2ra-569/22 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-569/22 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-569/22

2-20096027-01-2ra-18042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. L. Mitrofan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, I. Dutca, A. Malîi)

DECIZIE

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

Anatolie Țurcan

Ghenadie Plămădeală

examinând recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Marianei Cocarcea

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea de apel depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova

și menținută hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 10 august 2020, Mariana Cocarcea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat la data de 9 martie 2019, dânsa - Mariana

Istratii a înregistrat căsătoria cu Vadim Cocarcea, la Serviciul stare civilă municipiul

Chișinău, urmare la care deține numele după căsătorie „Cocarcea”.

Având în vedere faptul că procesul de judecată inițiat de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com. Trușeni, intervenient

accesoriu Mariana Istratii, cu privire la anularea deciziei Consiliului com. Trușeni

nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 ,,Cu privire la vânzarea-cumpărarea loturilor de teren

pomicol în întovărășirile pomilegumicole”, care afectează dreptul de proprietate

asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, durează deja opt ani, a susținut că i-a fost

încălcat dreptul la judecarea cauzei în termen, drept protejat de art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

1

A subliniat că litigiul nominalizat, urmare a multiplelor rejudecări și proceduri

de revizuire, se află pe rolul Curții de Apel Chișinău cu nr. 2-16171529-02-3a-

09032020.

Cu privire la cronologia evenimentelor, a menționat că prin decizia

Consiliului com. Trușeni nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010, a fost aprobată vânzarea-

cumpărarea loturilor de teren agricole în întovărășirile pomilegumicole de pe

teritoriul Primăriei Trușeni, inclusiv lotul nr. 69 din ÎP „Grădina Moldovei” cu

suprafața 0,0595 ha, Marianei Cocarcea (Istratii).

În temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1294 din 12 aprilie 2011,

Mariana (Istratii) Cocarcea a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului cu

nr. cadastral XXXXX.

A menționat că, la 21 martie 2012, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului com. Trușeni,

prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului com. Trușeni nr. 12/4 din 8

noiembrie 2010 ,,Cu privire la vânzarea-cumpărarea loturilor de teren pomicol în

întovărășirile pomilegumicole”.

Pe parcursul judecării cauzei, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

a solicitat introducerea în proces în calitate de intervenienți accesorii, a unui număr

de persoane, inclusiv a reclamantei Mariana Istratii.

A specificat că la 2 iulie 2012, Vladimir Hohlov, Vlad Nedelco ș.a. au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului comunei Trușeni

privind anularea deciziei nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010.

Prin încheierea din 6 iunie 2012 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, a fost

aplicat sechestrul pe bunurile imobile, inclusiv pe bunul imobil cu nr. cadastral

XXXXX, bun care a fost dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare.

Prin încheierea din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

a fost dispusă transmiterea cauzei civile pornite în baza cererii lui Vladimir Hohlov,

Vlad Nedelco ș.a. împotriva Primăriei Trușeni, judecătorului Serghei Lazari, pentru

soluționarea conexării dosarelor civile care au aceleași părți.

Prin încheierea din 24 decembrie 2012 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

a fost dispusă conexarea cauzelor într-o procedură unică pentru examinarea în cadrul

unui proces.

Prin hotărârea din 9 februarie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

cererea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat privind declararea

nulității deciziei Consiliului com. Trușeni nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 și cererea

lui Hohlov Vladimir, Nedelco Vlad ș.a. privind declararea nulității deciziei nr. 12/4

din 8 noiembrie 2010 și a contractelor ulterioare au fost respinse.

Prin decizia din 12 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelurile declarate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Vladimir

Hohlov, Vlad Nedelco ș.a., casată hotărârea din 9 februarie 2015 a Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău, emisă în cauza civilă la cererile de chemare în judecată a

Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Vladimir Hohlov și alții

împotriva Primăriei și Consiliului com. Trușeni mun. Chișinău despre anularea

deciziei nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 cu privire la vânzarea-cumpărarea loturilor

de teren pomicol în întovărășirile pomilegumicole și a contractelor de vânzare-

2

cumpărare și restituită cauza spre judecare în prima instanță, în alt complet de

judecată.

La 16 decembrie 2016, Tatiana Nosaci, reprezentată de avocatul Tatiana

Agachi a depus cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat anularea

contractului de vânzare-cumpărare nr. 1294 din 12 aprilie 2011, a terenului cu

nr. cadastral XXXXX, încheiat de Primăria Trușeni și Mariana Istratii.

A declarat că Oficiul Teritorial Chișinău a Cancelariei de Stat a concretizat

acțiunea inițială prin două cereri, din 16 decembrie 2016 și 23 martie 2017, având

conținut similar.

Prin hotărârea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

cererile de chemare în judecată înaintate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat, Tatiana Nosaci, Vladimir Hohlov ș.a. împotriva Consiliului com. Trușeni

ș.a., inclusiv Alexandru Rotaru, privind anularea deciziei Consiliului com. Trușeni

nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 cu privire la vânzarea-cumpărarea locurilor de teren

pomicol în întovărășirile pomilegumicole, declararea nulității contractelor de

vânzare-cumpărare, încheiate în temeiul deciziei contestate și a contractelor

încheiate ulterior pentru loturile din aceleași întovărășiri pomicole, au fost respinse

ca fiind înaintate cu omiterea termenului de prescripție, precum și ca fiind

neîntemeiate, iar măsurile de asigurare a acțiunii au fost anulate.

Prin decizia din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelurile și cererile de alăturare la apel declarate de Tatiana Nosaci, Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat ș.a., casată integral hotărârea Judecătoriei

Chișinău din 30 mai 2017 și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă acțiunea

înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Vladimir Hohlov ș.a.,

anulată decizia Consiliului com. Trușeni nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 „Cu privire

la vânzarea – cumpărarea loturilor de teren pomicol în întovărășirile

pomilegumicole”, anulat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1294 din 12 aprilie

2011 a lotului pomicol cu nr. cadastral XXXXX, încheiat de Primăria Trușeni și

Mariana Istratii.

Prin încheierea din 6 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, au fost

considerate inadmisibile recursurile declarate de recurenții Elena Stratulat,

reprezentată de avocatul Vasile, Josan, de către Nicolae Cucurudza, reprezentat de

avocatul Serghei Chiosa, de către Ion Căpățînă, reprezentat de avocatul Vitalie

Zama, de către Liliana Pascaru, Irina Covalciuc, Gheorghii Chirov, Vasile Sajin,

Gheorghe Tomacu, Andrei Lupu, Cristina Moraru și Rodica Gandraman împotriva

deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 2 octombrie 2019 Curții Supreme de Justiție, a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Minodora Platon împotriva

încheierii din 6 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cauza a fost

transmisă în Secția Evidență a dosarelor în cancelaria civilă a Curții de Apel pentru

redistribuirea conform competenței jurisdicționale, respectiv, la momentul depunerii

respectivei acțiuni, cauza nominalizată era pendinte, iar următoarea ședință de

judecată a fost fixată pentru 21 octombrie 2020, ora 15:00.

Având în vedere cronologia evenimentelor, a relevat că judecarea cauzei

civile ce are ca miză dreptul său de proprietate, durează deja opt ani pe motiv că pe

3

parcursul judecării cauzei, acțiunea depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a fost respinsă prin două hotărâri a primei instanțe, care ulterior

au fost casate prin două decizii a Curții de Apel Chișinău, dintre care ultima a fost

supusă revizuirii și urmează a fi rejudecată în alt complet în cadrul Curții de Apel,

deja a treia oară.

Astfel, a indicat că procedura de judecată inițiată de către Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, care durează de opt ani, nu reprezintă un grad sporit

de complexitate sub aspectul circumstanțelor de fapt, de drept și de procedură, pentru

a justifica examinarea cauzei într-un termen atât de prelungit.

