3ra-414/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță: Judecătoria Cahul dosarul nr. 3ra-414/18

Judecător: D. Fujenco

instanța de apel: Curtea de Apel Cahul

Judecători: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva

Î N C H E I E R E

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de primarul orașului Cahul,

Dandiș Nicolae, prin intermediul avocatului Todorov Maxim,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial

Cahul al Cancelariei de Stat împotriva primarului orașului Cahul, Dandiș Nicolae,

intervenienți accesorii Burlacu Petru și Surjicova Olga cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 25 ianuarie 2018, prin care a fost

respins apelul declarat de primarul orașului Cahul, Dandiș Nicolae și a fost menținută

hotărârea Judecătoriei Cahul din 14 martie 2016, prin care a fost admisă cererea de

chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat,

c o n s t a t ă :

La 27 iulie 2015, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată împotriva primarului orașului Cahul Dandiș Nicolae,

intervenienți accesorii Surjicova Olga și Romaniuc Tatiana cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea acțiunii, a indicat că, la 06 iulie 2015, Oficiul Teritorial Cahul al

Cancelariei de Stat a recepționat dispozițiile cu caracter individual, ale primarului

orașului Cahul, iar în urma controlului obligatoriu efectuat, s-a depistat ilegalitatea

dispozițiilor nr. 318-i, nr. 319-i și nr. 320-i, emise de ex-primarul orașului Cahul,

Burlacu Petru, prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatului de primar -

Burlacu Petru și mandatelor de viceprimari - Surjicova Olga și Romaniuc Tatiana.

Reclamantul Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a susținut că, actele

legislative în baza cărora au fost emise dispozițiile contestate, nu prevăd noțiunea de

1

„constatare a încetării de drept a mandatului”, fiind astfel aplicate eronat prevederile

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2002, privind statutul alesului

local, art. 27 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, privind administrația

publică locală și art. 22 din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010, cu privire la statutul

persoanelor cu funcții de demnitate publică.

Prin urmare, a indicat că, nicio normă legală indicată în dispozițiile contestate

nu servește drept temei legal, pentru emiterea acestora.

La fel, a menționat că, ex-primarul orașului Cahul, Burlacu Petru, nu a ținut

cont de hotărârea Judecătoriei Cahul din 03 iulie 2015, conform căreia rezultă că

mandatul său de primar era expirat.

La 07 iulie 2015, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a sesizat

primarul orașului Cahul, în privința ilegalității dispozițiilor, însă un răspuns în acest

sens, nu a fost eliberat.

Reclamantul Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a solicitat anularea

dispozițiilor primarului orașului Cahul nr. 318-i și nr. 319-i din 06 iulie 2015 ,,cu

privire la constatarea încetării de drept a mandatului de viceprimar al orașului Cahul”

și anularea dispoziției primarului orașului Cahul nr. 320-i din 06 iulie 2015 ,,cu privire

la constatarea încetării de drept a mandatului de primar al orașului Cahul”.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 05 noiembrie 2015, a fost încetat

procesul civil, în privința capătului de cerere privind anularea dispoziției primarului

orașului Cahul nr. 319-i din 06 iulie 2015 ,,cu privire la constatarea încetării de drept a

mandatului de viceprimar al orașului Cahul”.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 05 noiembrie 2015, a fost atras în proces

în calitate de intervenient accesoriu, ex-primarul orașului Cahul, Burlacu Petru.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 14 martie 2016, a fost admisă cererea de

chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, a fost

anulată dispoziția primarului nr. 318-i din 06 iulie 2015 ,,cu privire la constatarea

încetării de drept a mandatului de viceprimar al orașului Cahul”, exercitat de către

Surjicova Olga și dispoziția primarului nr. 320-i din 06 iulie 2015 ,,cu privire la

constatarea încetării de drept a mandatului de primar al orașului Cahul”, exercitat de

Burlacu Petru.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 25 ianuarie 2018, a fost respins apelul

declarat de primarul orașului Cahul și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Cahul

din 14 martie 2016.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că prima instanță a

constatat și elucidat pe deplin, toate circumstanțele importante, pentru soluționarea

pricinii și a aplicat corect normele de drept material.

De asemenea, instanța de apel a considerat ca fiind întemeiate, concluziile

primei instanțe cu privire la faptul că dispozițiile contestate, au fost emise de către

Burlacu Petru, în lipsa atribuțiilor de primar. Or, reieșind din circumstanțele cauzei și

2

materialele dosarului, se atestă că ex-primarul Burlacu Petru, urma să-și exercite

atribuțiile de primar până la 03 iulie 2015, data validării următorului mandat de

primar, a lui Dandiș Nicolae.

Totodată, instanța de apel a reținut că, dispozițiile contestate, deși au fost emise

în mod ilegal, sunt acte administrative, deoarece conțin toate elementele necesare unui

act administrativ, prin care se individualizează prin antet, titlul, data și număr de

înregistrare al autorității emitente, denumirea organului emitent, a fost aplicată

ștampila Primăriei orașului Cahul și contrasemnate de Burlacu Petru, din numele de

primar, de secretarul consiliului local și de jurist, au fost înregistrate în registrele de

evidență a dispozițiilor din cadrul acestei autorități, ceea ce denotă parcurgerea unei

proceduri de adoptare, în cadrul Primăriei or. Cahul, cu respectarea condițiilor de

formă, la întocmirea unui act administrativ.

