3ra-472/18 — constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil și reperarea prejudiciului moral

3ra-472/18 — constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil și reperarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

3ra-472/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – V. Sandu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, Gr. Dașchevici și S. Gîrbu

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Î N C H E I E R E

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului Ala Cobăneanu

judecători Dumitru Mardari și Luiza Gafton

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Postu

Rodica, prin intermediul avocatului Postu Marin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Postu Rodica

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

examinarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, prin care s-a

admis apelul declarat de Ministerul Justiției, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 02 iunie 2017 și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii

c o n s t a t ă

La 06 martie 2017 Postu Rodica a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei

în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că la 23 august 2013 a

adresat Primăriei mun. Chișinău cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea parțială

a actului administrativ.

A mai menționat că la 28 octombrie 2013 a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Chișinău, însă prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 07

aprilie 2015, acțiunea a fost respinsă ca fiind tardivă.

A specificat că Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 11 mai 2016 a respins

apelul și a menținut hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 07 aprilie 2015, iar prin

încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 septembrie 2016 recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel a fost considerat inadmisibil.

A concretizat că a depus cererea prealabilă la Primăria mun. Chișinău la 23

august 2013 și ca urmare a lipsei unui răspuns din partea autorității publice locale, la 28

octombrie 2013 a depus cerere de chemare în judecată împotriva acestei instituții, însă

litigiu s-a examinat timp de 3 ani, perioadă care în opinia sa este una exagerată și

nejustificată.

Consideră că cauza invocată din punct de vedere al complexității nu a fost

deosebit de dificilă, deoarece nu a fost necesară recurgerea la concluziile experților sau

întreprinderea unor activități care necesită o perioadă îndelungată de timp, fapt ce

1

denotă că tergiversarea examinării cauzei nu poate fi motivată sub aspectul

complexității.

A mai indicată că dânsa și avocatul său s-au prezentat la toate ședințele de

judecată în care au fost citați și nu au întreprins acțiuni în vederea tergiversării

examinării cauzei.

Primăria mun. Chișinău nu a răspuns la cererea prealabilă, iar cererea de chemare

în judecată a fost examinată în prima instanță o perioadă de 1 an 5 luni, iar în instanța de

apel în jur de 1 an, ceea ce denotă că tergiversarea examinării se datorează în mare parte

comportamentului autorităților.

A concretizat că actul administrativ contestat viza eliberarea și anularea unei

autorizații de construcții a unui imobil locativ, astfel încât cauza respectivă are o

importanță deosebită pentru dânsa.

Reclamanta cere constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Postu Rodica împotriva

Primăriei mun. Chișinău, cauză care s-a aflat spre examinare o perioadă mai mare de 3

ani și încasarea prejudiciului moral ca urmare a încălcării dreptului la examinarea cauzei

în termen rezonabil în mărime de 20 000 lei (f.d. 4-5).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 02 iunie 2017 s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Postu Rodica.

S-a constatat încălcarea dreptului Rodicăi Postu la judecarea în termen rezonabil

a pricinii civile la cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Postu împotriva

Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, înregistrată la

Judecătoria Grigoriopol, mun. Chișinău la 28 octombrie 2013 cu numărul 3-907/2014.

S-a încasat de la Ministerul Justiției în beneficiul Rodicăi Postu prejudiciul moral

în mărime de 10 000 lei.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 90, 93-

96).

La 13 iunie 2017 reprezentantul Cachița Constantin, împuternicit prin procura din

25 iulie 2016 să reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de a ataca

hotărârea judecătorească (f.d. 92 B), a depus în interesele Ministerului Justiției apel

nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 02 iunie 2017

(f.d. 92 A), iar la 25 octombrie 2017, în baza procurii din 04 iulie 2017 (f.d. 110),

reprezentantul Cachița Constantin a depus apel motivat împotriva aceleași hotărâri (f.d.

105-109).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 14 decembrie 2017 a admis cererea de

apel depusă de Ministerul Justiției.

A casat hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 02 iunie 2017 și a emis

o nouă hotărâre de respingere a cererii de chemare în judecată (f.d. 122-126).

În motivarea soluției instanța de apel a indicat că examinarea cauzei invocate s-a

început la 28 octombrie 2013 și s-a finisat la 21 septembrie 2016, astfel termenul de 2

ani 11 luni de examinare a pricinii incorect a fost calificat ca fiind exagerat și

nerezonabil de către Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Or, reieșind din circumstanțele

indicate, din complexitatea cauzei și comportamentul părților implicate în proces și

anume ședințele de judecată fiind amânate în repetate rânduri din diverse motive și

2

anume: inclusiv și neprezentarea reclamantei în ședința de judecată, solicitarea părților,

antrenarea părților în alte procese de judecată, schimbarea judecătorului care a fost

suspendat, acordarea unui termen de înlăturare a neajunsurilor cererii de apel, atacarea

actului de dispoziție.

Instanța de apel a reținut ca fiind întemeiate argumentele Ministerului Justiției

precum că Postu Rodica nu a solicitat în temeiul art. 192 Codul de procedură civilă

urgentarea examinării cauzei și nu a invocat pericolul de încălcare a termenului

rezonabil de soluționare a litigiului.

