3ra-1010/17 — contestarea actelor administrative, constatarea încălcării dreptului la proprietate, stabilirea hotarelor terenurilor și repararea prejudiciului moral.

Dosarul nr. 3ra-1010/17

Instanța de fond: Judecătoria Centru Chișinău – E. Palanciuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

Î N C H E I E R E

13 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu,

judecători Luiza Gafton, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Victor Bogaci și

Ecaterina Bogaci în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la

contestarea actelor administrative, constatarea încălcării dreptului la proprietate,

stabilirea hotarelor terenurilor și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci, s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 13 octombrie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 07 august 2015 Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci au depus cerere de

chemare în judecată, completată ulterior, împotriva Consiliului mun. Chișinău cu

privire la anularea răspunsurilor nr. 21/1092 din 06 iulie 2015 și nr.21/576 din 06

aprilie 2016, repunerea în termen a cerinței privind contestarea răspunsului

nr.21/576 din 06 aprilie 2016, constatarea încălcării dreptului de proprietate,

obligarea schimbării hotarelor terenurilor, stabilirea hotarelor și repararea

prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei (f.d.3,99,135, vol. I).

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat, că în conformitate cu schema

elaborată de Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, hotarele

terenului din str. G. Enescu 6, mun. Chișinău care le aparține cu drept de proprietate

a fost stabilit 1,5 m de la nivelul hotarului terenului care se află în vecinătate pe str.

G. Enescu 6/1 mun. Chișinău și de la linia roșie care a fost stabilită prin

Regulamentul local de urbanizare al or. Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului

mun. Chișinău nr.22/40 din 25 februarie 2008. Din motivul că hotarul terenului lor

1

este 1,5 m de la hotarul vecinilor este rău vizibil str. G. Enescu. Mai mult ca atât,

din cauza dată s-a format o nișă - adâncitură specifică spre lotul lor, spațiul dat fiind

folosit și zi și noapte ca parcare neautorizată și unde se aruncă permanent gunoi care

provocă un miros neplăcut. Reclamații menționează, că în luna iunie 2015 în adresa

Consiliului mun. Chișinău au expediat o petiție prin care au informat despre situația

creată și au solicitat schimbarea hotarului terenului din str. G. Enescu 6, mun.

Chișinău ce le aparține cu drept de proprietate până la linia roșie potrivit

Regulamentului local de urbanizare al or. Chișinău, petiție care a rămas fără

răspuns.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 octombrie 2016 a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Victor Bogaci și Ecaterina

Bogaci (f.d. 141. 146-152, vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017 s-a respins apelul

declarat de Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci, s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 13 octombrie 2016 (f.d.244,245-253, vol. I).

La 18 iulie 2017 Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci au declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, solicitând casarea

hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei noi hotărârii de admitere a acțiunii (f.d. 1-

10, vol. II).

În motivarea cererii de recurs recurenții au invocat că instanțele de judecat au

interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material, au apreciat arbitrar probele prezentate la cauză, fapt ce a dus la

pronunțarea unor hotărârii nefondate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

06 aprilie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal, confirmare

despre recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsește

(f.d.254, vol. II).

În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 18 iulie 2017, se consideră

depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Victor

Bogaci și Ecaterina Bogaci este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci indică argumente ce țin de dezacordul cu felul

în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat

2

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul

declarat de către recurenții asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

3

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurenții și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Victor Bogaci și Ecaterina Bogaci, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Luiza Gafton

Maria Ghervas

4