3ra-342/20 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-342/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-342/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: O. Cernei)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)
Î N C H E I E R E
4 martie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului depus de Agenția Proprietății Publice,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Societatea pe Acțiuni ,,Drum-96” împotriva Consiliului municipal Chișinău,
intervenient accesoriu Agenția Proprietății Publice cu privire la contestarea actului
administrativ,
împotriva deciziei din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost casată integral hotărârea din 2 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani și a fost emisă o nouă decizie de respingere a acțiunii,
c o n s t a t ă:
La 18 ianuarie 2018 SA ,,Drum-96” a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Agenția
Proprietății Publice cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii a menționat că este proprietarul construcțiilor de pe bd.
Dacia 65, mun. Chișinău, amplasate pe terenul aferent cu numărul cadastral xxxxx,
înregistrat în Registrul bunurilor imobile după Republica Moldova.
A menționat că la 28 aprilie 2017, prin notificarea nr. 03-05-499, Agenția
Proprietății Publice l-a informat că potrivit Regulamentului cu privire la vânzarea-
cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor aferente aprobat prin hotărârea
Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008, terenurile proprietate publică a statului
aferente bunurilor imobile proprietatea privată se transmit în locațiune/arendă de
Agenția Proprietății Publice. Totodată, proprietarul bunurilor imobile amplasate pe
terenul din bd. Dacia, 65 mun. Chișinău, urmează să asigure legiferarea dreptului de
posesie/folosință a terenului nominalizat, iar pentru aceasta în scopul perfectării
contractului de arendă/locațiune este necesară prezentarea anumitor acte.
Pentru pregătirea actelor necesare, SA ,,Drum-96” s-a adresat către o companie
specializată, care a recomandat verificarea apartenenței terenului aferent.
Astfel, la 26 octombrie 2017 s-a adresat pârâtului pentru a-i fi eliberată o copie
de pe decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 11/52 din 23 decembrie 2014
1
privind delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Botanica mun.
Chișinău.
A comunicat că prin scrisoarea nr. 07-1 18/7588 din 7 noiembrie 2017, i-a fost
eliberată decizia nr.11/52 din 23 decembrie 2014, din care rezultă că terenul de pe
bd. Dacia 65, mun. Chișinău, cu destinația ,,industrie de construcție”, a fost trecut
din proprietatea publică a Republicii Moldova în proprietatea municipală.
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 14 noiembrie 2017 s-a adresat cu o
cerere către pârât prin care a solicitat anularea poziției nr.2194 a anexei la decizia
Consiliului municipal Chișinău nr.11/52 din 23 decembrie 2014 în partea terenului
de pe bd. Dacia 65, mun. Chișinău, cu destinația ,,industrie de construcție”.
A relevat că prin scrisoarea nr. 07-111/8082 din 13 decembrie 2017, a fost
informat că terenul aferent construcțiilor aparținute SA ,,Drum-96” este proprietate
municipală în virtutea legii și doar autoritate publică locală este competentă să
decidă legalizarea dreptului asupra acestuia, prin încheierea contractului de vânzare-
cumpărare sau de arendă a terenului aferent.
A mai comunicat că la 28 decembrie 2017, SA ,,Drum-96” a depus la Agenția
Proprietății Publice cererea nr. 369 prin care a solicitat răspuns la chestiunea ce ține
de organul competent centralizat sau descentralizat, la care urmează să se adreseze,
în scopul efectuării procedurii de arendare/privatizare a terenului de pe bd. Dacia 65,
mun. Chișinău, însă răspuns nu a primit.
A considerat că decizia nr.11/52 din 23 decembrie 2014 a Consiliului municipal
Chișinău, în partea trecerii terenului de pe bd. Dacia 65, mun. Chișinău, cu destinația
,,industrie de construcție”, din proprietatea publică a Republicii Moldova în
proprietate municipală, este una ilegală, care vine în contradicție cu legislația în
vigoare.
Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile Legii contenciosului
administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.
A solicitat anularea poziției 2194 a anexei la decizia Consiliului municipal
Chișinău nr. 11/52 din 23 decembrie 2014, în partea terenului de pe bd. Dacia 65,
mun. Chișinău, cu destinația ,,industrie de construcție”, cu suprafața totală de 2,1125
ha, cu numărul cadastral xxxxx.
Prin hotărârea din 2 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost
admisă integral cererea de chemare în judecată. A fost anulată parțial decizia
Consiliului municipal Chișinău nr. 11/52 din 23 decembrie 2014 privind delimitarea
terenurilor proprietate municipală din sectorul Botanica și anume, în partea terenului
de pe bd. Dacia 65, mun. Chișinău, cu destinația ,,industrie de construcție”, cu
suprafața totală de 2,1125 ha, număr cadastral xxxxx, indicat în anexa deciziei la
poziția nr. 2194.
