinău,

com. Trușeni (extravilan), Întovărășirea Pomicolă „Bostancea”.

S-a constat nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare nr. 18236

din 21 decembrie 2015 și nr. 4819 din 18 aprilie 2016 asupra terenului cu nr.

cadastral XXXXXXXXX, suprafața de 0,038 ha, amplasat în mun. Chișinău, com.

Trușeni (extravilan) Întovărășirea Pomicolă „Bostancea”, încheiat între Primăria

com. Trușeni și Blagoslovitu Stanislav.

În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

De asemenea s-a menționat că, prezenta hotărâre judecătorească servește temei

pentru operarea modificărilor de rigoare în Registrul bunurilor imobiliare în privința

terenurilor nominalizate supra.

8

Prin decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, procedura de

apel intentată de Blagoslovitu Stanislav împotriva hotărârii din 09 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost încetată; apelurile declarate de Percic

Ruslan, Percic Oxana și de Cooperativa Pomilegumicolă „Bostancea” au fost

respinse, fiind menținută hotărârea din 09 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, în cadrul examinării cererii

prealabile formulate de CP „Bostancea”, autoritatea publică emitentă – Consiliul

com. Trușeni a anulat decizia nr. 6/1 din 23 septembrie 2014 prin care a aprobat

expunerea la licitație cu drept de vânzare-cumpărare a terenurilor disputate în

prezentul litigiu, conduită care se circumscrie prevederilor art. 15 din Legea

contenciosului administrativ ce conferă organului emitent sau ierarhic superior

dreptul de a anula/revoca actul administrativ criticat în ordine extrajudiciară.

Astfel, Consiliul com. Trușeni, anulând decizia nr. 6/1 din 23 septembrie 2014,

a reținut și recunoscut ca plauzibile argumentele titularului cererii prealabile pe

marginea ilegalității și netemeiniciei actului administrativ prenotat, în asemenea

manieră desființându-l uno inctu.

Completul judiciar de asemenea a reținut că, însăși în conținutul referinței

depuse în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, autoritatea publică pârâtă -

Consiliul com. Trușeni a recunoscut acțiunea înaintată de CP „Bostancea” și a

solicitat admiterea ei – manifestare de voință apreciată de instanță ca una neviciată

și liber exprimată, or un careva viciu în acest sens nu a fost depistat nici de instanța

de apel. Totodată, și în instanța de apel, atât Consiliul com. Trușeni, cât și Primăria

com. Trușeni s-au expus asupra legalității hotărârii instanței de fond, solicitând

respingerea apelului declarat de Percic Ruslan și Percic Oxana.

Instanța de apel a menționat că, actele administrative ale autorităților publice

locale pot fi contestate atât de Oficiile Teritoriale ale Cancelariei de Stat, cât și de

orice persoană care pretinde un drept vătămat, în speță, CP „Bostancea”, care a

evocat în acest sens încălcarea dreptului său de proprietate asupra bunurilor de uz

public și inalienabilitatea bunurilor din domeniul public. În cuprinsul deciziei

Consiliului com. Trușeni nr. 8/10.2 din 15 decembrie 2017 au fost reliefate franc

temeiurile care au stat la baza admiterii cererii prealabile și anulării deciziei nr. 6/1

din 23 septembrie 2014. Prin urmare, instanța de fond just a statuat că decizia

Consiliului com. Trușeni nr. 8/10.2 din 15 decembrie 2017, prin care s-a anulat

decizia Consiliului com. Trușeni nr. 6/1 din 23 septembrie 2014, este una legală și

întemeiată, iar alegațiile apelanților Percic Ruslan și Percic Oxana expuse în acest

sens nu pot fi reținute ca întemeiate de instanța de apel, acestea purtând un caracter

declarativ.

De Apel Chișinău a notat și faptul că, terenurile cu nr. cadastral

XXXXXXXXX, suprafața de 0,6250 ha și nr. cadastral XXXXXXXXX, suprafața

de 0,0380 ha, la momentul licitării erau catalogate ca terenuri agricole, și nicidecum

loturi pomicole, or, încărcătura semantică a acestor bunuri este distinctă și nu trebuie

confundate. Dat fiind statutul juridic al terenurilor în litigiu, existența unei hotărâri

a adunării CP „Bostancea” era imperioasă pe acest segment decizional.