A obiectat că prima hotărâre a Judecătoriei Buiucani a fost emisă abia în anul

2015, adică la 3 ani de la depunerea cererii de chemare în judecată, iar în total la cele

trei nivele de jurisdicție a fost depășit termenul de 6 ani, cauza încă fiind pendinte.

Cu referire la comportamentul reclamantei, a evidențiat că aceasta nu a fost

una de rea-credință și nu a avut ca scop tărăgănarea procesului, elucidând

următoarele circumstanțe în acest sens: acțiunea nominalizată a fost pornită de către

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat care contestă inter alia titlul de

proprietate dobândit în mod legal și cu bună-credință de către Mariana Istratii, dânsa

nu a depus cereri de amânare a procesului de judecată pentru a tărăgăna în mod

abuziv examinarea cauzei, trimiterea cauzei la rejudecare de către instanțele

superioare nicidecum nu constituie acțiuni care pot fi imputate reclamantei.

A subliniat și faptul că unii participanți la proces au depus cereri de urgentare

a examinării cauzei încă în anul 2013, în timp ce din partea Oficiului Teritorial

Chișinău al Cancelariei de stat, inițiator al procesului, au fost depuse în repetate

rânduri cereri de amânare.

Drept consecință, multiplele trimiteri la rejudecare a cauzei reprezintă niște

circumstanțe obiective care nu îi pot fi imputate reclamantei, fiind un element aferent

înfăptuirii justiției în Republica Moldova și pentru care, răspunderea o poartă Statul

Republicii Moldova.

Totodată, având în vedere faptul că prin litigiul inițiat, este disputat titlul de

proprietate al reclamantei asupra terenului și starea de incertitudine creată de

procesul judiciar, a accentuat că miza dosarului este una extrem de mare, iar

termenul de peste opt ani nicidecum nu poate justifica faptul că o astfel de cauză

urmează a fi examinată și deocamdată nesoluționată într-un termen atât de lung.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 1 Protocolul 1 Adițional al Curții

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 9,

46 alin. (1)-(3) din Constituție, art. 500 alin. (1)-(2) Cod civil, art. 2 alin. (1), (6) din

Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat

prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a cauzei judecătorești, art. 82, 94 alin. (1), 96 alin.

(1) CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei, încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Justiției al RM în beneficiul său a sumei de 14 000 de euro cu titlu de

prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată suportate pe parcursul

judecării cauzei.

4

Prin hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

acțiunea a fost admisă parțial.

A fost constatată încălcarea dreptului Marianei Cocarcea la examinarea în

termen rezonabil a cauzei, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, intervenienți accesorii Tatiana Nosaci,

Vladimir Hohlov, Nicolai Andoni, Marina Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Mălăeș

împotriva Consiliului com. Trușeni Primăriei com. Trușeni, Primarului com.

Trușeni, intervenienți accesorii Ion Apostol, Gheorghii Chirov, Elena Purcel,

Nicolae Cucuruza, Gheorghe Mocanu, Tatiana Ceban, Gheorghe Bălăn, Afanasie

Moisei, Iurie Ionițel, Sergiu Roșioru, Mihail Petrov, Natalia Afanasiuc, Mihaela

Cojocaru, Gheorghe Tomacu, Vitalie Tcaci, Sergiu Vasiliev, Victor Tentiuc, Olga

Ciolacu, Rodica Gandraman, Vasile Sajin, Andrei Lupu, Alexandru Grosu,

Alexandru Ceban, Nicolae Silivestru, Irina Covalciuc, Cristina Moraru, Leonid

Bordea, Nicolae Bugan, Elena Stratulat, Constantin Platon, Mariana Istratii,

Alexandru Rotaru, Ion Căpățînă, Vasile Bobea, Nona Ciortan, Veaceslav Cecet,

Octavian Calin, Olga Catan, Liliana Pascaru, Alexandru Zhibarțev, Igor Bîrsanu,

Iurii Viconschii, Nicanor Negru cu privire la anularea actului administrativ și

declararea nulității actelor juridice.

A fost încasată din contul bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor

al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova

în beneficiul Marianei Cocarcea suma de 4 000 de euro, convertiți în valută națională

conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii,

cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și menținută

hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

La 30 martie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs

împotriva deciziei din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei decizii noi de

respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că concluziile instanței de apel derivă din

aprecierea eronată a normelor de drept material ce reglementează examinarea

acțiunilor privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

A menționat că în speță nu există careva motive de tergiversare a examinării

cauzei civile, or, însăși respectarea întocmai a procedurii din partea instanțelor de

judecată naționale, cu asigurarea respectării drepturilor participanților la proces, nu

poate fi privită drept tergiversare a examinării cauzei.

Iar comportamentul Marianei (Istratii) Cocarcea din speța principală,

confirmă expres că aceasta în mod direct a aprobat tacit toate acțiunile întreprinse

de către autoritatea judecătorească și participanții procesului, ca ulterior să înainteze

prezenta acțiune civilă în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea

de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a cauzei

judecătorești.

5

A subliniat că Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, nu acordă în mod automat

dreptul la repararea prejudiciului moral, în lipsa dovezilor că persoana a suferit un

prejudiciu în urma încălcării dreptului garantat de lege.

Adițional, cu titlu secundar, a menționat că în cazul în care instanța de judecată

considera necesitatea acordării în speță a prejudiciului moral, suma prejudiciului

moral urma a fi diminuat corespunzător sumelor acordate de către Curtea Europeană

în cauze similare.

A considerat că suma de 4000 de euro, acordată de către instanțele de judecată

ierarhic inferioare, cu titlu de prejudiciu moral este una neîntemeiată, nejustificată și

excesivă în raport cu sumele acordate de către Curtea Europeană a Drepturilor

Omului în spețe similare.

La 23 mai 2022, Mariana Cocarcea, reprezentată de avocatul Adrian Grosu a

depus referință, prin care a solicitat de a declara inadmisibil recursul depus de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

adresa electronică a Ministerului Justiției al RM la 9 februarie 2022, fapt ce se

confirmă prin extrasul de pe poșta electronică (f. d. 130).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 30 martie 2022, în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu

emiterea în această parte a unei noi hotărâri, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

După cum denotă actele cauzei, Mariana Cocarcea înaintând acțiunea în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, a solicitat

constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, încasarea

din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în

beneficiul său a sumei de 14 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral, precum și a

cheltuielilor de judecată suportate pe parcursul judecării cauzei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a constatat încălcarea

dreptului Marianei Cocarcea la examinarea în termen rezonabil a cauzei, la cererea

de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

intervenienți accesorii Tatiana Nosaci, Vladimir Hohlov, Nicolai Andoni, Marina

Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Mălăeș împotriva Consiliului com. Trușeni

Primăriei com. Trușeni, Primarului com. Trușeni, intervenienți accesorii Ion

Apostol, Gheorghii Chirov, Elena Purcel, Nicolae Cucuruza, Gheorghe Mocanu,

Tatiana Ceban, Gheorghe Bălăn, Afanasie Moisei, Iurie Ionițel, Sergiu Roșioru,

Mihail Petrov, Natalia Afanasiuc, Mihaela Cojocaru, Gheorghe Tomacu, Vitalie

6

Tcaci, Sergiu Vasiliev, Victor Tentiuc, Olga Ciolacu, Rodica Gandraman, Vasile

Sajin, Andrei Lupu, Alexandru Grosu, Alexandru Ceban, Nicolae Silivestru, Irina

Covalciuc, Cristina Moraru, Leonid Bordea, Nicolae Bugan, Elena Stratulat,

Constantin Platon, Mariana Istratii, Alexandru Rotaru, Ion Căpățînă, Vasile Bobea,

Nona Ciortan, Veaceslav Cecet, Octavian Calin, Olga Catan, Liliana Pascaru,

Alexandru Zhibarțev, Igor Bîrsanu, Iurii Viconschii, Nicanor Negru cu privire la

anularea actului administrativ și declararea nulității actelor juridice, a încasat din

contul bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova,

prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul Marianei

Cocarcea suma de 4 000 de euro, convertiți în valută națională conform cursului

oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii, cu titlu de

prejudiciu moral. În rest, a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Judecând apelul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, instanța

de apel a respins apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în

raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs

constată că instanțele de judecată ierarhic inferioare cu aplicarea corectă a legii

materiale și pronunțarea asupra aspectelor importante la caz, corect au ajuns la

concluzia de a constata încălcarea dreptului Marianei Cocarcea la examinarea în

termen rezonabil a cauzei civile.

