3ra-520/18 — contestarea actului administrativ, obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului detinătorului de teren si compensarea cheltuielilor de judecată

dosarul nr. 3ra-520/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) Judecătorul: Gh. Stratulat instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila Î N C H E I E R E 02 mai 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, judecători Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean, examinând admisibilitatea recursului declarat de către Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de avocatul Coșleț Petru, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi împotriva Primăriei și Consiliului mun.

Chișinău, intervenient accesoriu Străistaru Olga, cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și compensarea cheltuielilor de judecată, C O N S T A T Ă: La 12 ianuarie 2015, Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi prin intermediul reprezentantului, avocatul Coșleț Petru au depus cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului și Primăriei mun. Chișinău, intervenient accesoriu Străistaru Olga cu privire la recunoașterea drept ilegal refuzul Consiliului mun. Chișinău de a emite actul administrativ cu privire la transmiterea reclamanților în proprietate privată terenul aferent casei de locuit de pe str. XXXXXX, mun.

XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, obligarea Consiliului mun. Chișinău de a emite actul administrativ de transmitere reclamanților în proprietate privată terenul aferent casei de locuit de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX și compensarea cheltuielilor de judecată. 1 În motivarea acțiunii Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi au menționat că prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 25 februarie 2013, reclamanților li s-a recunoscut dreptul de proprietate pe cote-părți asupra bunului imobil succesoral, casa de locuit de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX. Reclamanții afirmă că ca urmare a acestui fapt, la 18 iulie 2014, în adresa Consiliului mun.

Chișinău au depus o cerere prin care au solicitat transmiterea în proprietatea privată terenul aferent casei de locuit de pe adresa sus indicată. Prin scrisoarea nr. 21/198-df din 28 iulie 2014, s-a solicitat suplimentar prezentarea planului geometric elaborat și coordonat cu OCT Chișinău. Reclamanții indică că la 14 noiembrie 2014, au prezentat pârâtului actele solicitate, însă necitând la faptul, că de la data depunerii ultimelor acte a trecut mai mult de 30 de zile, pârâtul nu a emis actul administrativ și nu a eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren. Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi susțin, că neexaminarea cererii prealabile în termenul prevăzut de lege nu este altceva decât o respingere camuflată a cererii prealabile.

Reclamanții invocă că pârâtul urmează a fi obligat de către instanța de judecată de a elibera actul administrativ privind transmiterea în proprietate privată a terenului aferent casei nr. XXXXXX de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX cu nr. cadastral XXXXXX. Reclamanții solicită a recunoaște ilegal refuzul Consiliului mun. Chișinău de a emite actul administrativ cu privire la transmiterea lui Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi în proprietate privată terenul aferent casei de locuit de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX și de a obliga Consiliul mun. Chișinău de a emite actul administrativ de transmitere reclamanților în proprietate privată terenul aferent casei de locuit de pe str. XXXXXX, mun.

XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 ianuarie 2015 s-a dispus de a nu da curs cererii de chemare în judecată și s-a acordat termen reclamanților până la 30 ianuarie 2015 pentru înlăturarea neajunsurilor. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 31 ianuarie 2015 cererea de chemare în judecată a fost restituită din motivul neîndeplinirii cerințelor indicate în încheierea din 17 ianuarie 2015. Nefiind de acord cu încheierea instanței de fond, la 16 februarie 2015, Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi reprezentați de avocatul Coșleț Petru au contestat-o cu recurs solicitând admiterea cererii de recurs, casarea încheierilor Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 17 ianuarie 2015 și 31 ianuarie 2015 cu remiterea cauzei spre examinare în fond la Judecătoria Centru, mun. Chișinău. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2015 s-a admis recursul declarat de Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, 2 Bucățeli Liubovi, s-a casat încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 31 ianuarie 2015 și s-a remis cauza în prima instanță la etapa primirii cererii. La 15 martie 2015 avocatul Coșleț Petru în interesele Ludmilei Istrati, Mariei Vicol, Andrei Străistraru, Iurie Străistaru și Liubovi Bucățeli a depus cerere concretizată cu privire la contestarea actului administrativ prin care a solicitat obligarea Primăriei și Consiliului mun.