Respectarea procedurii din partea instanțelor de judecată cu asigurarea respectării

drepturilor participanților la proces nu poate fi privită drept tergiversare a examinării

cauzei, cu atât mai mult că termenul rezonabil urmează a fi apreciat în coroborare cu

termenii prevăzuți de legislația procesual-civilă, acești termeni fiind stabiliți în vederea

asigurării desfășurării procesului cu respectarea unor principii fundamentale ale

dreptului procesual civil.

La 23 februarie 2018 avocatul Postu Marin, împuternicit prin mandatul din 09

ianuarie 2017 să acorde asistență juridică în instanța de judecată cu dreptul de a ataca

hotărârea judecătorească (f.d. 3), a depus în interesele Rodicăi Postu recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs avocatul Postu Marin a indicat că instanța de apel

nu a ținut cont de Raportul nr. 216 din 28 aprilie 2017 anexat la materialele pricinii,

potrivit căruia în prima instanță au avut loc 5 ședințe de judecată, și anume: în ședința

de judecată din 20 februarie 2014 s-a prezentat reprezentantul reclamantei; în ședința de

judecată din 14 mai 2014 s-a constatat suspendarea judecătorului din funcție și dosarul a

fost repartizat altui judecător, în ședințele de judecată din 17 noiembrie 2014 și 18

februarie 2015 s-a prezentat reprezentantul reclamantei, iar la 07 aprilie 2015 a fost

adoptată hotărârea.

În instanța de apel, procesul s-a desfășurat de la 06 mai 2015 – data depunerii

apelului și până la 11 mai 2016 – data adoptării deciziei, și au avut loc 4 ședințe de

judecată dintre care la 2 reclamanta nu a fost citată, iar la celelalte 2 a fost prezentă.

În instanța de recurs, recursul a fost examinat în absența părților, iar procesul a

durat de la 21 iulie 2016 până la 21 septembrie 2016.

A mai indicat că reclamanta sau reprezentantul său au fost prezenți la toate

ședințele de judecată, iar neprezentarea reprezentantului Primăriei mun. Chișinău în

ședințele de judecată nu poate fi imputată recurentei.

Argumentul instanței de apel că reclamanta urma să depună cerere de accelerare

a procesului judiciar este în contradicție cu art. 192 alin. (1) Codul de procedură civilă,

potrivit căruia respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către

instanță.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

3

La 19 martie 2018 Curtea Supremă de Justiție a expediat Ministerului Justiției o

copie a cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței timp de o lună de la data primirii copiei respective, însă până la data fixată

pentru examinarea admisibilității recursului referința nu a fost prezentată.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Verificând argumentele invocate de Postu Rodica, prin intermediul avocatului

Postu Marin în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul declarat este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 433 lit. b) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de

declarare prevăzut la art. 434.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

La 17 ianuarie 2018 Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa Rodicăi Postu

și avocatului Marin Postu copia deciziei din 14 decembrie 2017 (f.d. 127), fapt ce

denotă că recursul declarat la 23 februarie 2018 este depus în interiorul termenului de 2

luni acordat de legiuitor.

În conformitate cu art. 433 lit. c) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept

să-l declare.

În speță, recursul a fost semnat de avocatul Postu Marin, împuternicit prin

mandatul din 09 ianuarie 2017 să acorde asistență juridică în instanța de judecată cu

dreptul de a ataca hotărârea judecătorească (f.d. 3), recurentul fiind partea în proces care

a declanșat acțiunea, astfel încât temeiul stipulat de art. 433 lit. c) Codul de procedură

civilă nu are incidență.

În conformitate cu art. 433 lit. d) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce a fost

examinat.

La caz, instanța de recurs relevă că nici temeiul prevăzut de art. 433 lit. d) Cod de

procedură civilă nu este aplicabil.

Luând în considerare cele constatate supra, instanța de recurs conchide că

recursul nu poate fi considerat inadmisibil în baza temeiurilor enumerate de art. 433 lit.

b), c) sau d) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

4

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Aceste dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea recursului

exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII, Cod de procedură civilă, are un

caracter devolutiv și privește în exclusivitate probleme de drept material și procedural,

verificându-se legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, sarcina instanței de recurs la această etapă este de a verifica temeiurile

recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care

au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să

corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO,

în special cu referire la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul subsecvent de a fi

audiat de o instanță judecătorească (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie

1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, Completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilității

recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse pe

o cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru o cale de

atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a

legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină

concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie

2016).

Completul statuează că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie

2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe

5

de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind

„lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul notează că în cererea de recurs depusă de Postu Rodica, prin

intermediul avocatului Postu Marin este indicat temei de declarare a recursului

prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) și alin. (4) Codul de procedură civilă.

Totuși, din conținutul cererii de recurs rezultă că, în mare parte, Postu Rodica, prin

intermediul avocatului Postu Marin a reluat criticile formulate în faza procesuală

anterioară, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat cu suficientă putere de

convingere, iar invocarea pretinselor încălcări admise de instanța de apel nu este

suficient de fundamentată.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire

cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că instanța de apel a examinat

pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural și

apreciind corect probele administrate a emis o hotărâre legală, iar argumentele invocate

de Postu Rodica, prin intermediul avocatului Postu Marin în cererea de recurs poartă

caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Postu Rodica, prin intermediul avocatului Postu Marin, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

6