Astfel, după cum se constată în speță, la data de 9 martie 2019, Mariana Istratii

a înregistrat căsătoria cu Vadim Cocarcea la Serviciul stare civilă municipiul

Chișinău, urmare la care numele soțului, cât și a soției, după căsătorie este

„Cocarcea”.

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) a Legii nr. 87 din

21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, potrivit cărora orice persoană fizică sau

juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate

adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea

unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în

condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă. Repararea

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se

face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate

exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului (denumită în

continuare reclamant).

La fel, Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale la art. 6 § 1 statuează că orice persoană are dreptul de a-i fi examinată

cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către un tribunal

independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării

drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în

materie penală îndreptată împotriva sa.

Respectiv, cerința ca examinarea cauzei să se facă într-un termen rezonabil,

trebuie raportată la fiecare caz în parte, luând în considerare durata procedurii, natura

7

pretențiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităților competente și al

părților, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanței precum și exercitarea

căilor de atac.

Perioada de judecare care urmează a fi luată în considerație la caz.

Din materialele cauzei, precum și din raportul executat de către Curtea de Apel

Chișinău și prezentat Ministerului Justiției al RM, se constată cu certitudine că la

data de 21 martie 2012, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus o

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului comunei Trușeni privind

anularea deciziei nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 a Consiliului comunei Trușeni „Cu

privire la vânzarea-cumpărarea loturilor de teren pomicol în întovărășirile

pomilegumicole”.

Prin încheierea protocolară din 10 mai 2012 a Judecătoriei Buiucani

municipiul Chișinău, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii

Gheorghii Chirov, Elena Purcel, Gheorghe Mocanu, Tatiana Ceban, Tatiana

Mocanu, Gheorghe Bălan, Afanasie Moisei, Mihail Petrov, Natalia Afanasiuc,

Cătălina Bubuioc, Mihaela Cojocaru, Vitalie Tcaci, Sergiu Vasiliev, Olga Ciolac,

Violeta Arnăut, Ion Vasilachi, Vasile Sajin, Andrei Lupu, Alexandru Grosu, Nicolae

Silvestru, Irina Covalciuc, Cristina Moraru, Vasile Bordea, Nicolae Bugan, Elena

Stratulat, Mariana Istratii, Ivan Cazimir, Alexandru Rotaru, Ion Căpățînă, Lidia

Țugui, Vasile Bodea, Vadim Cenușa, Octavian Calin, Olga Catan, Igor Bîrsanu, Iurii

Viconschii, Victor Trelea, Nicanor Negru, Vladimir Tudor.

Totodată, în ședința de judecată din 10 mai 2012, reprezentantul reclamantului

nu s-a prezentat, dar a depus cerere cu privire la amânarea examinării cauzei, iar

ședința de judecată a fost amânată pentru data de 30 mai 2012.

În ședința de judecată din 30 mai 2012, a fost admis demersul reprezentantului

reclamantului cu privire la atragerea în proces a intervenienților accesorii și amânată

ședința de judecată pentru data de 27 iunie 2012.

Ședința de judecată din 27 iunie 2012 a fost amânată pentru data de

3 octombrie 2012, din motivul neprezentării în proces a intervenienților accesorii.

La data de 2 iulie 2012, Vladimir Hohlov, Vlad Nedelco, Nicolai Andoni,

Tatiana Nosaci, Marina Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Malișev au depus o cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului comunei Trușeni și a Primăriei

comunei Trușeni cu privire la anularea deciziei nr.12/4 din 8 noiembrie 2010 a

Consiliului comunei Trușeni.

La 3 octombrie 2012, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

o cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată, indicând în calitate de

intervenienți accesorii - Gheorghii Chirov, Elena Purcel, Gheorghe Mocanu, Tatiana

Ceban, Tatiana Mocanu, Gheorghe Bălan, Afanasie Moisei, Mihail Petrov, Natalia

Afanasiuc, Cătălina Bubuioc, Mihaela Cojocaru, Vitalie Tcaci, Sergiu Vasiliev,

Olga Ciolac, Violeta Arnăut, Ion Vasilachi, Vasile Sajin, Andrei Lupu, Alexandru

Grosu, Nicolae Silvestru, Irina Covalciuc, Cristina Moraru, Vasile Bordea, Nicolae

Bugan, Elena Stratulat, Mariana Istratii, Ivan Cazimir, Alexandru Rotaru, Ion

Căpățînă, Lidia Țugui, Vasile Bodea, Vadim Cenușa, Octavian Calin, Olga Catan,

Igor Bîrsanu, Iurii Viconschii, Victor Trelea, Nicanor Negru, Vladimir Tudor.

8

Ulterior, reprezentantul Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

mai depus o cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată, solicitând

anularea deciziei nr. 12/4 din 08 noiembrie 2010 a Consiliului comunei Trușeni în

partea ce ține de vânzarea – cumpărarea terenurilor din cadrul Întovărășirii Pomicole

„Grădina Moldovei” și Întovărășirii Pomicole „Odihna Satului” (f. d. 67 vol. I)

Ședința de judecată fixată pentru data de 3 octombrie 2012, nu a avut loc din

motiv că judecătorul raportor se afla la o înmormântare, aceasta fiind amânată pentru

data de 1 noiembrie 2012.

Ședința de judecată fixată pentru data de 1 noiembrie 2012 a fost amânată

pentru data de 29 noiembrie 2012, din motivul neprezentării intervenienților

accesorii.

Din motivul neprezentării reprezentantului pârâtului V. Grozavu și a

intervenienților accesorii, ședința de judecată fixată pentru data de

29 noiembrie 2012 a fost amânată pentru data de 24 decembrie 2012.

Prin încheierea din 24 decembrie 2012 a Judecătoriei Buiucani municipiul

Chișinău, au fost conexate cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui

Vladimir Hohlov, Vlad Nedelco, Nicolai Andoni, Tatiana Nosaci, Marina Ștora,

Tudor Șevcenco și Serghei Malișev împotriva Consiliului comunei Trușeni și a

Primăriei comunei Trușeni (dosar nr. 3CA-167/12) și cauza civilă la acțiunea

înaintată de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei

comunei Trușeni și a Consiliului comunei Trușeni (dosar nr. 3CA-117/12), într-o

procedură, cu numărul comun – 3 CA-167/12.

Iar următoarea ședință de judecată a fost fixată pentru data de

18 ianuarie 2013.

În ședința de judecată din 18 ianuarie 2013 nu s-a prezentat reprezentantul

Primăriei Trușeni și Consiliului comunei Trușeni, aceasta fiind amânată pentru data

de 7 februarie 2013.

În ședința de judecată din 7 februarie 2013 nu s-au prezentat reprezentantul

reclamantului S. Nunu și reprezentantul Primăriei Trușeni și Consiliului comunei

Trușeni, ședința primei instanțe fiind amânată pentru data de 4 martie 2013.

