3ra-1612/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-1612/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.3ra-1612/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V.Sanduța)
instanța de apel:Curtea de Apel Chișinău (V.Sîrbu, V.Mihaila, A.Minciuna)
Î N C H E I E R E
05 decembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Svetlana Filincova
Iurie Bejenaru
examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Boțoc Ion, Boțoc
Elena, Boțoc Valeriu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Boțoc Ion, Boțoc
Elena, Boțoc Valeriu împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la
contestarea actului administrativ și încasarea prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost
respins apelul declarat de Boțoc Ion, Boțoc Elena, Boțoc Valeriu, și a fost menținută
hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La data de 07 iunie 2017 Boțoc Elena, Boțoc Ion și Boțoc Valeriu au depus
cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la
contestarea actului administrativ și încasarea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii reclamanții au indicat faptul că la 14 martie 2017 s-au
adresat cu o petiție către Primăria mun. Chișinău, iar prin răspunsul nr. Loc-474/17
din 28 martie 2017, reclamanții au considerat că Direcția Generală Locativ- Comunală
și Amenajare din cadrul Primăriei Municipiului Chișinău a examinat superficial
petiția, interpretând formal și selectiv normele de drept aplicate.
Reclamanții au explicat că, Elena Boțoc, din anul 1993 întrunește toate condițiile
pentru a fi luată la evidență și asigurată în mod prioritar cu spațiu locativ, în mun.
Chișinău, ca urmare a îndreptării de către Ministerul Sănătății, la lucru, în laboratorul
clinic a Spitalului de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”, unde activează până la moment.
Au mai susținut că, Elena Boțoc are un stagiu permanent de muncă de 24 de ani,
nu este asigurată cu locuință, nu are viză de reședință pe teritoriul R. Moldova.
La data de 18 aprilie 2017 reclamanții au depus la Primăria municipiului Chișinău
o cerere prealabilă, solicitând examinarea cererii în conformitate cu cadrul legislativ
național în vigoare la data când a fost recunoscut dreptul Elenei Boțoc la spațiu
locativ, revocarea răspunsului nr. Loc-474/17 din 28 martie 2017, luarea la evidență și
1
acordarea în mod prioritar a unui spațiu locativ – apartament cu două odăi în
municipiul Chișinău.
Reclamanții au relatat că nu au primit nici un răspuns la cererea prealabilă, astfel,
s-au adresat în instanță cu prezenta acțiune.
Prin hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a
respins acțiunea.
Prin decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat
de Boțoc Ion, Boțoc Elena, Boțoc Valeriu, și a fost menținută hotărârea din 26
decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că în perioada anilor 1993 - 2012
Elena Boțoc nu s-a adresat administrației Spitalului Republican „Toma Ciorbă” cu
cerere în formă scrisă în vederea acordării spațiului locativ, abia în 2014 au început
adresările în vederea acordării spațiului locativ, și anume la 09 aprilie 2014
reclamanții adresează către Guvernul R. Moldova o petiție prin care solicită de a li se
recunoaște încălcat dreptul la locuință și respectarea vieții private de familie.
Prin scrisoarea nr. 08-911/14 din 11 aprilie 2014 emisă de către Cancelaria de
Stat, petiționarii au fost informați că, în temeiul art. 7 și 9 din Legea cu privire la
petiționare nr. 190-XIII din 19.07.1994, petiția colectivă va fi examinată de către
Ministerul Sănătății, care urmează să informeze despre rezultatele examinării.
Instanța de apel a indicat că nu poate discuta conținutul unui răspuns la o cerere
adresată unei autorități publice, deoarece petiționarul nu poate să pretindă ca
răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens,
după dorința personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității
publice competente.
Cu referire la cerința privind încasarea prejudiciului material și moral, instanța de
apel a conchis asupra lipsei temeiului legal de încasare a sumelor solicitate din contul
Primăriei mun. Chișinău, or, deși reclamanții au făcut trimitere la art. 1398 și art.
1422 Cod Civil, aceștia nu au indicat concret care acțiuni ilicite, cu vinovăție au fost
admise de Primăria mun. Chișinău și au dus la cauzarea prejudiciului, cum a fost
calculat acesta, din ce constă.
La 27 septembrie 2018 Boțoc Ion, Boțoc Elena, Boțoc Valeriu au declarat recurs
împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a
acțiunii.
În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat
toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate
eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia
să fie aplicată.
În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 20 iunie 2018,
dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți la dosar lipsesc.
2
Astfel, recursul declarat la 27 septembrie 2018 este în termen.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul declarat de Boțoc Ion, Boțoc Elena, Boțoc Valeriu este
inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Boțoc Ion, Boțoc Elena, Boțoc
Valeriu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de
procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
3
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile
de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul
declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a
probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de
o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
recunoaște recursul declarat de Boțoc Ion, Boțoc Elena, Boțoc Valeriu, ca fiind
inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Boțoc Ion, Boțoc Elena, Boțoc
Valeriu.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Svetlana Filincova
Iurie Bejenaru
4