3ra-520/18 — contestarea actului administrativ, obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului detinătorului de teren si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului detinătorului de teren si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-520/18 — contestarea actului administrativ, obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului detinătorului de teren si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosarul nr. 3ra-520/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru)
Judecătorul: Gh. Stratulat
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila
Î N C H E I E R E
02 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova,
judecători Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean,
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Istrati Ludmila, Vicol
Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de
avocatul Coșleț Petru, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din
06 decembrie 2017,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Istrati Ludmila,
Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi împotriva
Primăriei și Consiliului mun. Chișinău, intervenient accesoriu Străistaru Olga, cu
privire la contestarea actului administrativ, obligarea eliberării titlului de
autentificare a dreptului deținătorului de teren și compensarea cheltuielilor de
judecată,
C O N S T A T Ă:
La 12 ianuarie 2015, Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei,
Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi prin intermediul reprezentantului, avocatul Coșleț
Petru au depus cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului și Primăriei
mun. Chișinău, intervenient accesoriu Străistaru Olga cu privire la recunoașterea
drept ilegal refuzul Consiliului mun. Chișinău de a emite actul administrativ cu
privire la transmiterea reclamanților în proprietate privată terenul aferent casei de
locuit de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, obligarea
Consiliului mun. Chișinău de a emite actul administrativ de transmitere
reclamanților în proprietate privată terenul aferent casei de locuit de pe str.
XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX și compensarea
cheltuielilor de judecată.
1
În motivarea acțiunii Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei,
Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi au menționat că prin încheierea Judecătoriei
Buiucani mun. Chișinău din 25 februarie 2013, reclamanților li s-a recunoscut
dreptul de proprietate pe cote-părți asupra bunului imobil succesoral, casa de locuit
de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX.
Reclamanții afirmă că ca urmare a acestui fapt, la 18 iulie 2014, în adresa
Consiliului mun. Chișinău au depus o cerere prin care au solicitat transmiterea în
proprietatea privată terenul aferent casei de locuit de pe adresa sus indicată. Prin
scrisoarea nr. 21/198-df din 28 iulie 2014, s-a solicitat suplimentar prezentarea
planului geometric elaborat și coordonat cu OCT Chișinău.
Reclamanții indică că la 14 noiembrie 2014, au prezentat pârâtului actele
solicitate, însă necitând la faptul, că de la data depunerii ultimelor acte a trecut mai
mult de 30 de zile, pârâtul nu a emis actul administrativ și nu a eliberat titlul de
autentificare a dreptului deținătorului de teren.
Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli
Liubovi susțin, că neexaminarea cererii prealabile în termenul prevăzut de lege nu
este altceva decât o respingere camuflată a cererii prealabile.
Reclamanții invocă că pârâtul urmează a fi obligat de către instanța de
judecată de a elibera actul administrativ privind transmiterea în proprietate privată
a terenului aferent casei nr. XXXXXX de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX cu
nr. cadastral XXXXXX.
Reclamanții solicită a recunoaște ilegal refuzul Consiliului mun. Chișinău de
a emite actul administrativ cu privire la transmiterea lui Istrati Ludmila, Vicol
Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi în proprietate privată
terenul aferent casei de locuit de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr.
cadastral XXXXXX și de a obliga Consiliul mun. Chișinău de a emite actul
administrativ de transmitere reclamanților în proprietate privată terenul aferent
casei de locuit de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 ianuarie 2015 s-a
dispus de a nu da curs cererii de chemare în judecată și s-a acordat termen
reclamanților până la 30 ianuarie 2015 pentru înlăturarea neajunsurilor.
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 31 ianuarie 2015
cererea de chemare în judecată a fost restituită din motivul neîndeplinirii cerințelor
indicate în încheierea din 17 ianuarie 2015.
Nefiind de acord cu încheierea instanței de fond, la 16 februarie 2015, Istrati
Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi
reprezentați de avocatul Coșleț Petru au contestat-o cu recurs solicitând admiterea
cererii de recurs, casarea încheierilor Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din
17 ianuarie 2015 și 31 ianuarie 2015 cu remiterea cauzei spre examinare în fond la
Judecătoria Centru, mun. Chișinău.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2015 s-a admis recursul
declarat de Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie,
2
Bucățeli Liubovi, s-a casat încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din
31 ianuarie 2015 și s-a remis cauza în prima instanță la etapa primirii cererii.