În ședința de judecată din 4 martie 2013, nu s-a prezentat reprezentantul

Primăriei Trușeni și Consiliului comunei Trușeni, ședința de judecată a primei

instanțe fiind amânată pentru data de 2 aprilie 2013.

Deoarece, în cadrul ședinței de judecată din 2 aprilie 2013, nu s-a prezentat

reprezentantul Primăriei Trușeni și Consiliului comunei Trușeni, aceasta a fost

amânată pentru data de 26 aprilie 2013.

La 24 aprilie 2013, reclamanții Vladimir Hohlov, Vlad Nedelco, Nicolai

Andoni, Tatiana Nosaci, Marina Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Malișev,

reprezentați de avocatul Lilia Pascal au depus cerere de concretizare a cerințelor,

solicitând anularea deciziei nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 a Consiliului comunei

Trușeni în partea vânzării – cumpărării loturilor de teren agricol în întovărășirile

pomilegumicole de pe teritoriul Primăriei comunei Trușeni, Întovărășirii Pomicole

„Odihna Satului”, în partea ce ține de persoanele fizice Gheorghii Chirov, Elena

Purcel, Gheorghe Mocanu, Tatiana Ceban, Tatiana Mocanu, Gheorghe Bălan,

Afanasie Moisei, Mihail Petrov, Natalia Afanasiuc, Cătălina Bubuioc, Mihaela

Cojocaru, Vitalie Tcaci, Sergiu Vasiliev, Olga Ciolac, Violeta Arnăut, Ion Vasilachi,

9

precum și Întovărășirii Pomicole „Grădina Moldovei”, în partea ce ține de

persoanele fizice Vasile Sajin, Andrei Lupu, Alexandru Grosu, Nicolae Silvestru,

Irina Covalciuc, Cristina Moraru, Vasile Bordea, Nicolae Bugan, Elena Stratulat,

Mariana Istratii, Ivan Cazimir, Alexandru Rotaru, Ion Căpățînă, Lidia Țugui

(Alexandr Zghibarțev), Vasile Bobea, Vadim Cenușa, Octavian Calin, Olga Catan,

Igor Bîrsan, Iurii Vicovschii, Victor Trelea, Nicanor Negru și Vladimir Tudor.

În ședința de judecată din 26 aprilie 2013, părțile nu s-au prezentat, iar instanța

de judecată a examinat cererea reprezentantului reclamanților L. Pascal privind

accelerarea examinării cauzei, care prin încheierea din 26 aprilie 2013 a Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău a fost respinsă, următoarea ședință de judecată fiind stabilită

pentru data de 22 mai 2013.

În cadrul ședinței de judecată din 22 mai 2013, reprezentantul reclamantului

S. Nunu a depus o cerere de concretizare a acțiunii care a fost anexată la dosar și

înmânată părților participante la proces pentru cunoștință, iar următoarea ședință de

judecată a fost stabilită pentru data de 18 iunie 2013.

În ședința de judecată din 18 iunie 2013 nu s-a prezentat reprezentantul

reclamanților L. Pascal, aceasta fiind amânată pentru data de 4 iulie 2013.

Din motivul neprezentării părților la proces, ședința de judecată fixată pentru

data de 4 iulie 2013 a fost amânată pentru data de 11 octombrie 2013.

Ședința de judecată din 11 octombrie 2013 nu a avut loc, deoarece judecătorul

s-a aflat în concediu anual de odihnă, iar următoarea ședință de judecată a fost

stabilită pentru data de 14 noiembrie 2013.

Prin încheierea protocolară din 14 noiembrie 2013 a Judecătoriei Buiucani

municipiul Chișinău, au fost atrași în proces Alexandru Ceban și Nicolae Cucurudza

în calitate de intervenienți principali, următoarea ședință de judecată fiind stabilită

pentru data de 23 decembrie 2013, care la rândul său a fost amânată pentru data de

23 ianuarie 2014.

Ședința de judecată din 23 ianuarie 2014 nu a avut loc, din motiv că

judecătorul s-a aflat în concediu de boală, următoarea ședință de judecată fiind

stabilită pentru data de 7 aprilie 2014.

La data de 7 aprilie 2014, instanța de judecată a dispus amânarea examinării

cauzei și citarea repetată a copârâților neprezenți la ședința de judecată și a

reprezentanților lor.

Prin încheierea din 14 aprilie 2014 a Judecătoriei Buiucani municipiul

Chișinău, a fost respinsă cererea reprezentantului reclamanților privind introducerea

în cadrul actualului proces de judecată a tuturor persoanelor juridice și fizice

nominalizate în decizia nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010, în calitate de intervenienți.

Totodată, a fost dispusă separarea într-un proces aparte a cererii Tatianei

Mocanu privind declararea nulității deciziei nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 a

Consiliului comunal Trușeni, în partea ce ține de atribuirea terenurilor către

Întovărășirea Pomilegumicolă „Proiectirovșic”.

În ședința de judecată din 16 mai 2014, instanța a dispus începerea examinării

cauzei în fond, iar după audierea explicațiilor părților participante la proces, instanța

de judecată a dispus anunțarea unei întreruperi a examinării cauzei până la data de

19 iunie 2014.

10

Ședința de judecată din 19 iunie 2014 nu a avut loc, din motiv că judecătorul

s-a aflat în concediu de boală, următoarea ședință de judecată fiind stabilită pentru

data de 28 iulie 2014.

În cadrul ședinței de judecată din 28 iulie 2014, audiind opinia părților

participante la proces care au considerat imposibilă continuarea examinării cauzei în

lipsa reprezentanților L. Pascal și T. Agachi, instanța de judecată a dispus anunațrea

întreruperii examinării cauzei până la data de 8 august 2014.

În ședința de judecată din 8 august 2014, nu s-au prezentat reprezentanții V.

Agachi, L. Popsecu și intervenienții Vasile Sajin, Alexandru Grosu și S. Ciortan,

însă audiind opinia părților participante la proces privind continuarea examinării

cauzei în lipsa părților participante la proces, instanța de judecată a dispus anunțarea

întreruperii examinării cauzei până la data de 10 octombrie 2014.

Ședința de judecată din 10 octombrie 2014 nu a avut loc, deoarece judecătorul

raportor s-a aflat în alt proces de judecată într-o cauză penală, iar următoarea ședință

de judecată a fost stabilită pentru data de 9 noiembrie 2014.

În ședința de judecată din 9 noiembrie 2014, nu s-au prezentat reprezentantul

pârâtului V. Grozavu, reprezentantul L. Pascal, reprezentantul T. Agachi,

reprezentantul L. Popescu, intervenienții Alexandru Grosu, S. Ciortan, N. Negru, O.

Catan și A. Lupu, iar instanța de judecată a considerat imposibilă continuarea

examinării cauzei în lipsa participanților la proces care nu s-au prezentat și a dispus

anunțarea întreruperii pentru data de 15 decembrie 2014.

Ședința de judecată din 15 decembrie 2014 nu a avut loc, deoarece judecătorul

s-a aflat în alt proces de judecată într-o cauză penală, următoarea ședință de judecată

fiind fixată pentru data de 19 ianuarie 2015.

În ședința de judecată din 19 ianuarie 2015 nu s-au prezentat reprezentantul

pârâtului V. Grozavu, reprezentantul L. Pascal, reprezentantul T. Agachi,

reprezentantul L. Popescu, reprezentantul S. Chiosa, intervenienții A. Grosu, S.

Ciortan, O. Catan și G. Chirov, însă audiind opinia părților participante prezente la

proces, instanța de judecată a considerat imposibilă continuarea examinării cauzei

în lipsa participanților absenți și a dispus anunațarea întreruperii pentru data de 9

februarie 2015.

La 9 februarie 2015, cauza a fost examinată în fond și pronunțat dispozitivul

hotărârii.

