2ra-668/18 — partajarea în natură a terenului proprietate comună pe cote-părti

dosarul nr. 2ra – 668/18

Instanța de fond: Judecătoria Bălți (sediul Central)

Judecătorul: A. Cerbu,

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: A. Gheorghieș, A. Toderaș, A. Albu,

Î N C H E I E R E

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Iuliana Oprea,

Dumitru Visternicean,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ștefan Boboc împotriva

deciziei Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2017,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Boboc și

Alexandr Mutruc împotriva lui Serghei Jernovoi, Oleg Tcaci, Elena Maximciuc și Aglaia

Bejenari, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Bălți și Consiliul Municipal

Bălți cu privire la partajarea în natură a terenului proprietate comună pe cote-părți,

C O N S T A T Ă:

La 13 aprilie 2017 Ștefan Boboc și Alexandr Mutruc prin intermediul

reprezentantului, avocatul Xenia Artiomchina, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Serghei Jernovoi, Oleg Tcaci, Elena Maximciuc și Aglaia Bejenari,

intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Bălți (în continuare OCT Bălți) și

Consiliul Municipal Bălți cu privire la partajarea în natură a terenului proprietate

comună pe cote-părți.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, la 15 octombrie 2015 au devenit

proprietari al terenului de pământ amplasat în mun. XXXXXX, str. XXXXXX, cu cota-

parte de 23,8%, din suprafață totală de 0,113 ha, în temeiul titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren din 15 octombrie 2015 (XXXXXX).

Reclamanții menționează că, pârâții și-au pus hotarele la bunul imobil după placul

lor, neglijând faptul utilizării terenului dat conform documentelor de proprietate.

Reclamanții indică că toate tentativele de a ajunge la un acord cu privire la

împărțirea proprietății comune fară a apela la instanța de judecată, nu s-au soldat cu

succes.

1

Ștefan Boboc și Alexandr Mutruc solicită partajarea în natură a bunului imobil

comun pe cote-părți și anume să li se atribuie în natură cota-parte 23,8 % din lotul de

pământ cu o suprafață totală de 0,113 ha, care este situat în mun. XXXXXX, str.

XXXXXX, ap. XXXXXX.

La 20 septembrie 2016 în baza cererii reprezentantului OCT Bălți a fost atras în

proces în calitate de intervenient accesoriu Consiliul Municipal Bălți.

Prin hotărârea judecătoriei Bălți (sediul Central) din 29 martie 2017, cererea de

chemare în judecată depusă de Ștefan Boboc și Alexandr Mutruc împotriva lui Serghei

Jernovoi, Oleg Tcaci, Elena Maximciuc și Aglaia Bejenari, intervenienți accesorii

Oficiul Cadastral Teritorial Bălți și Consiliul Municipal Bălți cu privire la partajarea în

natură a terenului proprietate comună pe cote-părți s-a respins, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond bazându-se pe raportul de constatare nr.43

din 06 decembrie 2016 a specialistului din cadrul Oficiului Cadastral Teritorial Bălți a

concluzionat că, chestiunea privind partajarea în natură a bunului imobil este imposibilă

de realizat în prezența elementelor constructive amplasate pe terenul aflat în litigiu.

Totodată instanța precizează că reclamanții, având în vedere concluzia expusă în

raportul de constatare a specialistului, și raportându-se la prevederile art.361 alin.(2)

Cod Civil, nu au operat modificarea cererii de chemare în judecată, solicitând aplicarea

modalităților legale indicate la prevederea civilă invocată supra. Astfel, instanța de

judecată, raportându-se la normele legale invocate și situația de fapt constată în coraport

cu pretenția reclamanților, netemeinicia pretenției privind partajul în natură a bunului

imobil aflat în litigiu.

Suplimentar, instanța constată că reclamanții nu au prezentat alte probe

suplimentare întru susținerea pretențiilor înaintate, iar instanța nu poate face concluzii

bazându-se doar pe explicațiile reclamanților.

La 21 aprilie 2017, nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Ștefan Boboc a

depus cererea de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți (sediul Central) din

29 martie 2017 solicitând, casarea hotărârii instanței de fond din 29 martie 2017 și

emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea de chemare în

judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 07 iulie 2017 s-a dispus de a nu da curs

cererii de apel declarate de Ștefan Boboc și s-a acordat termen apelantului până la

19 septembrie 2017, ora 09:00 pentru prezentarea cererii de apel motivată.

La 19 septembrie 2017 Ștefan Boboc s-a conformat indicațiilor încheierii Curții de

Apel Bălți și a depus cerere de apel motivată.

La 07 noiembrie 2017 reprezentantul Serviciului Cadastral Teritorial Bălți a

înaintat un demers privind succesiunea în drepturile procedurale în baza prevederilor

art. 70 CPC.

Prin încheiere protocolară la 07 noiembrie 2017 a fost admis demersul

reprezentantului Serviciului Cadastral Teritorial Bălți și a fost substituit în drepturi

ÎS „Cadastru” cu IP „Agenția Servicii Publice”.

În cadrul ședinței de judecată din 07 noiembrie 2017 reprezentantul apelantului,

avocatul Țurcan Ion a solicitat efectuarea unei expertizei tehnice.

2

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2017 s-a respins cererea

avocatului Țurcanu Ion cu privire la efectuarea expertizei tehnico- științifice.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2017 s-a respins cererea de apel

declarată de Ștefan Boboc și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul Central)

din 29 martie 2017. (f.d.117-122)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 13 februarie 2018, Ștefan Boboc a

contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Bălți din 07 noiembrie 2017 și a hotărârii judecătoriei Bălți (sediul Central) din

29 martie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea de

chemare în judecată. (f.d.145).

În susținerea recursului recurentul a indicat, că instanțele de judecată ierarhic

inferioare la judecarea cauzei prin hotărârea și decizia luată i-au încălcat dreptul

constituțional, dreptul la proprietate privată și protecția acesteia.

Recurentul mai indică că, atât instanța de fond cât și instanța de apel în motivarea

hotărârii au făcut trimitere la actul de stabilire a granițelor, cu care nu a fost de acord,

prin care se stabilesc granițele lotului comun și a servituții și care nu are nimic comun

cu stabilirea granițelor loturilor coproprietarilor, dar și la concluzia specialistului contrar

prevederilor art. 130 CPC, fără ai da o apreciere corespunzătoare în colaborare cu alte

probe, concluzie pe care o consideră vădit greșită.

În aceeași ordine de idei Ștefan Boboc consideră că prin respingerea cererii de

efectuare a expertizei tehnice, Curtea de Apel Bălți ia încălcat dreptul la apărare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2017, în

termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Ștefan Boboc în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată

de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată

în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței

3

de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este

de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei

atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să

corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO,

în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi

audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din

17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații

recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре

о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de

atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a

legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină

concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din

15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie

2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe

de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind

„lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ștefan Boboc este declarativ

și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să

justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în

4

recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie

temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Ștefan Boboc, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Ștefan Boboc, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Iuliana Oprea

Dumitru Visternicean

5