3ra-1612/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1612/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V.Sanduța)

instanța de apel:Curtea de Apel Chișinău (V.Sîrbu, V.Mihaila, A.Minciuna)

Î N C H E I E R E

05 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Boțoc Ion, Boțoc

Elena, Boțoc Valeriu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Boțoc Ion, Boțoc

Elena, Boțoc Valeriu împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ și încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost

respins apelul declarat de Boțoc Ion, Boțoc Elena, Boțoc Valeriu, și a fost menținută

hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 07 iunie 2017 Boțoc Elena, Boțoc Ion și Boțoc Valeriu au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ și încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat faptul că la 14 martie 2017 s-au

adresat cu o petiție către Primăria mun. Chișinău, iar prin răspunsul nr. Loc-474/17

din 28 martie 2017, reclamanții au considerat că Direcția Generală Locativ- Comunală

și Amenajare din cadrul Primăriei Municipiului Chișinău a examinat superficial

petiția, interpretând formal și selectiv normele de drept aplicate.

Reclamanții au explicat că, Elena Boțoc, din anul 1993 întrunește toate condițiile

pentru a fi luată la evidență și asigurată în mod prioritar cu spațiu locativ, în mun.

Chișinău, ca urmare a îndreptării de către Ministerul Sănătății, la lucru, în laboratorul

clinic a Spitalului de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”, unde activează până la moment.

Au mai susținut că, Elena Boțoc are un stagiu permanent de muncă de 24 de ani,

nu este asigurată cu locuință, nu are viză de reședință pe teritoriul R. Moldova.

La data de 18 aprilie 2017 reclamanții au depus la Primăria municipiului Chișinău

o cerere prealabilă, solicitând examinarea cererii în conformitate cu cadrul legislativ

național în vigoare la data când a fost recunoscut dreptul Elenei Boțoc la spațiu

locativ, revocarea răspunsului nr. Loc-474/17 din 28 martie 2017, luarea la evidență și

1

acordarea în mod prioritar a unui spațiu locativ – apartament cu două odăi în

municipiul Chișinău.

Reclamanții au relatat că nu au primit nici un răspuns la cererea prealabilă, astfel,

s-au adresat în instanță cu prezenta acțiune.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins acțiunea.

Prin decizia din 20 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat

de Boțoc Ion, Boțoc Elena, Boțoc Valeriu, și a fost menținută hotărârea din 26

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că în perioada anilor 1993 - 2012

Elena Boțoc nu s-a adresat administrației Spitalului Republican „Toma Ciorbă” cu

cerere în formă scrisă în vederea acordării spațiului locativ, abia în 2014 au început

adresările în vederea acordării spațiului locativ, și anume la 09 aprilie 2014

reclamanții adresează către Guvernul R. Moldova o petiție prin care solicită de a li se

recunoaște încălcat dreptul la locuință și respectarea vieții private de familie.

Prin scrisoarea nr. 08-911/14 din 11 aprilie 2014 emisă de către Cancelaria de

Stat, petiționarii au fost informați că, în temeiul art. 7 și 9 din Legea cu privire la

petiționare nr. 190-XIII din 19.07.1994, petiția colectivă va fi examinată de către

Ministerul Sănătății, care urmează să informeze despre rezultatele examinării.

Instanța de apel a indicat că nu poate discuta conținutul unui răspuns la o cerere

adresată unei autorități publice, deoarece petiționarul nu poate să pretindă ca

răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens,

după dorința personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității

publice competente.

Cu referire la cerința privind încasarea prejudiciului material și moral, instanța de

apel a conchis asupra lipsei temeiului legal de încasare a sumelor solicitate din contul

Primăriei mun. Chișinău, or, deși reclamanții au făcut trimitere la art. 1398 și art.

1422 Cod Civil, aceștia nu au indicat concret care acțiuni ilicite, cu vinovăție au fost

admise de Primăria mun. Chișinău și au dus la cauzarea prejudiciului, cum a fost

calculat acesta, din ce constă.

La 27 septembrie 2018 Boțoc Ion, Boțoc Elena, Boțoc Valeriu au declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a

acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 20 iunie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți la dosar lipsesc.

2

Astfel, recursul declarat la 27 septembrie 2018 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de Boțoc Ion, Boțoc Elena, Boțoc Valeriu este

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Boțoc Ion, Boțoc Elena, Boțoc

Valeriu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

3

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Boțoc Ion, Boțoc Elena, Boțoc Valeriu, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Boțoc Ion, Boțoc Elena, Boțoc

Valeriu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Iurie Bejenaru

4