3ra-1613/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1613/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. V. Guțan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

ÎNCHEIERE

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Bogaci Ecaterina,

reprezentată de avocatul Stoianova Olga,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Bogaci Ecaterina

și Bogaci Victor împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la contestarea

actului administrativ și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 08 iunie 2017, Bogaci Ecaterina și Bogaci Victor au depus o cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău, solicitând

recunoașterea ilegalității acțiunilor pârâtului, obligarea la soluționarea cererii și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat că la 24 martie 2017, s-au adresat

către Consiliul municipal Chișinău cu o petiție, înregistrată de colaboratorii pârâtului

cu nr. B-632/3/17.

Au susținut reclamanții că prin petiția respectivă au informat pârâtul că la 03 iulie

2013 s-au adresat cu o cerere către Consiliul municipal Chișinău, înregistrată sub nr.

881, solicitând eliberarea titlului de autentificare a dreptului de proprietate asupra

lotului de pământ din mun. xxxxx, str. xxxxx, unde locuiesc permanent.

Reclamanții au indicat că până în prezent Consiliul municipal Chișinău nu a

examinat cererea și actele prezentate nu a eliberat titlul menționat, astfel, încălcând

termenul rezonabil. Au mai menționat că răspunsul la cererea adresată nu a fost

primit până în prezent și pârâtul cu încălcarea art. 12 alin. (1), lit. b) al Legii cu

privire la petiționare nu a „asigurat restabilirea drepturilor lezate”.

Au relevat reclamanții că, potrivit art. 8 alin. (1) al Legii cu privire la petiționare,

petițiile se examinează de către organele corespunzătoare în termen de 30 de zile

lucrătoare, respectiv, termenul a expirat la 12 mai 2017.

Au considerat reclamanții că acțiunile pârâtului sunt nelegitime, prin ce a încălcat

prevederile art. 10 și 14 al Convenției Europene ale Drepturilor Omului (CEDO),

art. 1 al primului protocol adițional la Convenție, art. 1, 4, 7, 8, 16, 34, 46, 53 (1)

1

etc. ale Constituției RM, art. 8, 12, 18, 19 etc. ale Legii cu privire la petiționare,

Legea cu privire la accesul la informație și art. 41 al Legii cu privire la proprietate.

Au mai susținut că, faptele acestea au adus pagube morale esențiale, deoarece au

fost încălcate prevederile legislației în vigoare.

Reclamanții au menționat că prejudiciul moral în mărime de 10000 de lei, cauzat

de pârât prin încălcarea prevederilor legislației în vigoare, urmează a fi compensat

în conformitate cu art. 41 al Convenției Europene, art. 53 alin. (1) al Constituției

RM, art. 1404, 1422-1423 Codul civil, art. 277 Codul de procedură civilă, art. 25 al

Legii cu privire la contenciosul administrativ, Legea cu privire la petiționare și

Legea cu privire la accesul la informație.

Au solicitat reclamanții includerea de către Consiliul municipal Chișinău în

ordinea de zi a următoarei ședințe, a acestei întrebări pentru examinare și aprobare,

a recunoaște ca neîntemeiate și ilegale acțiunile pârâtului care nu a răspuns la petiția

din 24 martie 2017, a stabili încălcarea art. 1 al primului protocol adițional la

Convenție, art. 1, 4, 7, 8, 16, 34, 46 și 53 al.(1) ale Constituției Republicii Moldova,

art. 8, 12 alin. (1) lit. b) ale Legii cu privire la petiționare, art. 41 al Legii cu privire

la proprietate, legislației în vigoare și drepturilor acestora și obligarea Consiliului

Municipal Chișinău după primirea hotărârii să includă în ordinea de zi a următoarei

ședințe întrebarea despre eliberarea titlului de autentificare a dreptului de proprietate

asupra lotului de pământ amplasat pe adresa: mun. xxxxx, str. xxxxx, pentru

examinare și aprobare, să elibereze în termen rezonabil titlul de autentificare a

dreptului de proprietate asupra lotului de pământ menționat și compensarea

prejudiciul cauzat în rezultatul încălcării drepturilor și nesoluționarea petiției în

termenul stabilit, în mărime de 10 000 de lei.

Prin hotărârea din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată depusă de Bogaci Ecaterina și Bogaci Victor

împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la recunoașterea ilegalității acțiunilor

pârâtului, obligarea la soluționarea cererii și repararea prejudiciului moral, a fost

admisă parțial.

S-a constatat încălcarea termenului legal de către Consiliul municipal Chișinău

la examinarea cererilor adresate de Bogaci Ecaterina și Bogaci Victor la 24 martie

2017 și 15 mai 2017 și s-a obligat Consiliul municipal Chișinău să soluționeze

cererile adresate de Bogaci Ecaterina și Bogaci Victor la 24 martie 2017 și 15 mai

2017.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins ca

neîntemeiat apelul declarat de Bogaci Ecaterina și Bogaci Victor și s-a menținut

hotărârea din 14 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 18 septembrie 2018, Bogaci Ecaterina, reprezentată de avocatul Stoianova

Olga, a declarat recurs împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei

hotărâri noi de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat corect

legislația, a interpretat eronat normele de drept material și a apreciat arbitrar probele,

prin ce s-au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Totodată a invocat recurenta că la emiterea deciziei contestate instanța de apel

nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

2

soluționarea cauzei.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 12 iunie 2018, iar Bogaci Ecaterina,

reprezentată de avocatul Stoianova Olga, a declarat recurs la 18 septembrie 2018.

Materialele cauzei atestă expedierea deciziei contestate participanților la proces

la 09 iulie 2018, conform scrisorii de însoțire (f.d. 101), iar conform copiei plicului,

a fost recepționată de recurentă la 17 iulie 2018 (f.d.113). Astfel, recursul declarat

la 18 septembrie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Bogaci Ecaterina, reprezentată de

avocatul Stoianova Olga, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Bogaci Ecaterina, reprezentată

de avocatul Stoianova Olga, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

3

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Bogaci Ecaterina, reprezentată de

avocatul Stoianova Olga.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Bogaci Ecaterina, reprezentată de

avocatul Stoianova Olga împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

4