Chișinău de a elibera reclamanților titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru terenul aferent casei de locuit de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX în baza deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004 cu privire la autentificarea dreptului deținătorului de teren și aprobarea planurilor cadastrale ale loturilor de pământ aferente caselor de locuit particulare din mun. Chișinău, încasarea din contul Primăriei și Consiliului mun. Chișinău în mod solidar cheltuielile de judecată în sumă de 5870,44 lei și încasarea în mod solidar cheltuielile de asistentă juridică din contul pârâților în beneficiul Mariei Vicol, Andrei Străistaru și Liubovi Bucățeli în sumă de 2500 lei pentru fiecare.

La 14 noiembrie 2016 avocatul Coșleț Petru, în interesele Ludmilei Istrati, Mariei Vicol, Andrei Străistraru, Iurie Străistaru și Liubovi Bucățeli a depus cerere de majorare și concretizare a pretențiilor împotriva Primăriei și Consiliului mun. Chișinău, intervenient accesoriu Străistaru Olga. În motivarea cererii, suplimentar a invocat că în ședința din 19 septembrie 2016, reprezentantul pârâților a prezentat o copie neautentificată a deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.2/18-1 din 27 februarie 2014 despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Buiucani, prin care reclamanților li se transmite în proprietate privată teren aferent casei de locuit cu suprafața doar de 0,0898 ha, dar pârâții au refuzat prezentarea acesteia instanței de judecată și reclamanților.

Mai invocă că la 22 septembrie 2016, reclamanții au depus o cerere la OCT Chișinău, prin care au solicitat eliberarea copiei deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004. Menționează că la 17 octombrie 2016, reclamanților li s-a eliberat copia autentificată a deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.2/18-1 din 27 februarie 2014 despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Buiucani, prin care au constatat, că prin pct. 61 al Anexei la decizie, lor li s-a micșorat suprafața terenului transmis în proprietate de la 0,186 ha până la 0,0898 ha. Afirmă că la data de 24 octombrie 2016, reclamanții au depus o cerere prealabilă pârâților, prin care au solicitat anularea ca fiind ilegală decizia Consiliului mun.

Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014, în partea atribuirii în proprietate privată a terenului cu suprafața doar de 0,0898 ha, nr. cadastral XXXXXX, amplasat pe str. XXXXXX. mun. XXXXXX. Susține că prin scrisoarea nr. 01/1 -09-2407 din 31 octombrie 2016, expediată în adresa reclamanților de către Direcția Generală Arhitectură, Urbanism 3 și Relații Funciare a Consiliului mun. Chișinău s-a respins cererea prealabilă ca fiind depusă tardiv. Totodată menționează că pârâtul Consiliul municipal Chișinău nu a examinat cererea prealabilă a reclamanților din 24 octombrie 2016. Consideră că instanța de judecată este în drept de a anula pct. 61 al Anexei la decizia Consiului mun. Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014 despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Buiucani, prin care reclamanților li s-a micșorat suprafața terenului transmis în proprietate de la 0,186 ha la 0,0898 ha și să oblige pârâții Consiliul mun.

Chișinău și Primăria mun. Chișinău de a elibera reclamanților titluri de autentilicare a dreptului deținătorului de teren cu suprafața de 0,186 ha pentru terenul aferent casei de locuit de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, în conformitate cu pct. 499, 500, 501, 502 și 503 ale Anexei la decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004 cu privire la autentificarea dreptului deținătorului de teren și aprobare planurilor cadastrale ale loturilor de pământ aferente caselor de locuit particulare din mun. Chișinău. Menționează că, argumentele pârâților expuse prin scrisoarea nr. 01/1-09-2407 din 31 octombrie 2016, precum că reclamanții ar fi depus cererea prealabilă tardiv sunt neîntemeiate.

