2ra-668/18 — partajarea în natură a terenului proprietate comună pe cote-părti

dosarul nr. 2ra – 668/18 Instanța de fond: Judecătoria Bălți (sediul Central) Judecătorul: A. Cerbu, Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți Judecători: A. Gheorghieș, A. Toderaș, A. Albu, Î N C H E I E R E 25 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, judecători Iuliana Oprea, Dumitru Visternicean, examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ștefan Boboc împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Boboc și Alexandr Mutruc împotriva lui Serghei Jernovoi, Oleg Tcaci, Elena Maximciuc și Aglaia Bejenari, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Bălți și Consiliul Municipal Bălți cu privire la partajarea în natură a terenului proprietate comună pe cote-părți, C O N S T A T Ă: La 13 aprilie 2017 Ștefan Boboc și Alexandr Mutruc prin intermediul reprezentantului, avocatul Xenia Artiomchina, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Serghei Jernovoi, Oleg Tcaci, Elena Maximciuc și Aglaia Bejenari, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Bălți (în continuare OCT Bălți) și Consiliul Municipal Bălți cu privire la partajarea în natură a terenului proprietate comună pe cote-părți.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, la 15 octombrie 2015 au devenit proprietari al terenului de pământ amplasat în mun. XXXXXX, str. XXXXXX, cu cota- parte de 23,8%, din suprafață totală de 0,113 ha, în temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 15 octombrie 2015 (XXXXXX). Reclamanții menționează că, pârâții și-au pus hotarele la bunul imobil după placul lor, neglijând faptul utilizării terenului dat conform documentelor de proprietate. Reclamanții indică că toate tentativele de a ajunge la un acord cu privire la împărțirea proprietății comune fară a apela la instanța de judecată, nu s-au soldat cu succes. 1 Ștefan Boboc și Alexandr Mutruc solicită partajarea în natură a bunului imobil comun pe cote-părți și anume să li se atribuie în natură cota-parte 23,8 % din lotul de pământ cu o suprafață totală de 0,113 ha, care este situat în mun.

XXXXXX, str. XXXXXX, ap. XXXXXX. La 20 septembrie 2016 în baza cererii reprezentantului OCT Bălți a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Consiliul Municipal Bălți. Prin hotărârea judecătoriei Bălți (sediul Central) din 29 martie 2017, cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Boboc și Alexandr Mutruc împotriva lui Serghei Jernovoi, Oleg Tcaci, Elena Maximciuc și Aglaia Bejenari, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Bălți și Consiliul Municipal Bălți cu privire la partajarea în natură a terenului proprietate comună pe cote-părți s-a respins, ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond bazându-se pe raportul de constatare nr.43 din 06 decembrie 2016 a specialistului din cadrul Oficiului Cadastral Teritorial Bălți a concluzionat că, chestiunea privind partajarea în natură a bunului imobil este imposibilă de realizat în prezența elementelor constructive amplasate pe terenul aflat în litigiu.

Totodată instanța precizează că reclamanții, având în vedere concluzia expusă în raportul de constatare a specialistului, și raportându-se la prevederile art.361 alin.(2) Cod Civil, nu au operat modificarea cererii de chemare în judecată, solicitând aplicarea modalităților legale indicate la prevederea civilă invocată supra. Astfel, instanța de judecată, raportându-se la normele legale invocate și situația de fapt constată în coraport cu pretenția reclamanților, netemeinicia pretenției privind partajul în natură a bunului imobil aflat în litigiu. Suplimentar, instanța constată că reclamanții nu au prezentat alte probe suplimentare întru susținerea pretențiilor înaintate, iar instanța nu poate face concluzii bazându-se doar pe explicațiile reclamanților.

La 21 aprilie 2017, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Ștefan Boboc a depus cererea de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 29 martie 2017 solicitând, casarea hotărârii instanței de fond din 29 martie 2017 și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată. Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 07 iulie 2017 s-a dispus de a nu da curs cererii de apel declarate de Ștefan Boboc și s-a acordat termen apelantului până la 19 septembrie 2017, ora 09:00 pentru prezentarea cererii de apel motivată. La 19 septembrie 2017 Ștefan Boboc s-a conformat indicațiilor încheierii Curții de Apel Bălți și a depus cerere de apel motivată.

La 07 noiembrie 2017 reprezentantul Serviciului Cadastral Teritorial Bălți a înaintat un demers privind succesiunea în drepturile procedurale în baza prevederilor art. 70 CPC. Prin încheiere protocolară la 07 noiembrie 2017 a fost admis demersul reprezentantului Serviciului Cadastral Teritorial Bălți și a fost substituit în drepturi ÎS „Cadastru” cu IP „Agenția Servicii Publice”. În cadrul ședinței de judecată din 07 noiembrie 2017 reprezentantul apelantului, avocatul Țurcan Ion a solicitat efectuarea unei expertizei tehnice. 2 Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2017 s-a respins cererea avocatului Țurcanu Ion cu privire la efectuarea expertizei tehnico- științifice.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2017 s-a respins cererea de apel declarată de Ștefan Boboc și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 29 martie 2017. (f.d.117-122) Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 13 februarie 2018, Ștefan Boboc a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2017 și a hotărârii judecătoriei Bălți (sediul Central) din 29 martie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată. (f.d.145). În susținerea recursului recurentul a indicat, că instanțele de judecată ierarhic inferioare la judecarea cauzei prin hotărârea și decizia luată i-au încălcat dreptul constituțional, dreptul la proprietate privată și protecția acesteia.

Recurentul mai indică că, atât instanța de fond cât și instanța de apel în motivarea hotărârii au făcut trimitere la actul de stabilire a granițelor, cu care nu a fost de acord, prin care se stabilesc granițele lotului comun și a servituții și care nu are nimic comun cu stabilirea granițelor loturilor coproprietarilor, dar și la concluzia specialistului contrar prevederilor art. 130 CPC, fără ai da o apreciere corespunzătoare în colaborare cu alte probe, concluzie pe care o consideră vădit greșită. În aceeași ordine de idei Ștefan Boboc consideră că prin respingerea cererii de efectuare a expertizei tehnice, Curtea de Apel Bălți ia încălcat dreptul la apărare. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2017, în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de către Ștefan Boboc în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței 3 de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ștefan Boboc este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în 4 recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ștefan Boboc, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, D I S P U N E : Recursul, declarat de către Ștefan Boboc, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Iuliana Oprea Dumitru Visternicean 5