În virtutea viciilor juridice constatate pe marginea actelor contestate de către

CP „Bostancea”, instanța de fond întemeiat a anulat procesul-verbal nr. 02 din 28

octombrie 2014 și decizia Consiliului com. Trușeni nr. 8/1 din 13 noiembrie 2014 în

partea vânzării la licitație și aprobării rezultatelor licitației de vânzare în beneficiul

9

lui Blagoslovitu Stanislav a terenurilor cu nr. cadastrale XXXXXXXXX, suprafața

de 0,0380 ha și nr. cadastral XXXXXXXXX, suprafața de 0,6250 ha, amplasate în

mun. Chișinău, com. Trușeni (extravilan), CP „Bostancea”. Subsecvent întemeiat au

fost anulate și actele juridice încheiate în temeiul procesului-verbal nr. 02 din 28

octombrie 2014 și deciziei Consiliului com. Trușeni nr. 8/1 din 13 noiembrie 2014

și anume: contractele de vânzare-cumpărare nr. 18236 din 21 decembrie 2015 și nr.

4819 din 18 aprilie 2016, încheiate între Primăria com. Trușeni și Blagoslovitu

Stanislav, contractul de vânzare-cumpărare nr. 833 din 02 aprilie 2015, încheiat între

Primăria com. Trușeni și Blagoslovitu Stanislav, contractul de vânzare-cumpărare

nr. 486 din 30 ianuarie 2018 încheiat între Blagoslovitu Stanislav și Ghimișli Ina.

Drept consecință, părțile procesului au fost obligate să restituie reciproc prestațiile

efectuate în temeiul actelor juridice lovite de nulitate absolută, la fel, circumstanțele

date servesc drept temei pentru operarea modificărilor de rigoare în Registrul

bunurilor imobiliare în privința terenurilor nominalizate supra. Or, anularea actului

juridic inițial atrage și anularea actului juridic următor, datorită legăturii lor

reciproce, astfel, ca efect al nulității actului juridic survine anularea actului juridic

subsecvent ca urmare a anulării actului juridic inițial.

Completul judiciar a mai menționat că, contractul de vânzare-cumpărare din 18

aprilie 2016 a fost încheiat de către Primarul com. Trușeni, reprezentat de

Blagoslovitu Stanislav, în calitate de vânzător, și Blagoslovitu Stanislav, în calitate

de cumpărător, totodată contractul de vânzare-cumpărare din 21 decembrie 2016 a

fost încheiat între Primarul com. Trușeni, în calitate de vânzător, și Blagoslovitu

Stanislav, reprezentat de către Percic Ruslan, în calitate de cumpărător, prin urmare

la această dimensiune se atestă elemente care ridică suspiciuni rezonabile asupra

bunei-credințe a contractanților și intenției reale a acestora la momentul efectuării

tranzacției. De asemenea, în virtutea interdicțiilor aplicate pe terenurile disputate în

prezenta cauză, Blagoslovitu Stanislav a încheiat contractul de vânzare-cumpărare

nr. 486 din 30 ianuarie 2018, fapt ce denotă indubitabil reaua-credință a

contractanților și fictivitatea actului juridic nominalizat.

La 20 decembrie 2022, a fost înregistrat recursul depus de Percic Ruslan și

Percic Oxana, prin intermediul avocatului Bobeica Calin, împotriva deciziei din 22

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, expediat prin poștă la 19 decembrie 2022,

solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere integrală a acțiunii

înaintată de CP „Bostancea”.

La 29 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

participanților la proces, însă aceaștia nu și-au exercitat dreptul de a se expune asupra

cererii de recurs printr-o referință.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

10

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile declarării

recursului din Codul administrativ în redacția în vigoare la data declarării acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 22 noiembrie 2022, decizia motivată fiind notificată recurenților la 20 februarie

2023 (f.d. 111, 112, vol. V).

Astfel, înregistrarea recursului motivat la 20 decembrie 2022 (f.d. 119-130, vol.

V), adică înainte de recepționarea copiei deciziei, este în termen.

În motivarea recursului s-au invocat argumente similare celor invocate de

Percic Ruslan și Percic Oxana în cererea de apel.

Examinând admisibilitatea recursului înaintat de Percic Ruslan și Percic Oxana,

prin intermediul avocatului Bobeica Calin, completul de judecată îl consideră drept

inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

11

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată accentuează că admisibilitatea recursului

trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești

supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,

de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul înaintat de Percic Ruslan și Percic Oxana, prin

intermediul avocatului Bobeica Calin.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursul înaintat de Percic Ruslan și Percic Oxana, prin intermediul avocatului

Bobeica Calin, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

12