Astfel, prin hotărârea din 9 februarie 2015 a Judecătoriei Buiucani municipiul

Chișinău, au fost respinse ca neîntemeiate cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și cererea de chemare în judecată

depusă de Vladimir Hohlov, Vlad Nedelco, Nicolai Andoni, Tatiana Nosaci, Marina

Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Malișev.

La 11 februarie 2015, Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat a depus apel

împotriva hotărârii din 9 februarie 2015 a Judecătoriei Buiucani municipiul

Chișinău.

La data de 20 februarie 2015, Vladimir Hohlov, Nicolai Andoni, Tatiana

Nosaci, Marina Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Malișev, reprezentați de avocatul

Lilia Pascal au depus apel împotriva hotărârii primei instanțe.

11

Prin încheierea din 30 martie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, a

fost admisă cererea de reconstituire a procedurii judiciare și începută reconstituirea

procedurii judiciare pierdute parțial, care s-a încheiat cu pronunțarea hotărârii.

Prin încheierea din 20 ianuarie 2016, a fost încetat procesul de reconstituire a

procedurii judiciare cu expedierea cauzei la instanța de apel.

Cauza a parvenit la Curtea de Apel Chișinău pentru examinare în ordine de

apel la data de 25 februarie 2016.

Prin încheierea din 3 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău, nu a fost dat curs

cererilor de apel depuse de Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, Vladimir Hohlov,

Nicolai Andoni, Tatiana Nosaci, Marina Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Malișev,

reprezentați de avocatul Lilia Pascal și acordat termen pentru înlăturarea

neajunsurilor, pentru prezentarea apelului motivat până la data de 31 martie 2016.

În cadrul ședinței de judecată din 31 martie 2016, reprezentantul Consiliului

com. Trușeni P. Movilă, reprezentantul E. Stratulat - V. Josan și intervenientul

accesoriu V. Sajin au solicitat acordarea termenului pentru a face cunoștință cu

apelul motivat, astfel Colegiul Curții de Apel Chișinău a dispus admiterea

demersului și a amânat examinarea cauzei pentru data de 14 aprilie 2016.

În ședința de judecată a instanței de apel din 14 aprilie 2016, instanța de apel

a admis cererea avocatului N. Ghedrovici în interesele lui G. Chirov și A. Grosu cu

privire la amânarea examinării cauzei, și a amânat examinarea cauzei pentru data

de 12 mai 2016.

La 12 mai 2016, cauza a fost examinată în fond.

Astfel, prin decizia din 12 mai 2016 Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelurile declarate de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Vladimir

Hohlov, Vlad Nedelco, Nicolai Andoni, Marina Ștora, Tudor Șevcenco, Serghei

Malișev și Tatiana Nosaci, casată hotărârea din 9 februarie 2015 a Judecătoriei

Buiucani municipiul Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima

instanță, în alt complet de judecată.

La data de 16 iunie 2016, cauza a fost repartizată prin intermediul Programului

Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului raportor din cadrul Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău.

Prin încheierea din 16 iunie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, a

fost stabilit termenul pentru dezbateri judiciare pentru data de 5 iulie 2016.

În ședința de judecată din 5 iulie 2016, reprezentantul Oficiului teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, a solicitat amânarea examinării cauzei pe motiv că

lipsește reprezentantul pârâtului, astfel instanța de judecată a dispus amânarea

examinării cauzei pentru data de 12 septembrie 2016.

În cadrul ședinței de judecată din 12 septembrie 2016, în legătură cu

necesitatea prezentării în ședința de judecată a contractelor stabilite în decizia Curții

de Apel Chișinău, prima instanță a dispus fixarea unei noi ședințe de judecată pentru

data de 12 octombrie 2016.

Ședința de judecată din 12 octombrie 2016 a fost amânată pentru data de

21 noiembrie 2016, din motivul necestității interpelării către CNA în vederea

prezentării contractelor încheiate cu fiecare parte.

În ședința de judecată din 21 noiembrie 2016, reprezentantul Oficiului

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat termen pentru a face cunoștință

12

cu materialele dosarului, urmare la care prima instanță a admis demersul și a stabilit

o nouă ședință de judecată pentru data de 12 decembrie 2016.

În ședința de judecată din 12 decembrie 2016, prima instanță a admis demersul

reprezentantului Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, pentru acordarea

termenului de a prezenta înscrisuri suplimentare și a stabili o nouă ședință de

judecată pentru data de 18 ianuarie 2017.

La 16 decembrie 2016, avocatul Agachi Tatiana, în interesele reclamantei

Tatiana Nosaci, a depus cerere de chemare în judecată concretizată împotriva

Consiliului comunei Trușeni și Primăriei comunei Trușeni, Întovărășirii Pomicole

„Odihna satului”, Gheorghii Chirov, Elena Purcel, Nicolae Cucurudza, Gheorghe

Mocanu, Tatiana Ceban, Gheorghe Bălan, Afanasie Moisei, Iurie Ionițel, Sergiu

Roșioru, Mihail Petrov, Natalia Afanasiuc, Mihaela Cojocaru, Gheorghe Tomacu,

Vitalie Tcaci, Sergiu Vasiliev, Victor Tentiuc, Olga Ciolac, Rodica Gandaraman,

Violeta Arnăut, Anastasia Muntean, Ion Vasilachi, Grigorii Vasilachi, Întovărășirii

Pomicole „Grădina Moldovei”, Vasile Sajin, Andrei Lupu, Alexandru Grosu,

Alexandru Ceban, Nicolae Silvestru, Irina Covalciuc, Cristina Moraru, Leonid

Bordea, Nicolae Bugan, Elena Stratulat, Constantin Platon, Mariana Istratii,

Alexandru Rotaru, Ion Căpățînă, Vasile Bodea, Nona Ciortan, Octavian Calin, Olga

Catan, Liliana Pascaru, Alexandr Zghibarțev, Igor Bîrsanu, Iurii Viconschii, Nicanor

Negru, Vladimir Tudor.

La 16 decembrie 2016, de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat la fel a fost depusă cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată.

La ședința de judecată din 18 ianuarie 2017 s-au prezentat reprezentantul

coreclamantei T. Agachi, reprezentantul Consiliului com. Trușeni, P. Movila,

reprezentantul lui Gh. Cucurudza și Al. Ceban – S. Chiosa, V. Sajin, A. Lupu,

I. Vasilachi, N. Vasilachi, Gr. Vasilachi, R. Gandraman, E. Purcel, A. Rotaru, iar

celelalte părți participante la proces nu s-au prezentat din motive necunoscute

instanței, astfel prima instanță a dispus amânarea examinării cauzei pentru data de

7 februarie 2017.

În ședința de judecată din 7 februarie 2017, s-au prezentat reprezentantul

coreclamantei T. Agachi, reprezentantul lui Gh. Cucurudza și Al. Ceban – S. Chiosa,

reprezentantul E. Stratulat – V. Josan, V. Sajin, A. Lupu, Gr. Vasilachi, R.

Gandraman, V. Arnaut, Gh. Chirov, V. Tudor, iar celelalte părți participante la

proces nu s-au prezentat din motive necunoscute instanței.

Instanța de judecată a admis demersul reprezentantul coreclamantei

T. Agachi cu privire la dispunerea citării publice a copârâților și a stabilit o nouă

ședință de judecată pentru data de 9 martie 2017.

În ședința de judecată din 9 martie 2017, prima instanță a considerat

imposibilă examinarea cauzei în fond și a acordat termen reclamanților de a-și

valorifica drepturile sale prin concretizarea cerințelor, fiind fixată următoarea

ședință de judecată pentru data de 23 martie 2017.

