3ra-811/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Centru, mun. Chișinău dosarul nr. 3ra-811/2017 judecător: N. Corcea instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: L. Bulgac, A. Danilov, L. Popova Î N C H E I E R E 16 august 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, Svetlana Filincova judecători Iuliana Oprea, Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Gherasi Agafia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gherasi Agafia împotriva Primăriei mun.

Chișinău și Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Gherasi Agafia și menținută hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 25 octombrie 2016 c o n s t a t ă : La 15 august 2016, Gherasi Agafia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinăul cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acțiunii depuse, Gherasi Agafia a indicat că este proprietara apartamentului nr. 4 din mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt nr. 131, care la moment se află în stare avariată și necesită conform Raportului de expertiză tehnică nr. 135-08-14/T consolidare.

Menționează reclamanta că în anul 2014 s-a adresat Primăriei mun. Chișinău cu o cerere în care a solicitat să îi fie permisă efectuarea lucrărilor de consolidare și reconstrucție a locuinței sale. Prin răspunsul nr. 21/99 din 04 februarie 2014 de către Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare i-a fost comunicată lista actelor ce necesită a fi prezentate, pentru a obține certificatul de urbanism. Astfel, a prezentat Primăriei mun. Chișinău actele solicitate, cu excepția acordului proprietarilor apartamentului nr. 5 și nr. 3, iar în consecință i-a fost refuzată eliberarea certificatului de urbanism. Specifică reclamanta că este în imposibilitate să prezinte acordul coproprietarilor interesele cărora pot fi afectate nemijlocit în procesul 1 reconstrucției deoarece, proprietarul apartamentului nr. 3 refuză să-și dea acordul, iar proprietarul apartamentului nr. 5 este plecat de mai mulți ani din țară.

Cere reclamanta obligarea Primăriei mun. Chișinău să-i elibereze certificatul de urbanism pentru proiectarea, mărirea spațiului locativ din contul terenului din față și a podului locuinței amplasată în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt nr. 131, ap. 4. La 09 septembrie 2016, Gherasi Agafia și-a concretizat pretențiile și a solicitat atragerea în proces a în calitate de copârât a Consiliului municipal Chișinău. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 25 octombrie 2016 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2017, a fost respins apelul declarat de Gherasi Agafia și menținută hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 25 octombrie 2016. La 02 iunie 2017 Gherasi Agafia, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 25 octombrie 2016 cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În susținerea recursului, recurenta Gherasi Agafia, a invocat că instanțele ierarhic inferioare au interpretat în mod eronat legea și nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, pronunțând hotărâri ilegale și neîntemeiate. Indică recurenta că atât instanța de fond, cât și cea de apel, nu au examinat complet, obiectiv și sub toate aspectele litigiul în cauză. Or, instanțele nu au ținut cont că proprietarii apartamentelor nr. 3 și nr. 5 nu consideră că terenul din fața apartamentului reclamantei-recurente este comun, aceștia delimitându-și singuri terenurile din fața apartamentelor lor. Mai mult în raportul de expertiză tehnică nr. 135-08-14/T este menționat, că elementele constructive ale apartamentului nr. 4 din mun.

Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt nr. 131, sunt în stare deplorabilă, iar peretele portant din fața clădirii prezintă pericol de prăbușire. În conformitate cu art. 434, alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă faptul că copia deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2017, a fost expediată în adresa recurentei Gherasi Agafia, Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău la 30 martie 2017, potrivit scrisorii de însoțire (f.d. 145), însă dovada că aceasta a fost recepționată și la ce dată lipsește. În circumstanțele relevate, instanța de recurs constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2017, la 02 iunie 2017, în termen.

2 La 13 iunie 2017, în adresa intimatului Primăria mun. Chișinău și a Consiliului municipal Chișinău a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la recurs. Participanții la proces nu și-au valorificat dreptul respectiv și nu au depus referință. La 01 august 2017, Gherasi Agafia a înaintat instanței de recurs demers prin care a solicitat să fie invitați la examinarea recursului Gherasi Oleg și expertul Irina Naidenova, însă completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră inoportună invitarea participanților, deoarece nu au fost stabilite careva problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În conformitate cu art. 439, alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând argumentele invocate de recurenta Gherasi Agafia în cererea de recurs și în baza materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432, alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433, lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gherasi Agafia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

3 Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Gherasi Agafia, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de Gherasi Agafia, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Svetlana Filincova judecători Iuliana Oprea Galina Stratulat 4