3ra-520/18 — contestarea actului administrativ, obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului detinătorului de teren si compensarea cheltuielilor de judecată

3ra-520/18 — contestarea actului administrativ, obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului detinătorului de teren si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-520/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru)

Judecătorul: Gh. Stratulat

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

Î N C H E I E R E

02 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Istrati Ludmila, Vicol

Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de

avocatul Coșleț Petru, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

06 decembrie 2017,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Istrati Ludmila,

Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi împotriva

Primăriei și Consiliului mun. Chișinău, intervenient accesoriu Străistaru Olga, cu

privire la contestarea actului administrativ, obligarea eliberării titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren și compensarea cheltuielilor de

judecată,

C O N S T A T Ă:

La 12 ianuarie 2015, Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei,

Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi prin intermediul reprezentantului, avocatul Coșleț

Petru au depus cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului și Primăriei

mun. Chișinău, intervenient accesoriu Străistaru Olga cu privire la recunoașterea

drept ilegal refuzul Consiliului mun. Chișinău de a emite actul administrativ cu

privire la transmiterea reclamanților în proprietate privată terenul aferent casei de

locuit de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, obligarea

Consiliului mun. Chișinău de a emite actul administrativ de transmitere

reclamanților în proprietate privată terenul aferent casei de locuit de pe str.

XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX și compensarea

cheltuielilor de judecată.

1

În motivarea acțiunii Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei,

Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi au menționat că prin încheierea Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din 25 februarie 2013, reclamanților li s-a recunoscut

dreptul de proprietate pe cote-părți asupra bunului imobil succesoral, casa de locuit

de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX.

Reclamanții afirmă că ca urmare a acestui fapt, la 18 iulie 2014, în adresa

Consiliului mun. Chișinău au depus o cerere prin care au solicitat transmiterea în

proprietatea privată terenul aferent casei de locuit de pe adresa sus indicată. Prin

scrisoarea nr. 21/198-df din 28 iulie 2014, s-a solicitat suplimentar prezentarea

planului geometric elaborat și coordonat cu OCT Chișinău.

Reclamanții indică că la 14 noiembrie 2014, au prezentat pârâtului actele

solicitate, însă necitând la faptul, că de la data depunerii ultimelor acte a trecut mai

mult de 30 de zile, pârâtul nu a emis actul administrativ și nu a eliberat titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli

Liubovi susțin, că neexaminarea cererii prealabile în termenul prevăzut de lege nu

este altceva decât o respingere camuflată a cererii prealabile.

Reclamanții invocă că pârâtul urmează a fi obligat de către instanța de

judecată de a elibera actul administrativ privind transmiterea în proprietate privată

a terenului aferent casei nr. XXXXXX de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX cu

nr. cadastral XXXXXX.

Reclamanții solicită a recunoaște ilegal refuzul Consiliului mun. Chișinău de

a emite actul administrativ cu privire la transmiterea lui Istrati Ludmila, Vicol

Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi în proprietate privată

terenul aferent casei de locuit de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr.

cadastral XXXXXX și de a obliga Consiliul mun. Chișinău de a emite actul

administrativ de transmitere reclamanților în proprietate privată terenul aferent

casei de locuit de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 ianuarie 2015 s-a

dispus de a nu da curs cererii de chemare în judecată și s-a acordat termen

reclamanților până la 30 ianuarie 2015 pentru înlăturarea neajunsurilor.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 31 ianuarie 2015

cererea de chemare în judecată a fost restituită din motivul neîndeplinirii cerințelor

indicate în încheierea din 17 ianuarie 2015.

Nefiind de acord cu încheierea instanței de fond, la 16 februarie 2015, Istrati

Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi

reprezentați de avocatul Coșleț Petru au contestat-o cu recurs solicitând admiterea

cererii de recurs, casarea încheierilor Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

17 ianuarie 2015 și 31 ianuarie 2015 cu remiterea cauzei spre examinare în fond la

Judecătoria Centru, mun. Chișinău.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2015 s-a admis recursul

declarat de Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie,

2

Bucățeli Liubovi, s-a casat încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

31 ianuarie 2015 și s-a remis cauza în prima instanță la etapa primirii cererii.