La data de 23 septembrie 2017, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat a depus cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată împotriva

Consiliului comunal Trușeni, Primarului comunei Trușeni, a lui Ion Apostol, Vasile

Sajin, Andrei Lupu, Alexandru Grosu, Nicolae Silvestru, Cristina Moraru, Leonid

Bordea, Nicolae Bugan, Elena Stratulat, Mariana Istratii, Alexandru Rotaru, Ion

13

Căpățînă, Alexandr Zghibarțev, Vasile Bobea, Nona Ciortan, Octavian Calin, Olga

Catan, Igor Bîrsanu, Iurii Viconschii, Nicanor Negru, Elena Purcel, Gheorghe

Mocanu, Tatiana Ceban, Gheorghe Bălan, Afanasie Moisei, Gheorghii Chirov,

Natalia Afanasiuc, Mihaela Cojocaru, Vitalie Tcaci, Sergiu Vasiliev, Olga Ciolac,

Mihail Petrov, Nadejda Vasilachi, Irina Covalciuc, Alexandru Ceban, Constantin

Platon, Liliana Pascaru, Nicolae Cucurudza, Iurie Ionițel, Sergiu Roșioru, Gheorghe

Tomacu, Rodica Gandaraman, Victor Tentiuc, Grigorii Vasilachi, Vladimir Tudor,

Anastasia Muntean, Violeta Arnăut.

La 23 martie 2017, avocatul Tatiana Agachi, în interesele reclamantei Tatiana

Nosaci, a depus cerere de concretizare a cerințelor, solicitând anularea contractelor

de vînzare-cumpărare și a deciziei Consiliului Comunei Trușeni nr. 12/4 din

8 noiembrie 2010.

În ședința de judecată din 23 martie 2017, prima instanță a admis demersul

reprezentantului E. Stratulat – V. Josan și a amânat ședința de judecată pentru data

de 13 aprilie 2017.

În ședința de judecată din 13 aprilie 2017, prima instanță a dispus începerea

examinării cauzei în fond, iar în legătură cu expirarea termenului fixat pentru ședința

de judecată s-a anunțat întrerupere până la data de 26 aprilie 2017.

În ședința de judecată din 26 aprilie 2017, instanța de judecată a dispus

continuarea examinării cauzei în fond, și a anunțat întrerupere până la data de

4 mai 2017 pentru susținerile verbale.

La 4 mai 2017 examinarea cauzei a continuat și au fost audiate susținerile

verbale ale părților participante la proces, iar audierea replicilor și pronunțarea

dispozitivului hotărârii a fost amânată pentru data de 19 mai 2017.

Ședința de judecată din 19 mai 2017 nu a avut loc din lipsa judecătorului, iar

următoarea ședință de judecată a fost fixată pentru data de 30 mai 2017.

În ședința de judecată din 30 mai 2017, instanța de judecată a pronunțat

dispozitivul hotărârii.

Astfel, prin hotărârea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul

Buiucani, cererile de chemare în judecată înaintate au fost respinse ca fiind înaintate

cu omiterea termenului de prescripție, precum și ca fiind neîntemeiate.

A fost încasată de la Tatiana Nosaci, Vladimir Hohlov, Nicolai Andoni,

Marina Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Malișev în bugetul de stat taxa de stat în

mărime a câte 150 de lei pentru fiecare.

A fost anulată măsura de asigurare a acțiunii - interdicția asupra tuturor

acțiunilor de defrișare a spațiilor verzi și de efectuare a lucrărilor de construcție pe

loturile de pămînt din cadrul Întovărășirii Pomicole ”Odihna Satului” și Întovărășirii

Pomicole „Grădina Modovei”, amplasate în extravilanul comunei Trușeni,

municipiul Chișinău, aplicată prin încheierea din 10 aprilie 2012 a Judecătoriei

Buiucani municipiul Chișinău, precum și măsura de asigurare a acțiunii - sechestru

asupra bunurilor imobile, aplicate prin încheierea din 6 iunie 2012 a Judecătoriei

Buiucani municipiul Chișinău.

La data de 9 iunie 2017, avocatul Tatiana Agachi în interesele Tatianei Nosaci

a declarat apel împotriva hotărârii din 30 mai 2017 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău.

14

La data de 9 iunie 2017, avocatul Lilia Pascal în interesele reclamanților a

declarat apel împotriva hotărârii din 30 mai 2017 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău.

La data de 23 iunie 2017, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

declarat apel împotriva hotărârii din 30 mai 2017 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău.

La data de 27 iunie 2017, Tudor Șevcenco a declarat apel împotriva hotărârii

din 30 mai 2017 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.

Prin încheierea din 3 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, a fost

dispusă dispus corectarea erorii evidente din dispozitivul hotărârii din 30 mai 2017

a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, prin înlocuirea numelui coreclamantului

„Serghei Mălăeș” cu numele „Serghei Malișev”.

Cauza a parvenit la Curtea de Apel Chișinău la data de 22 iulie 2017 și a fost

repartizată prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor,

judecătorului raportor.

Prin încheierea din 25 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat curs

cererilor de apel și s-a acordat termen apelanților de 10 zile pentru lichidarea

neajunsurilor.

Ședința de judecată a instanței de apel a fost fixată pentru data de

24 octombrie 2017.

Prin încheierea din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituit apelul declarat de avocatul Lilia Pascal în interesele lui Tudor Hohlov,

Nicolai Andoni, Marina Ștora și Serghei Malișev împotriva hotărârii din 30 mai

2017 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, din motiv că nu au fost îndeplinite

indicațiile instanței de apel din încheierea din 25 iulie 2017.

A fost fixată ședința de judecată pentru examinarea în fond a cererilor de apel

primite în procedură, înaintate de avocatul Tatiana Agachi în interesele Tatianei

Nosaci, de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și de Tudor Șevcenco,

pentru data de 28 noiembrie 2017, ora 15:00.

În ședința de judecată din 28 noiembrie 2017, instanța de apel a admis

demersul avocatului Tatianei Agachi în interesele T. Șevcenco cu privire la

reclamarea probelor și a amânat examinarea cauzei pentru data de 14 februarie 2018.

În ședința de judecată din 14 februarie 2018, instanța de apel a dispus

amânarea examinării cauzei pentru data de 18 aprilie 2018, pentru solicitarea

informațiilor suplimentare de la CNA referitor la contractele aflate în litigiu.

În ședința de judecată din 18 aprilie 2018, instanța de apel a dispus examinarea

cauzei în fond, iar deliberarea și pronunțarea dispozitivului deciziei a fost amânată

pentru data de 25 aprilie 2018.

Prin decizia din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelurile declarate de Tatiana Nosaci, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat, Tudor Șevcenco și cererea de alăturare la apel depusă de Vladimir Hohlov,

Nicolai Andoni, Marina Ștora și Serghei Malișev, casată integral hotărârea din 30

mai 2017 a Judecătoriei Chișinău și emisă o nouă hotărâre prin care au fost admise

cererile de chemare în judecată depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat, Vladimir Hohlov, Vlad Nedelco, Nicolai Andoni, Tatiana Nosaci, Marina

Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Malișev și au fost anulate decizia Consiliul

15

comunei Trușeni nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 „Cu privire la vânzarea - cumpărarea

loturilor de teren pomicol în întovărășirile pomilegumicole” și actele juridice

subsecvente.