Totodată afirmă că reclamanții nu au cunoscut până la data de 17 octombrie 2016 despre existența deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014. A indicat că contrar prevederilor art. 39 alin.(l) lit. g) al Legii privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, reclamanții nu au fost înștiințați despre emiterea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014. Invocă că potrivit art. 20 alin.(5) al aceleiași legi, deciziile cu caracter individual intră în vigoare la data comunicării persoanelor vizate. Mai mult ca atât, decizia Consiliului municipal Chișinău nr.2/1 8-1 din 27 februarie 2014 nu este afișată pe pagina web a Consiliului mun.

Chișinău. Susține că, reclamanții nu au fost înștiințați nici într-un mod despre emiterea deciziei nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014, nu au asistat la ședința Consiliului municipal Chișinău din 27 februarie 2014, rezultă că ei nu au cunoscut despre emiterea deciziei și nu au omis termenul de 30 de zile de contestare cu cerere prealabilă, iar în consecință în termen au contestat-o în instanța de contencios administrativ. Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi solicită a recunoaște nul pct.61 al Anexei la decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014 cu privire la delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Buiucani, prin care reclamanților li s-a atribuit în proprietate privată teren cu suprafața de 0,0898 ha, a obliga Primăria și Consiliul mun.

Chișinău de a elibera reclamanților titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu suprafața de 0,186 ha pentru terenul aferent casei de locuit de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, în conformitate 4 cu pct. 499, 500, 501, 502 și 503 ale Anexei la decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004 cu privire la autentificarea dreptului deținătorului de teren și aprobarea planurilor cadastrale ale loturilor de pământ aferente caselor de locuit particulare din mun. Chișinău și a încasa în mod solidar din contul Primăriei și Consiliului mun. Chișinău în beneficiul reclamanților a cheltuielilor de judecată și pentru asistența juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 28 iunie 2017, cererea de chemare în judecată depusă de către Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi împotriva Primăriei și Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Străistaru Olga a fost respinsă ca fiind depusă tardiv. La 04 iulie 2017, reprezentantul reclamanților, avocatul Coșleț Petru a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2017 apelul declarat de către Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi s-a admis.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 28 iunie 2017, și s-a pronunță o nouă hotărâre prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi împotriva Primăriei și Consiliului mun. Chișinău, intervenient accesoriu Străistaru Olga cu privire la anularea pct.61 al Anexei la Decizia Consiliului municipal Chișinău nr.2/18 din 27 februarie 2014, obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și încasarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată (f.d.120-132, Vol. II).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 27 februarie 2018 Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi reprezentați de avocatul, Coșleț Petru au contestat-o cu recurs, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea parțială a deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2017, în partea respingerii acțiunii ca fiind neîntemeiată cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată (f.d. 135-141, Vol. II). În motivarea recursului recurenții a indicat că, instanța de apel eronat a interpretat normele de drept material și greșit a aplicat normele de drept material. Recurenții menționează că deoarece instanța de apel a interpretat greșit legea materială, nu a aplicat legea materială care trebuia să o aplice și a aplicat o lege care nu era în drept să o aplice, rezultă, că decizia Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2017 este nelegitimă și urmează a fi casată.

Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi consideră că instanța de apel superficial a examinat fondul cauzei, a încălcat dreptul reclamanților la un proces echitabil, legat de obținerea în 5 proprietate privată a terenului aferent casei de locuit și a adoptat o hotărâre arbitrară, motiv din care decizia adoptată urmează a fi casată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. După cum denotă din actele cauzei recursul declarat de către Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de avocatul Coșleț Petru la 27 februarie 2018 este depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de avocatul Coșleț Petru în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. 6 Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de avocatul Coșleț Petru este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de avocatul Coșleț Petru ca fiind inadmisibil. 7 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de avocatul Coșleț Petru, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Nicolae Craiu Dumitru Visternicean 8