Prin decizia din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Consiliul municipal Chișinău și a fost menținută hotărârea din 2 mai 2018
a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
Prin decizia din 26 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost casată integral
decizia din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la
rejudecare în instanță de apel.
Prin decizia din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată
integral hotărârea din 2 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a fost
2
emisă o nouă decizie prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a apreciat ca fiind
neîntemeiată concluzia primei instanțe de admitere a acțiunii.
În acest sens, instanța de apel a relatat că pe parcursul examinării cauzei, de
către SA ,,Drum-96” nu au fost indicate cu certitudine drepturile legale, ce ar fi fost
lezate prin emiterea actului administrativ contestat.
Instanța de apel a reținut că din materialele dosarului, rezultă cert că terenul de
pe bd. Dacia 65, mun. Chișinău, cu destinația ,,industrie de construcție”, cu numărul
cadastral xxxxx, potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile constituie
proprietate a Republicii Moldova, gestionarul căruia este Agenția Proprietății
Publice.
Subsecvent, instanța de apel a menționat că decizia care constituie obiectul
prezentei cauze, nu este opozabilă terților și anume, SA ,,Drum -96”, atâta timp cât
aceasta nu a fost înregistrată în Registrul bunurilor imobile, iar dreptul de proprietate
al statului nu a fost radiat conform rigorilor legale.
Totodată, Curtea de Apel Chișinău a considerat necesar de a accentua și faptul
că deși intimatului i-a fost transmis cu drept de folosință doar terenul cu suprafața
de 0,95 ha, pentru construcția bazei de construcție a Direcției ,,Mexdorstroi”
(predecesorul SA ,,Drum 96”), de pe bd. Dacia 65, mun. Chișinău, instanța de fond
neîntemeiat, la cererea acestuia, a anulat decizia nr.11/52 din 23 decembrie 2014 a
Consiliului municipal Chișinău în partea suprafeței de 2,1125 ha, de pe bd. Dacia
65, mun. Chișinău, înregistrat cu numărul cadastral xxxxx.
Respectiv, instanța de apel a conchis că cerința SA ,,Drum 96” privind anularea
deciziei nr.11/52 din 23 decembrie 2014 a Consiliului municipal Chișinău în partea
suprafaței totale de 2,1125 ha de pe bd. Dacia 65, mun. Chișinău, înregistrat cu
numărul cadastral xxxxx, nu putea fi admisă, dat fiind că lipsește vreo probă ce ar
dovedi că SA ,,Drum 96” posedă această suprafață la moment, cu atât mai mult că
anularea parțială a deciziei nu poate fi admisă pe motivul inexistenței dreptului
pretins încălcat, iar instanța de judecată nu are dreptul de a schimba, din oficiu,
temeiul și obiectul acțiunii.
La 17 ianuarie 2020 Agenția Proprietății Publice a depus recurs împotriva
deciziei din 20 noiembrie 2019.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate
eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe
deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
A relevat că instanța de apel nu a luat în considerare faptul că SA ,,Drum-96”
având calitatea de proprietar al construcțiilor private amplasate pe terenul proprietate
publică a statului, este în drept să-și legifereze dreptul în mod prioritar asupra
terenului dat, iar prin emiterea actului administrativ contestat, SA ,,Drum-96” i-a
fost lezat un drept legal.
Prin urmare, a enunțat că Consiliul municipal Chișinău nu era în drept de a
adopta decizia contestată, deoarece, terenul cu numărul cadastral xxxxx, este
proprietate a statului.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
menținerea hotărârii primei instanțe.
3
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,
reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul
administrativ al Republicii Moldova.
În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în
vigoare la 1 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 noiembrie 2019,
iar recurentul a recepționat-o la 18 decembrie 2019, ceea ce se confirmă prin avizul
de recepție a scrisorii recomandate (f.d. 238 Vol. I).
Astfel, recursul depus la 17 ianuarie 2020, este în termen.
Prin referința din 24 februarie 2020, SA ,,Drum 96” a solicitat declararea
recursului ca inadmisibil.
Intimatul Consiliul municipal Chișinău, deși a recepționat recursul la 3
februarie 2020, fapt ce rezultă din avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.5,
Vol. II), nu și-a valorificat dreptul procedural de depunere a referinței.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din
aceeași normă legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma
prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de
contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului
administrativ.
Examinând temeiurile recursului depus de Agenția Proprietății Publice, în
raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
4
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul depus de Agenția Proprietății Publice, nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă
în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din
Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu
verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța
atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
5
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Agenția Proprietății Publice.
În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270,
433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Agenția Proprietății Publice, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
6