La data de 2 august 2018, Elena Stratulat, reprezentată de avocatul Vasile

Josan a declarat recurs împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

La 13 septembrie 2018, Irina Covalciuc, Gheorghii Chirov, Liliana Pascaru,

Vasile Sajin, Gheorghe Tomacu, Andrei Lupu, Cristina Moraru, dar și Nicolae

Cucurudza, reprezentat de avocatul Serghei Chiosa au declarat recurs împotriva

deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 2 octombrie 2018, Liliana Pascaru a depus cerere de recurs suplimentară

împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 1 noiembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Ion Căpățînă,

reprezentat de avocatul Vitalie Zama a declarat recurs împotriva deciziei din

25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 11 decembrie 2018, Rodica Gandraman a declarat recurs împotriva

deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

dispusă corectarea omisiunii din decizia din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, cu introducerea în alineatul 4 al dispozitivului deciziei, după sintagma „Cu

privire la vânzarea-cumpărarea loturilor de teren pomicol în întovărășirile

pomilegumicole” a sintagmei „în partea ce ține de vânzarea-cumpărarea terenurilor

din cadrul Întovărășirii Pomicole „Grădina Moldovei” și Întovărășirii Pomicole

„Odihna Satului”.

Prin încheierea din 6 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, au fost

considerate inadmisibile recursurile depuse de Elena Stratulat, reprezentată de

avocatul Vasile Josan, de către Nicolae Cucurudza, reprezentat de avocatul Serghei

Chiosa, de către Ion Căpățînă, reprezentat de avocatul Vitalie Zama, de către Liliana

Pascaru, Irina Covalciuc, Gheorghii Chirov, Vasile Sajin, Gheorghe Sajin, Andrei

Lupu, Cristina Moraru și Rodica Gandraman împotriva deciziei din 25 aprilie 2018

a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 11 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, au fost

declarate inadmisibile recursurile depuse de Nona Ciortan și Constantin Platon

împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La data de 1 august 2019, Minadora Platon a depus cerere de revizuire

împotriva încheierii din 6 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 2 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Minodora Platon

împotriva încheierii din 6 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție.

La 11 octombrie 2019, Minodora Platon a depus la Curtea de Apel Chișinău

cerere de revizuire împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La data de 23 decembrie 2019, avocatul Vitalie Zama în interesele lui Ion

Căpățînă și ale Rodicăi Gandraman, a depus cerere de alăturare la cererea de

revizuire depusă de Minodora Platon, solicitând admiterea acesteia.

La 24 decembrie 2019, Maria Rotaru a depus cerere de alăturare la cererea de

revizuire înaintată de Minodora Platon, solicitând admiterea acesteia.

16

Prin încheierea din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

admisă cererea de revizuire depusă de Minodora Platon, casată decizia din 25 aprilie

2018 a Curții de Apel Chișinău, cu dispunerea rejudecării cauzei în ordine de apel.

Cauza a fost transmisă în Secția de evidență a dosarelor în Cancelaria civilă a

Curții de Apel Chișinău pentru redistribuire conform competenței jurisdicționale.

La data de 9 martie 2020, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare

a Dosarelor, cauza a fost repartizată pentru examinare în ordine de apel judecătorului

raportor.

Ședința de judecată a instanței de apel a fost fixată spre examinare pentru data

de 17 iunie 2020.

În ședința de judecată a instanței de apel din 17 iunie 2020 s-au prezentat

intimata R. Gandrabura, reprezentantul intimatului I. Căpățînă – V. Zama, intimatul

G. Vasilachi, reprezentantul apelantei T. Agachi, intimații I. Covalciuc, Gh. Chirov,

reprezentantul S. Chiosa, iar celilalți participanți la proces nu s-au prezentat.

Totodată, reprezentantul intimatei E. Stratulat – Vasile Josan a depus prin

intermediul cancelariei, o cerere cu privire la amânarea examinării cauzei fixată

pentru data de 17 iunie 2020, urmare la care instanța de apel a dispus amânarea

examinării cauzei pentru data de 21 octombrie 2020.

Raportând aceste particularități la circumstanțele speței, instanța de recurs

relevă că perioada care urmează a fi luată în considerație la examinarea termenului

rezonabil, este determinat de momentul introducerii în procesul vizat a Marianei

Istratii, în calitate de intervenient accesoriu, care se constată a fi data de 10 mai 2012.

În același timp, instanța de recurs atestă că termenul de examinare a cauzei

invocat de către Mariana Cocarcea include și intervalul de timp când dosarul nu se

regăsea pe rolul instanțelor judecătorești și anume, începând cu data de

11 septembrie 2019, când prin încheierea irevocabilă a Curții Supreme de Justiție

recursurile depuse de Nona Ciortan și Constantin Platon împotriva deciziei din

25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost considerate inadmisibile și până la

data de 26 decembrie 2019 când prin încheierea Curții de Apel Chișinău, a fost

admisă cererea de revizuire depusă de Minodora Platon și reluat procesul cu

dispunerea rejudecării cauzei în ordine de apel.

În context se va nota și faptul că prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 55 din

17 martie 2020, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii

Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020.

Potrivit pct. 1 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a RM, pe durata stării de urgență termenele de

prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început

să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit Hotărârii

Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020.

Totodată, instanța de recurs constată că termenul de examinare a cauzei invocat

de către Mariana Cocarcea include și intervalul de timp când examinarea cauzei a

fost suspendată de drept în temeiul Dispoziției nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, și anume perioada

18 martie 2020 – 15 mai 2020, precum și perioada 16 mai 2020 – 10 august 2020.

La acest capitol, instanța de recurs relevă că în temeiul Convenției pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, statele au obligația

17

generală de a lua măsuri adecvate pentru a proteja persoanele împotriva răspândirii

Covid-19 și împotriva infectării inevitabile și a suferințelor determinate de aceasta.

Ca urmare, având în vedere perioada în care dosarul nu se regăsea pe rolul

instanțelor judecătorești, precum și măsurile de restricție impuse la nivel național

din cauza pandemiei Covid-19, instanța de recurs va supune analizei perioadele de

referință întru examinarea termenului rezonabil de examinare a cauzei și anume

10 mai 2012 - 11 septembrie 2019, 26 decembrie 2019 - 17 martie 2020, 16 mai 2020

–10 august 2020.

În cumulul informației relatate, instanța de recurs menționează că caracterul

rezonabil al duratei procesului trebuie evaluat în lumina circumstanțelor cauzei, în

special a criteriilor de apreciere a termenului rezonabil de judecare a pricinii cum

sunt: complexitatea cauzei, comportamentul părților, precum și miza (interesul)

pentru reclamant (a se vedea, Frydlender v. France [GC], nr. 30979/96, §43, ECHR

2000-VII și Cravcenco v. Moldova, nr. 13012/12, 15 ianuarie 2008).

Complexitatea cauzei.

Din punct de vedere al complexității, instanța de recurs consideră că în speța

principală, nivelul sporit de complexitate se datorează multitudinii obiectelor

acțiunii, precum și numărul enorm de participanți la proces, care necesită o oarecare

perioadă de timp pentru examinarea echitabilă a cauzei.

Totodată, aici, nu poate fi trecută cu vederea jurisprudența CtEDO, în care

Curtea a statuat că în ce privește durata permisă în temeiul articolului 6 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, aceasta

din urmă depinde în primul rând de numărul de instanțe de judecată implicate. De

regulă, mai mult control va fi acordat cazurilor care durează mai mult de trei ani la

o singură instanță (Guincho c. Portugaliei, §§29-41), mai mult de cinci ani la două

instanțe și mai mult de șase ani la trei niveluri de jurisdicție.

De altfel, CtEDO a statuat și faptul că atunci când procedurile sunt redeschise,

instanțele judecătorești trebuie să dea dovadă de o diligență deosebită pentru a

asigura finalizarea cât mai rapidă a acestor proceduri (SRL „Deservire” vs Moldova,

Mazepa vs Moldova).

Comportamentul părților.

În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție atestă că multiplele ședințe de judecată au fost amânate din

motivul neprezentării participanților la proces, depunerii cererilor din partea

participanților la proces de amânare a ședinței de judecată, precum și datorită

situației epidemiologice din țară.

