3ra - 531/18 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-531/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru

Judecătorul: S. Stratan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

10 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gherasi Oleg,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gherasi Oleg

împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției cu

privire la contestarea actului administrativ, obligarea efectuării anchetei de serviciu și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2017,

c o n s t a t ă:

La 14 noiembrie 2016, Gherasi Oleg a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne (în continuare MAI) cu privire la

contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 02 septembrie 2016, a adresat

o plângere MAI prin care a comunicat despre faptul că mama sa, Gherasi Agafia are

în proprietate o locuință situată pe bd. xxxx, xxxx, care se află în stare avariată și

necesită conform Raportului de expertiză tehnică nr.xxxxxxxxxx, consolidare.

Menționează că pentru consolidarea locuinței este necesar de certificatul de

urbanism, iar pentru obținerea acestuia era indispensabil acordul autentificat notarial

al vecinilor.

Pentru remedierea situației s-a adresat către Inspectoratul de Poliție, însă ca

rezultat în privința lui a fost întocmit un proces-verbal, care a fost anulat de către

comisia administrativă a Preturii sectorului Buiucani. Ulterior, a fost întocmit un

1

proces-verbal pe act de huliganism, care a fost declarat nul de către instanța de

judecată.

Susține reclamantul că procesele-verbale cu privire la contravenție au fost

întocmite în mod abuziv și ilegal de către colaboratorii de poliție, fapt prin ce i-a fost

lezat dreptul la respectul onoarei și demnității.

La 02 septembrie 2016, a transmis un demers către MAI, la care a recepționat

răspunsul nr. G-652/16 din 12 octombrie 2016, pe care îl consideră formal, deoarece

acesta nu este bazat pe faptele invocate în plângerea sa.

Gherasi Oleg solicită, constatarea ilegalității răspunsului MAI nr. G-652/16 din

12 octombrie 2016 și repararea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei.

Prin cererea din 18 septembrie 2017, reclamantul a concretizat cerințele,

înaintând pretenții împotriva MAI și Inspectoratului General al Poliției (în continuare

IGP), solicitând constatarea ilegalității răspunsului MAI nr. G-652/16 din

12 octombrie 2016, obligarea pârâților să desfășoare ancheta repetată pe toate faptele

expuse în petiția din 02 septembrie 2016 și repararea prejudiciului moral în sumă de

50 000 lei (f.d. 36).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 18 septembrie 2017,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 18 septembrie 2017, Gherasi

Oleg a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2017, a fost respins

apelul declarat de Gherasi Oleg și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul

Centru) din 18 septembrie 2017.

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că prima instanță

a determinat corect raportul juridic litigios, iar circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin.

Astfel, instanța de apel a reiterat că prin răspunsul contestat de către

reclamantul-apelant, autoritatea publică emitentă i-a comunicat acestuia rezultatul

examinării demersului său în modul în care a considerat necesar, pe când în temeiul

legii, instanța nu poate discuta conținutul unui răspuns la o cerere adresată unei

autorități publice, iar petiționarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat

conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens după dorința personală.

Totodată, cu referire la pretenția reclamantului privind obligarea pârâților să

desfășoare ancheta repetată pe toate faptele expuse în petiția din 02 septembrie 2016,

instanța a constatat lipsa temeiului de a obliga autoritățile publice emitente la

restabilirea drepturilor reclamantului pretins a fi lezate.

La 12 martie 2018, Gherasi Oleg a declarat recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

2

În motivarea recursului a invocat încălcarea și aplicarea eronată a normelor de

drept material și procedural.

În acest sens, recurentul a indicat că instanțele de judecată nu au luat în

considerație că răspunsul contestat în pricină este unul formal, deoarece nu este bazat

pe faptele invocate în plângere, ceia ce contravine prevederilor Legii cu privire la

petiționare.

La fel, a relatat că instanțele de judecată au lăsat fără apreciere constatările

stabilite de către comisia administrativă a Preturii sectorului Buiucani și Judecătoria

Buiucani mun. Chișinău în privința ilegalităților pe care le conțineau procesele-

verbale cu privire la contravențiile întocmite în privința sa de către colaboratorii

poliției.

La 23 aprilie 2018, MAI a depus referință, solicitând respingerea recursului

declarat de către Gherasi Oleg, ca fiind inadmisibil. (f.d 107-110)

La 27 aprilie 2018, IGP a depus referință, solicitând respingerea recursului

declarat de către Gherasi Oleg, ca fiind inadmisibil. (f.d 113-116)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum denotă actele cauzei copia deciziei integrale a instanței de apel din

07 decembrie 2017, a fost expediată participanților la proces la 17 ianuarie 2017, sub

nr. 519 (f.d. 95), însă confirmare privind recepționarea acesteia de către recurent la

materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul declarat de către Gherasi Oleg la

12 martie 2018, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Gherasi Oleg în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată

de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost

3

judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și

ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba

de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane

care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de

judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă

este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al

deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor

garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite

de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la

dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt

contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei

cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile

stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare

și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a

justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato

contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie

2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei

instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un

4

recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din

19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gherasi Oleg este declarativ și

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să

justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în

recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu

constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Gherasi Oleg, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Gherasi Oleg, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

5