3ra - 531/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra - 531/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosarul nr. 3ra-531/18
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru
Judecătorul: S. Stratan
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu
Î N C H E I E R E
10 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,
judecători Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gherasi Oleg,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gherasi Oleg
împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției cu
privire la contestarea actului administrativ, obligarea efectuării anchetei de serviciu și
repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2017,
c o n s t a t ă:
La 14 noiembrie 2016, Gherasi Oleg a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Afacerilor Interne (în continuare MAI) cu privire la
contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 02 septembrie 2016, a adresat
o plângere MAI prin care a comunicat despre faptul că mama sa, Gherasi Agafia are
în proprietate o locuință situată pe bd. xxxx, xxxx, care se află în stare avariată și
necesită conform Raportului de expertiză tehnică nr.xxxxxxxxxx, consolidare.
Menționează că pentru consolidarea locuinței este necesar de certificatul de
urbanism, iar pentru obținerea acestuia era indispensabil acordul autentificat notarial
al vecinilor.
Pentru remedierea situației s-a adresat către Inspectoratul de Poliție, însă ca
rezultat în privința lui a fost întocmit un proces-verbal, care a fost anulat de către
comisia administrativă a Preturii sectorului Buiucani. Ulterior, a fost întocmit un
1
proces-verbal pe act de huliganism, care a fost declarat nul de către instanța de
judecată.
Susține reclamantul că procesele-verbale cu privire la contravenție au fost
întocmite în mod abuziv și ilegal de către colaboratorii de poliție, fapt prin ce i-a fost
lezat dreptul la respectul onoarei și demnității.
La 02 septembrie 2016, a transmis un demers către MAI, la care a recepționat
răspunsul nr. G-652/16 din 12 octombrie 2016, pe care îl consideră formal, deoarece
acesta nu este bazat pe faptele invocate în plângerea sa.
Gherasi Oleg solicită, constatarea ilegalității răspunsului MAI nr. G-652/16 din
12 octombrie 2016 și repararea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei.
Prin cererea din 18 septembrie 2017, reclamantul a concretizat cerințele,
înaintând pretenții împotriva MAI și Inspectoratului General al Poliției (în continuare
IGP), solicitând constatarea ilegalității răspunsului MAI nr. G-652/16 din
12 octombrie 2016, obligarea pârâților să desfășoare ancheta repetată pe toate faptele
expuse în petiția din 02 septembrie 2016 și repararea prejudiciului moral în sumă de
50 000 lei (f.d. 36).
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 18 septembrie 2017,
cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 18 septembrie 2017, Gherasi
Oleg a contestat-o cu apel.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2017, a fost respins
apelul declarat de Gherasi Oleg și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul
Centru) din 18 septembrie 2017.
Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că prima instanță
a determinat corect raportul juridic litigios, iar circumstanțele importante pentru
soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin.
Astfel, instanța de apel a reiterat că prin răspunsul contestat de către
reclamantul-apelant, autoritatea publică emitentă i-a comunicat acestuia rezultatul
examinării demersului său în modul în care a considerat necesar, pe când în temeiul
legii, instanța nu poate discuta conținutul unui răspuns la o cerere adresată unei
autorități publice, iar petiționarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat
conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens după dorința personală.
Totodată, cu referire la pretenția reclamantului privind obligarea pârâților să
desfășoare ancheta repetată pe toate faptele expuse în petiția din 02 septembrie 2016,
instanța a constatat lipsa temeiului de a obliga autoritățile publice emitente la
restabilirea drepturilor reclamantului pretins a fi lezate.
La 12 martie 2018, Gherasi Oleg a declarat recurs, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea
unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
2
În motivarea recursului a invocat încălcarea și aplicarea eronată a normelor de
drept material și procedural.
În acest sens, recurentul a indicat că instanțele de judecată nu au luat în
considerație că răspunsul contestat în pricină este unul formal, deoarece nu este bazat
pe faptele invocate în plângere, ceia ce contravine prevederilor Legii cu privire la
petiționare.
La fel, a relatat că instanțele de judecată au lăsat fără apreciere constatările
stabilite de către comisia administrativă a Preturii sectorului Buiucani și Judecătoria
Buiucani mun. Chișinău în privința ilegalităților pe care le conțineau procesele-
verbale cu privire la contravențiile întocmite în privința sa de către colaboratorii
poliției.
La 23 aprilie 2018, MAI a depus referință, solicitând respingerea recursului
declarat de către Gherasi Oleg, ca fiind inadmisibil. (f.d 107-110)
La 27 aprilie 2018, IGP a depus referință, solicitând respingerea recursului
declarat de către Gherasi Oleg, ca fiind inadmisibil. (f.d 113-116)
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
După cum denotă actele cauzei copia deciziei integrale a instanței de apel din
07 decembrie 2017, a fost expediată participanților la proces la 17 ianuarie 2017, sub
nr. 519 (f.d. 95), însă confirmare privind recepționarea acesteia de către recurent la
materialele dosarului lipsește.
În aceste circumstanțe recursul declarat de către Gherasi Oleg la
12 martie 2018, se consideră a fi depus în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de către Gherasi Oleg în raport cu
materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat
inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți
la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept
material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:
nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie
aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau
analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept
procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată
de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost
3
judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și
ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba
de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane
care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de
judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât
cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau
în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă
este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al
deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor
garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie
civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite
de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la
dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt
contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).
În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la
justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a
admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei
cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile
stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare
și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a
justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato
contra Italiei din 15 septembrie 2016).
Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în
funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie
2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei
instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un
4
recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din
19 ianuarie 2010).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gherasi Oleg este declarativ și
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să
justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în
recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu
constituie temei pentru declararea recursului admisibil.
Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a considera recursul declarat de Gherasi Oleg, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Gherasi Oleg, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecători Nicolae Craiu
Dumitru Visternicean
5