La 15 martie 2015 avocatul Coșleț Petru în interesele Ludmilei Istrati,

Mariei Vicol, Andrei Străistraru, Iurie Străistaru și Liubovi Bucățeli a depus cerere

concretizată cu privire la contestarea actului administrativ prin care a solicitat

obligarea Primăriei și Consiliului mun. Chișinău de a elibera reclamanților titluri

de autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru terenul aferent casei de

locuit de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX în baza

deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004 cu privire la

autentificarea dreptului deținătorului de teren și aprobarea planurilor cadastrale ale

loturilor de pământ aferente caselor de locuit particulare din mun. Chișinău,

încasarea din contul Primăriei și Consiliului mun. Chișinău în mod solidar

cheltuielile de judecată în sumă de 5870,44 lei și încasarea în mod solidar

cheltuielile de asistentă juridică din contul pârâților în beneficiul Mariei Vicol,

Andrei Străistaru și Liubovi Bucățeli în sumă de 2500 lei pentru fiecare.

La 14 noiembrie 2016 avocatul Coșleț Petru, în interesele Ludmilei Istrati,

Mariei Vicol, Andrei Străistraru, Iurie Străistaru și Liubovi Bucățeli a depus cerere

de majorare și concretizare a pretențiilor împotriva Primăriei și Consiliului

mun. Chișinău, intervenient accesoriu Străistaru Olga.

În motivarea cererii, suplimentar a invocat că în ședința din

19 septembrie 2016, reprezentantul pârâților a prezentat o copie neautentificată a

deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.2/18-1 din 27 februarie 2014 despre

delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Buiucani, prin care

reclamanților li se transmite în proprietate privată teren aferent casei de locuit cu

suprafața doar de 0,0898 ha, dar pârâții au refuzat prezentarea acesteia instanței de

judecată și reclamanților.

Mai invocă că la 22 septembrie 2016, reclamanții au depus o cerere la

OCT Chișinău, prin care au solicitat eliberarea copiei deciziei Consiliului

mun. Chișinău nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004.

Menționează că la 17 octombrie 2016, reclamanților li s-a eliberat copia

autentificată a deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.2/18-1 din

27 februarie 2014 despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul

Buiucani, prin care au constatat, că prin pct. 61 al Anexei la decizie, lor li s-a

micșorat suprafața terenului transmis în proprietate de la 0,186 ha până la

0,0898 ha.

Afirmă că la data de 24 octombrie 2016, reclamanții au depus o cerere

prealabilă pârâților, prin care au solicitat anularea ca fiind ilegală decizia

Consiliului mun. Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014, în partea atribuirii în

proprietate privată a terenului cu suprafața doar de 0,0898 ha, nr. cadastral

XXXXXX, amplasat pe str. XXXXXX. mun. XXXXXX.

Susține că prin scrisoarea nr. 01/1 -09-2407 din 31 octombrie 2016,

expediată în adresa reclamanților de către Direcția Generală Arhitectură, Urbanism

3

și Relații Funciare a Consiliului mun. Chișinău s-a respins cererea prealabilă ca

fiind depusă tardiv. Totodată menționează că pârâtul Consiliul municipal Chișinău

nu a examinat cererea prealabilă a reclamanților din 24 octombrie 2016.

Consideră că instanța de judecată este în drept de a anula pct. 61 al Anexei la

decizia Consiului mun. Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014 despre

delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Buiucani, prin care

reclamanților li s-a micșorat suprafața terenului transmis în proprietate de la

0,186 ha la 0,0898 ha și să oblige pârâții Consiliul mun. Chișinău și Primăria

mun. Chișinău de a elibera reclamanților titluri de autentilicare a dreptului

deținătorului de teren cu suprafața de 0,186 ha pentru terenul aferent casei de locuit

de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, în conformitate

cu pct. 499, 500, 501, 502 și 503 ale Anexei la decizia Consiliului mun. Chișinău

nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004 cu privire la autentificarea dreptului

deținătorului de teren și aprobare planurilor cadastrale ale loturilor de pământ

aferente caselor de locuit particulare din mun. Chișinău.

Menționează că, argumentele pârâților expuse prin scrisoarea

nr. 01/1-09-2407 din 31 octombrie 2016, precum că reclamanții ar fi depus cererea

prealabilă tardiv sunt neîntemeiate. Totodată afirmă că reclamanții nu au cunoscut

până la data de 17 octombrie 2016 despre existența deciziei Consiliului municipal

Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014.

A indicat că contrar prevederilor art. 39 alin.(l) lit. g) al Legii privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, reclamanții nu au fost

înștiințați despre emiterea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 2/18-1 din

27 februarie 2014.

