3ra-1010/17 — contestarea actelor administrative, constatarea încălcării dreptului la proprietate, stabilirea hotarelor terenurilor și repararea prejudiciului moral.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative, constatarea încălcării dreptului la proprietate, stabilirea hotarelor terenurilor şi repararea prejudiciului moral.
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1010/17 — contestarea actelor administrative, constatarea încălcării dreptului la proprietate, stabilirea hotarelor terenurilor și repararea prejudiciului moral. (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 3ra-1010/17 Instanța de fond: Judecătoria Centru Chișinău – E. Palanciuc Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros Î N C H E I E R E 13 septembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu, judecători Luiza Gafton, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci împotriva Consiliului mun.
Chișinău cu privire la contestarea actelor administrative, constatarea încălcării dreptului la proprietate, stabilirea hotarelor terenurilor și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 13 octombrie 2016, C O N S T A T Ă : La 07 august 2015 Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci au depus cerere de chemare în judecată, completată ulterior, împotriva Consiliului mun.
Chișinău cu privire la anularea răspunsurilor nr. 21/1092 din 06 iulie 2015 și nr.21/576 din 06 aprilie 2016, repunerea în termen a cerinței privind contestarea răspunsului nr.21/576 din 06 aprilie 2016, constatarea încălcării dreptului de proprietate, obligarea schimbării hotarelor terenurilor, stabilirea hotarelor și repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei (f.d.3,99,135, vol. I). În motivarea acțiunii reclamanții au indicat, că în conformitate cu schema elaborată de Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, hotarele terenului din str. G. Enescu 6, mun. Chișinău care le aparține cu drept de proprietate a fost stabilit 1,5 m de la nivelul hotarului terenului care se află în vecinătate pe str. G. Enescu 6/1 mun.
Chișinău și de la linia roșie care a fost stabilită prin Regulamentul local de urbanizare al or. Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr.22/40 din 25 februarie 2008. Din motivul că hotarul terenului lor 1 este 1,5 m de la hotarul vecinilor este rău vizibil str. G. Enescu. Mai mult ca atât, din cauza dată s-a format o nișă - adâncitură specifică spre lotul lor, spațiul dat fiind folosit și zi și noapte ca parcare neautorizată și unde se aruncă permanent gunoi care provocă un miros neplăcut. Reclamații menționează, că în luna iunie 2015 în adresa Consiliului mun. Chișinău au expediat o petiție prin care au informat despre situația creată și au solicitat schimbarea hotarului terenului din str. G. Enescu 6, mun.
Chișinău ce le aparține cu drept de proprietate până la linia roșie potrivit Regulamentului local de urbanizare al or. Chișinău, petiție care a rămas fără răspuns. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 octombrie 2016 a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci (f.d. 141. 146-152, vol. I). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017 s-a respins apelul declarat de Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 13 octombrie 2016 (f.d.244,245-253, vol. I). La 18 iulie 2017 Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, solicitând casarea hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărârii de admitere a acțiunii (f.d.
1- 10, vol. II). În motivarea cererii de recurs recurenții au invocat că instanțele de judecat au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material, au apreciat arbitrar probele prezentate la cauză, fapt ce a dus la pronunțarea unor hotărârii nefondate. În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 06 aprilie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal, confirmare despre recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsește (f.d.254, vol. II).
În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 18 iulie 2017, se consideră depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat 2 circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al.
2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către recurenții asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea 3 eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenții și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecători Luiza Gafton Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.