La 15 martie 2015 avocatul Coșleț Petru în interesele Ludmilei Istrati,
Mariei Vicol, Andrei Străistraru, Iurie Străistaru și Liubovi Bucățeli a depus cerere
concretizată cu privire la contestarea actului administrativ prin care a solicitat
obligarea Primăriei și Consiliului mun. Chișinău de a elibera reclamanților titluri
de autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru terenul aferent casei de
locuit de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX în baza
deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004 cu privire la
autentificarea dreptului deținătorului de teren și aprobarea planurilor cadastrale ale
loturilor de pământ aferente caselor de locuit particulare din mun. Chișinău,
încasarea din contul Primăriei și Consiliului mun. Chișinău în mod solidar
cheltuielile de judecată în sumă de 5870,44 lei și încasarea în mod solidar
cheltuielile de asistentă juridică din contul pârâților în beneficiul Mariei Vicol,
Andrei Străistaru și Liubovi Bucățeli în sumă de 2500 lei pentru fiecare.
La 14 noiembrie 2016 avocatul Coșleț Petru, în interesele Ludmilei Istrati,
Mariei Vicol, Andrei Străistraru, Iurie Străistaru și Liubovi Bucățeli a depus cerere
de majorare și concretizare a pretențiilor împotriva Primăriei și Consiliului
mun. Chișinău, intervenient accesoriu Străistaru Olga.
În motivarea cererii, suplimentar a invocat că în ședința din
19 septembrie 2016, reprezentantul pârâților a prezentat o copie neautentificată a
deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.2/18-1 din 27 februarie 2014 despre
delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Buiucani, prin care
reclamanților li se transmite în proprietate privată teren aferent casei de locuit cu
suprafața doar de 0,0898 ha, dar pârâții au refuzat prezentarea acesteia instanței de
judecată și reclamanților.
Mai invocă că la 22 septembrie 2016, reclamanții au depus o cerere la
OCT Chișinău, prin care au solicitat eliberarea copiei deciziei Consiliului
mun. Chișinău nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004.
Menționează că la 17 octombrie 2016, reclamanților li s-a eliberat copia
autentificată a deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.2/18-1 din
27 februarie 2014 despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul
Buiucani, prin care au constatat, că prin pct. 61 al Anexei la decizie, lor li s-a
micșorat suprafața terenului transmis în proprietate de la 0,186 ha până la
0,0898 ha.
Afirmă că la data de 24 octombrie 2016, reclamanții au depus o cerere
prealabilă pârâților, prin care au solicitat anularea ca fiind ilegală decizia
Consiliului mun. Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014, în partea atribuirii în
proprietate privată a terenului cu suprafața doar de 0,0898 ha, nr. cadastral
XXXXXX, amplasat pe str. XXXXXX. mun. XXXXXX.
Susține că prin scrisoarea nr. 01/1 -09-2407 din 31 octombrie 2016,
expediată în adresa reclamanților de către Direcția Generală Arhitectură, Urbanism
3
și Relații Funciare a Consiliului mun. Chișinău s-a respins cererea prealabilă ca
fiind depusă tardiv. Totodată menționează că pârâtul Consiliul municipal Chișinău
nu a examinat cererea prealabilă a reclamanților din 24 octombrie 2016.
Consideră că instanța de judecată este în drept de a anula pct. 61 al Anexei la
decizia Consiului mun. Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014 despre
delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Buiucani, prin care
reclamanților li s-a micșorat suprafața terenului transmis în proprietate de la
0,186 ha la 0,0898 ha și să oblige pârâții Consiliul mun. Chișinău și Primăria
mun. Chișinău de a elibera reclamanților titluri de autentilicare a dreptului
deținătorului de teren cu suprafața de 0,186 ha pentru terenul aferent casei de locuit
de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, în conformitate
cu pct. 499, 500, 501, 502 și 503 ale Anexei la decizia Consiliului mun. Chișinău
nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004 cu privire la autentificarea dreptului
deținătorului de teren și aprobare planurilor cadastrale ale loturilor de pământ
aferente caselor de locuit particulare din mun. Chișinău.
Menționează că, argumentele pârâților expuse prin scrisoarea
nr. 01/1-09-2407 din 31 octombrie 2016, precum că reclamanții ar fi depus cererea
prealabilă tardiv sunt neîntemeiate. Totodată afirmă că reclamanții nu au cunoscut
până la data de 17 octombrie 2016 despre existența deciziei Consiliului municipal
Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014.
A indicat că contrar prevederilor art. 39 alin.(l) lit. g) al Legii privind
administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, reclamanții nu au fost
înștiințați despre emiterea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 2/18-1 din
27 februarie 2014.
Invocă că potrivit art. 20 alin.(5) al aceleiași legi, deciziile cu caracter
individual intră în vigoare la data comunicării persoanelor vizate.
Mai mult ca atât, decizia Consiliului municipal Chișinău nr.2/1 8-1 din
27 februarie 2014 nu este afișată pe pagina web a Consiliului mun. Chișinău.
Susține că, reclamanții nu au fost înștiințați nici într-un mod despre emiterea
deciziei nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014, nu au asistat la ședința Consiliului
municipal Chișinău din 27 februarie 2014, rezultă că ei nu au cunoscut despre
emiterea deciziei și nu au omis termenul de 30 de zile de contestare cu cerere
prealabilă, iar în consecință în termen au contestat-o în instanța de contencios
administrativ.
Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli
Liubovi solicită a recunoaște nul pct.61 al Anexei la decizia Consiliului
mun. Chișinău nr. 2/18-1 din 27 februarie 2014 cu privire la delimitarea terenurilor
proprietate municipală din sectorul Buiucani, prin care reclamanților li s-a atribuit
în proprietate privată teren cu suprafața de 0,0898 ha, a obliga Primăria și Consiliul
mun. Chișinău de a elibera reclamanților titluri de autentificare a dreptului
deținătorului de teren cu suprafața de 0,186 ha pentru terenul aferent casei de locuit
de pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, în conformitate
4
cu pct. 499, 500, 501, 502 și 503 ale Anexei la decizia Consiliului mun. Chișinău
nr. 17/13-1 din 30 decembrie 2004 cu privire la autentificarea dreptului
deținătorului de teren și aprobarea planurilor cadastrale ale loturilor de pământ
aferente caselor de locuit particulare din mun. Chișinău și a încasa în mod solidar
din contul Primăriei și Consiliului mun. Chișinău în beneficiul reclamanților a
cheltuielilor de judecată și pentru asistența juridică.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 28 iunie 2017,
cererea de chemare în judecată depusă de către Istrati Ludmila, Vicol Maria,
Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi împotriva Primăriei și
Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu Străistaru Olga a fost
respinsă ca fiind depusă tardiv.
La 04 iulie 2017, reprezentantul reclamanților, avocatul Coșleț Petru a
declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului,
casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a
acțiunii.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2017 apelul declarat
de către Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli
Liubovi s-a admis. S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din
28 iunie 2017, și s-a pronunță o nouă hotărâre prin care s-a respins cererea de
chemare în judecată depusă de către Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru
Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi împotriva Primăriei și Consiliului
mun. Chișinău, intervenient accesoriu Străistaru Olga cu privire la anularea pct.61
al Anexei la Decizia Consiliului municipal Chișinău nr.2/18 din 27 februarie 2014,
obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și
încasarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată (f.d.120-132, Vol. II).
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 27 februarie 2018 Istrati
Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi
reprezentați de avocatul, Coșleț Petru au contestat-o cu recurs, solicitând admiterea
cererii de recurs, casarea parțială a deciziei Curții de Apel Chișinău din
06 decembrie 2017, în partea respingerii acțiunii ca fiind neîntemeiată cu emiterea
unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată
(f.d. 135-141, Vol. II).
În motivarea recursului recurenții a indicat că, instanța de apel eronat a
interpretat normele de drept material și greșit a aplicat normele de drept material.
Recurenții menționează că deoarece instanța de apel a interpretat greșit
legea materială, nu a aplicat legea materială care trebuia să o aplice și a aplicat o
lege care nu era în drept să o aplice, rezultă, că decizia Curții de Apel Chișinău din
06 decembrie 2017 este nelegitimă și urmează a fi casată.
Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli
Liubovi consideră că instanța de apel superficial a examinat fondul cauzei, a
încălcat dreptul reclamanților la un proces echitabil, legat de obținerea în
5
proprietate privată a terenului aferent casei de locuit și a adoptat o hotărâre
arbitrară, motiv din care decizia adoptată urmează a fi casată.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
După cum denotă din actele cauzei recursul declarat de către Istrati Ludmila,
Vicol Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de
avocatul Coșleț Petru la 27 februarie 2018 este depus în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de către Istrati Ludmila, Vicol
Maria, Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de
avocatul Coșleț Petru în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele
considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept
material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța
judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care
nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat
analogia legii sau analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept
procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost
judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a
fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,
data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile
privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește
procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări
decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în
cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită
a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au
dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
6
Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă
este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al
deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor
garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie
civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,
consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la
justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca
(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra
Greciei din 27 martie 2014).
In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la
justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a
admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea
unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât
condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul
de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de
administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO
(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).
Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în
funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din
2 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a
deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra
Armeniei din 19 ianuarie 2010).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Istrati Ludmila, Vicol Maria,
Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de avocatul
Coșleț Petru este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței
de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului
admisibil.
Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a considera recursul declarat de Istrati Ludmila, Vicol Maria,
Străistraru Andrei, Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de avocatul
Coșleț Petru ca fiind inadmisibil.
7
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
D I S P U N E :
Recursul, declarat de către Istrati Ludmila, Vicol Maria, Străistraru Andrei,
Străistaru Iurie, Bucățeli Liubovi, reprezentați de avocatul Coșleț Petru, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecători Nicolae Craiu
Dumitru Visternicean
8