Invocă că potrivit art. 20 alin.(5) al aceleiași legi, deciziile cu caracter

individual intră în vigoare la data comunicării persoanelor vizate.

Mai mult ca atât, decizia Consiliului municipal Chișinău nr.2/1 8-1 din

27 februarie 2014 nu este afișată pe pagina web a Consiliului mun. Chișinău.

Susține că, reclamanții nu au fost înștiințați nici într-un mod despre emiterea

deciziei nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014, nu au asistat la ședința Consiliului

municipal Chișinău din 27 februarie 2014, rezultă că ei nu au cunoscut despre

emiterea deciziei și nu au omis termenul de 30 de zile de contestare cu cerere

prealabilă, iar în consecință în termen au contestat-o în instanța de contencios

administrativ.

Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli

Liubovi solicită a recunoaște nul pct.61 al Anexei la decizia Consiliului

mun. Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014 cu privire la delimitarea terenurilor

proprietate municipală din sectorul Buiucani, prin care reclamanților li s-a atribuit

în proprietate privată teren cu suprafața de 0,0898 ha, a obliga Primăria și Consiliul

mun. Chișinău de a elibera reclamanților titluri de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu suprafața de 0,186 ha pentru terenul aferent casei de locuit

de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, în conformitate

4

cu pct. 499, 500, 501, 502 și 503 ale Anexei la decizia Consiliului mun. Chișinău

nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004 cu privire la autentificarea dreptului

deținătorului de teren și aprobarea planurilor cadastrale ale loturilor de pământ

aferente caselor de locuit particulare din mun. Chișinău și a încasa în mod solidar

din contul Primăriei și Consiliului mun. Chișinău în beneficiul reclamanților a

cheltuielilor de judecată și pentru asistența juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 28 iunie 2017,

cererea de chemare în judecată depusă de către Istrati Ludmila, Vicol Maria,

Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi împotriva Primăriei și

Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Străistaru Olga a fost

respinsă ca fiind depusă tardiv.

La 04 iulie 2017, reprezentantul reclamanților, avocatul Coșleț Petru a

declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2017 apelul declarat

de către Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli

Liubovi s-a admis. S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din

28 iunie 2017, și s-a pronunță o nouă hotărâre prin care s-a respins cererea de

chemare în judecată depusă de către Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru

Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi împotriva Primăriei și Consiliului

mun. Chișinău, intervenient accesoriu Străistaru Olga cu privire la anularea pct.61

al Anexei la Decizia Consiliului municipal Chișinău nr.2/18 din 27 februarie 2014,

obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și

încasarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată (f.d.120-132, Vol. II).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 27 februarie 2018 Istrati

Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi

reprezentați de avocatul, Coșleț Petru au contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

cererii de recurs, casarea parțială a deciziei Curții de Apel Chișinău din

06 decembrie 2017, în partea respingerii acțiunii ca fiind neîntemeiată cu emiterea

unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată

(f.d. 135-141, Vol. II).

În motivarea recursului recurenții a indicat că, instanța de apel eronat a

interpretat normele de drept material și greșit a aplicat normele de drept material.

Recurenții menționează că deoarece instanța de apel a interpretat greșit

legea materială, nu a aplicat legea materială care trebuia să o aplice și a aplicat o

lege care nu era în drept să o aplice, rezultă, că decizia Curții de Apel Chișinău din

06 decembrie 2017 este nelegitimă și urmează a fi casată.

Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli

Liubovi consideră că instanța de apel superficial a examinat fondul cauzei, a

încălcat dreptul reclamanților la un proces echitabil, legat de obținerea în

5

proprietate privată a terenului aferent casei de locuit și a adoptat o hotărâre

arbitrară, motiv din care decizia adoptată urmează a fi casată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum denotă din actele cauzei recursul declarat de către Istrati Ludmila,

Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de

avocatul Coșleț Petru la 27 februarie 2018 este depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Istrati Ludmila, Vicol

Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de

avocatul Coșleț Petru în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile

privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

6

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă

este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al

deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor

garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie

civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul

de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Istrati Ludmila, Vicol Maria,

Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de avocatul

Coșleț Petru este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței

de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului

admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Istrati Ludmila, Vicol Maria,

Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de avocatul

Coșleț Petru ca fiind inadmisibil.

7

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei,

Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de avocatul Coșleț Petru, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

8