La fel, instanța de apel a reținut că, deși, actele respective au fost emise de

Burlacu Petru, după expirarea mandatului de primar, totuși au produs efecte și au fost

prezentate pentru verificarea legalității, în ordinea controlului administrativ, Oficiului

Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat.

Ori, în baza acestor dispoziții s-a constat încetarea raporturilor de muncă și s-a

dispus achitarea drepturilor salariale, persoanelor indicate în dispozițiile nominalizate.

De asemenea, instanța de apel a reținut că Oficiul teritorial al Cancelariei de

Stat, poate contesta actele administrative emise de autoritățile publice locale, din

oficiu sau la cererea persoanelor vătămate, cu respectarea termenelor și procedurii

stabilite de art. 67-69 din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală.

Argumentul apelantului, precum că dispozițiile în cauză au fost emise de către o

persoană fără atribuții în acest sens, instanța de apel l-a considerat irelevant, din motiv

că aceste dispoziții, deși au fost emise de către ex-primarul Burlacu Petru, care avea

mandatul expirat, dânsul avea acces la ștampilă, și-a exercitat atribuțiile fără careva

impedimente, iar dispozițiile emise au fost procesate și executate de către aparatul

Primăriei orașului Cahul.

Astfel, instanța de apel a reținut că primarul orașului Cahul, Dandiș Nicolae,

înainte de a prezenta copiile dispozițiilor primarului orașului Cahul nr. 318-i din

06 iulie 2015 și nr. 320-i din 06 iulie 2015, Oficiului Teritorial Cahul al Cancelariei de

Stat, urma să verifice conținutul acestor acte, în scopul evitării emiterii ilegale a

actelor administrative, care au produs efecte juridice.

În afară de aceasta, instanța de apel a reținut că însăși argumentul apelantului,

primarului orașului Cahul, Dandiș Nicolae, expus în cererea de apel, precum că

persoanele vizate aveau posibilitate să conteste aceste dispoziții în procedura

contencioasă, ca litigiu de muncă, denotă că aceste decizii, chiar și în viziunea

apelantului, produc efecte juridice și pot fi contestate.

3

La 21 februarie 2018, primarul orașului Cahul, Dandiș Nicolae, prin intermediul

avocatului Todorov Maxim, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâi de

respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Cahul al

Cancelariei de Stat împotriva primarului orașului Cahul, Dandiș Nicolae, intervenienți

accesorii Burlacu Petru și Surjicova Olga, cu privire la contestarea actului

administrativ.

În susținerea recursului, recurentul primarul orașului Cahul, Dandiș Nicolae, a

invocat dezacordul cu hotărârile contestate, considerându-le neîntemeiate și ilegale,

din motiv că au fost aplicate greșit normele de drept material.

În acest sens, a susținut că instanțele de judecată au interpretat eronat legea,

constatând greșit calitatea de autoritate publică a lui Burlacu Petru, care la data

emiterii dispozițiilor contestate, nu avea calitatea de primar.

A considerat că, la caz, urma a fi atrasă în proces Primăria orașului Cahul, în

calitate de autoritate publică, deoarece, primarul orașului Cahul, Dandiș Nicolae, nu

putea anula dispozițiile litigioase, din motiv că acestea nu au fost emise de către un

funcționar public, în sensul Legii contenciosului administrativ.

De asemenea, a relevat că, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat nu are

competența legală de a contesta dispozițiile litigioase, având în vedere că acestea nu

sunt acte administrative și nu se contestă în procedura contenciosului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus de

către primarul orașului Cahul, Dandiș Nicolae, prin intermediul avocatului Todorov

Maxim, la 21 februarie 2018 împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din

25 ianuarie 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434 Cod de procedură

civilă.

Examinând temeiurile recursului declarat de primarul orașului Cahul, Dandiș

Nicolae, prin intermediul avocatului Todorov Maxim, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul drept inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile

și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu

trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

4

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei,

pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată, în judecarea pricinii au fost încălcate regulile

privind limba de desfășurare a procesului, instanța a soluționat problema drepturilor

unor persoane care nu au fost implicate în proces, în dosar lipsește procesul-verbal al

ședinței de judecată, hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de primarul orașului Cahul, Dandiș

Nicolae, prin intermediul avocatului Todorov Maxim, este declarativ și nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură

civilă, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 Cod de procedură civilă, completul a

constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 Cod de procedură civilă

și anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3)

și (4).

În cazul de față, argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în

limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea aspectului de

legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul "efectiv", atât în

practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia

Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

5

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica

Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă în recursul

declarat asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de primarul orașului Cahul, Dandiș Nicolae,

prin intermediul avocatului Todorov Maxim, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod

de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

A considera inadmisibil recursul declarat de primarul orașului Cahul, Dandiș

Nicolae, prin intermediul avocatului Todorov Maxim, împotriva deciziei Curții de

Apel Cahul din 25 ianuarie 2018, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat împotriva primarului orașului

Cahul, Dandiș Nicolae, intervenienți accesorii Burlacu Petru și Surjicova Olga cu

privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

6