Deși amânările ședințelor de judecată au fost impuse de normele de drept

procedural ce reglementează dreptul la apărare, instanța de recurs remarcă că aflarea

cauzei spre examinare în cele 3 nivele de jurisdicție mai mult de 8 ani, nu poate fi

privită ca o neîncălcare a dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei.

La acest segment este de remarcat și faptul că întinderea duratei de aflare pe rol

a cauzei a fost și rezultatul incorectitudinii aplicării legii procedurale de către

18

instanța de judecată, urmare la care prin decizia din 12 mai 2016 a Curții de Apel

Chișinău, cauza a fost remisă spre rejudecare în prima instanță, deoarece au fost

soluționate drepturile unor persoane neantrenate în proces, precum și prin încheierea

din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cerea de revizuire

depusă de Minodora Platon cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de

apel, deoarece au fost soluționate drepturile Minodorei Platon, care nu a fost atrasă

în proces.

În situații similare, CtEDO menționează că chiar dacă nu este în măsură să

analizeze calitatea jurisprudenței instanțelor judecătorești naționale, ea consideră că,

deoarece remiterea cauzelor spre reexaminare este de obicei dispusă ca urmare a

erorilor comise de către instanțele judecătorești inferioare, repetarea unor astfel de

procedee în cadrul unui set de proceduri dezvăluie o deficiență serioasă în sistemul

judiciar (a se vedea Wierciszewska v. Poland, nr. 41431/98, § 46, 25 noiembrie 2003,

și Pavlyulynets v. Ukraine, nr.70767/01, § 51, 6 septembrie 2005).

Mai mult decât atât, instanța de recurs constată ca fiind o tergiversare a

examinării cauzei ce a avut loc exclusiv din culpa instanței de judecată și perioada

reconstituirii procedurii judiciare parțial pierdute, cuprinsă între 9 februarie 2015,

data pronunțării hotărârii Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău și până la 25

februarie 2016, data parvenirii dosarului în cadrul Curții de Apel Chișinău pentru

examinarea cererilor de apel depuse la 11 februarie 2015 și respectiv 20 februarie

2015, de Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat și Vladimir Hohlov, Nicolai Andoni,

Tatiana Nosaci, Marina Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Malișev, reprezentați de

avocatul Lilia Pascal, interval de timp în care participanții la proces nu au avut parte

de justiție efectivă.

Miza (interesul) pentru reclamant.

În sensul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

instanța de recurs atestă că miza pentru Mariana Cocarcea este una evidentă în

situația în care judecarea cauzei din speța principală are ca obiectiv inclusiv și

dreptul ei de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX.

În raport de cele mai sus reținute, reieșind din perioada examinării cauzei

cuprinsă între 10 mai 2012 - 11 septembrie 2019, 26 decembrie 2019 -

17 martie 2020, 16 mai 2020 –10 august 2020, de atitudinea părților la judecarea

cauzei, de complexitatea ei, precum și miza (interesul) pentru reclamantă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

conchide că cerința cu privire la judecarea în termen rezonabil a cauzei, prevăzută

de legea națională și articolul 6 § 1 al Convenției, nu a fost respectată.

Ca urmare, instanța de recurs ajunge la concluzia temeiniciei concluziei

instanțelor de judecată ierarhic inferioare cu privire la constatarea încălcării

dreptului Marianei Cocarcea la examinarea în termen rezonabil a cauzei.

În același timp, instanța de recurs notează că, deși instanțele de judecată ierarhic

inferioare incorect au stabilit momentul introducerii în proces a Marianei (Istratii)

Cocarcea și anume 30 mai 2012, această omisiune este corectată de Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție prin

19

constatarea exactă a acestei perioade, fapt ce nu influențează soluția instanțelor de

judecată ierarhic inferioare cu privire la constatarea încălcării dreptului Marianei

Cocarcea la examinarea în termen rezonabil a cauzei.

Conform art. 2 alin. (6) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21

aprilie 2011, mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz

în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea,

precum și de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de

comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanței

de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța

procesului pentru reclamant.

Iar art. 5 alin. (1) al aceleiași legi, statuează că în urma constatării faptului că

a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată decide

asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării

prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

În consecință, stabilind că Marianei Cocarcea i-a fost cauzat un anumit nivel de

stres și frustrare, ca urmare a duratei excesive a procedurii de examinare a cauzei,

instanța de recurs consideră justificat și dreptul acesteia la repararea prejudiciului

moral cauzat.

Instanța de recurs conchide că, deși instanțele de judecată ierarhic inferioare

corect au constatat durata examinării prezentei cauze mai mult de 8 ani, pe de altă

parte, într-un mod contradictoriu, la calcularea cuantumului prejudiciului moral

pentru încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei au reieșit din termenul

de 1 an și 7 luni, care curpinde perioada de 8 luni, în care 6 ședințe de judecată a

primei instanțe au fost amânate din imposibilitatea judecătorului de a desfășura

ședințele de judecată și 11 luni, perioadă în care cauza a fost remisă la rejudecare de

către instanța de judecată ierarhic superioară, fapt ce impune casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea cerinței Marianei Cocarcea

cu privire la repararea prejudiciului moral.

Or, ajungând la o astfel de concluzie, instanțele de judecată ierarhic inferioare

nu au ținut cont de faptul că aprecierile prejudiciului moral se face în raport cu

criteriile menționate anterior (comportamentul părților, miza pentru reclamant,

durata încălcării), totodată luându-se obligatoriu în considerație și principiul general

al echității, iar suma apreciată să nu fie vădit disproporțională cu sumele acordate de

Curtea Europeană.

Astfel fiind, la caz, instanța de recurs constată că instanțele de judecată ierarhic

inferioare într-un mod contradictoriu s-au expus cu privire la durata încălcării

termenului rezonabil la calcularea cuantumului prejudiciului moral, respectiv, și la

mărimea cuantumului compensației pentru prejudiciul moral cauzat Marianei

Cocarcea.

Așadar, se va nota că pentru perioada examinării cauzei civile, care cu puțin

depășește 8 ani, suma de 4 000 de euro, convertiți în valută națională conform

20

cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii, acordată

de instanțele ieraric inferioare este vădit disproporțională și excesivă în raport cu

criteriile stabilite la caz și principiul general al echității.

În conexiunea celor relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prejudiciul moral în

sumă de 18 000 de lei constituie o despăgubire utilă și suficientă, compensatoare

pagubelor de ordin moral cauzate Marianei Cocarcea, având în vedere amânarea

unor ședințe de judecată inclusiv și din vina ei, această despăgubire fiind

corespunzătoare și criteriilor de despăgubire stabilite de CtEDO în jurisprudența sa.

Față de cele ce preced și având în vedere că circumstanțele cauzei au fost

stabilite pe deplin de către instanțele judecătorești inferioare, nefiind necesară

verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, de a casa parțial

decizia din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru și anume în partea prin care

a fost încasată din contul bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova

în beneficiul Marianei Cocarcea suma de 4 000 de euro, convertiți în valută națională

conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii,

cu titlu de prejudiciu moral, și de a emite în partea dată o nouă hotărâre prin care de

a încasa din contul bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul

Marianei Cocarcea prejudiciul moral în sumă de 18 000 de lei, iar în rest de a menține

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Se casează parțial decizia din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a Marianei Cocarcea împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecarea cauzei în termen rezonabil, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată, și anume în partea prin care a fost încasată din contul

bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul Marianei

Cocarcea suma de 4 000 de euro, convertiți în valută națională conform cursului

oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării hotărârii, cu titlu de

prejudiciu moral și se emite în partea dată o nouă hotărâre prin care:

Se încasează din contul bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor

al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, în beneficiul Marianei Cocarcea prejudiciul moral în sumă de 18 000

(optsprezece mii) lei.

21

În rest, decizia din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

Anatolie Țurcan

Ghenadie Plămădeală

22