3ra-259/18 — Constatarea abaterilor disciplinare

3ra-259/18 — Constatarea abaterilor disciplinare (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 3ra-259/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani

Judecător: Victoria Hadîrcă

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Nelea Budăi

Valeri Efros

Muruianu Ion

Î N C H E I E R E

4 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător: Svetlana Filincova

Judecători: Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul Societății pe

Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” în proces de lichidare

Guțu Alexandru și David Valerii,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe

Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr.67” în proces de lichidare,

David Valerii și Societatea cu Răspundere Limitată „Vocație” împotriva

Ministerului Justiției și lichidatorul Popa Ion, intervenient accesoriu Comisia de

autorizare și disciplină a administratorilor autorizați, cu privire la constatarea

abaterilor disciplinare admise de administratorul autorizat Popa Ion,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017 prin care a

fost respins apelul declarat de David Valerii și Guțu Alexandru și menținută

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 30 martie 2017,

c o n s t a t ă:

La data de 19 octombrie 2016, reclamanții Societatea pe Acțiuni „Coloana

Specializată Mobilă Mecanizată nr.67” în proces de lichidare, David Valerii și

Societatea cu Răspundere Limitată „Vocație” au depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției și lichidatorul Popa Ion, intervenient

accesoriu Comisia de autorizare și disciplină a administratorilor autorizați, cu privire

la constatarea abaterilor disciplinare admise de administratorul autorizat Popa Ion.

La 14 noiembrie 2016 reclamanții Societatea pe Acțiuni „Coloana Specializată

Mobilă Mecanizată nr.67” în proces de lichidare, David Valerii și Societatea cu

1

Răspundere Limitată „Vocație” au depus cerere de concretizare și modificare a

pretențiilor.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 4 iulie 2014 a fost admisă spre examinare

cererea introductivă depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Tărățian-Plus”

cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate față de Societatea pe Acțiuni

„Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr.67”, iar în calitate de administrator

provizoriu a fost numit Popa Ion.

La 11 septembrie 2014, prin hotărârea Curții de Apel Bălți a fost intentată

procedura de insolvabilitate față de Societatea pe Acțiuni „Coloana Specializată

Mobilă Mecanizată nr.67” și s-a desemnat Popa Ion în calitate de administrator al

insolvabilității.

Începând cu data intentării procesului de insolvabilitate au fost depistate un șir

de încălcări disciplinare exprimate prin acțiuni și inacțiuni prejudiciabile și ilegale,

întreprinse de administratorul autorizat Popa Ion în complicitate cu adjuncții săi din

cadrul Uniunii administratorilor autorizați Ciobanu Dorin, Balan Vladimir și

executorul judecătoresc Balan Cornelia.

Astfel, la 2 februarie 2016, au depus plângere către Ministerul Justiției cu

privire la acțiunile și inacțiunile ilegale, întreprinse de administratorul autorizat

Popa Ion, iar la 29 aprilie 2016, Ministerul Justiției a sesizat Comisia de autorizare

și disciplină a administratorilor autorizați.

La 9 septembrie 2016, Comisia de autorizare și disciplină a administratorilor

autorizați a respins sesizarea Ministerului Justiției referitor la abaterile disciplinare a

lichidatorului Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr.67”

Popa Ion.

Consideră reclamanții, că Ministerul Justiției a încălcat prevederile art. 14 alin.

(1) și (2) din Legea cu privire la petiționare nr. 190 din 19 iulie 1994.

Indică că, la 6 august 2014, Societatea pe Acțiuni „Coloana Specializată

Mobilă Mecanizată nr.67” a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 decembrie 2013. În susținerea cererii

de revizuire a invocat actul de audit din 17 septembrie 2017 și actul de control al

Inspectoratului Fiscal de Stat ce confirmă lipsa datoriilor față de Societatea cu

Răspundere Limitată „Tărățian Plus”.

La 27 februarie 2015, administratorul autorizat al Societății pe Acțiuni

„Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr.67” Popa Ion, a depus cerere de

retragere a cererii de revizuire, fapt prin care a încălcat art. 66 alin. (1) lit. i), art. 68

din Legea insolvabilității și art. 4 din Legea cu privire la administratorii autorizați.

Administratorul Popa Ion era în drept de a retrage cererea de revizuire, dar era

obligat să susțină cererea de revizuire și să reprezinte interesele debitorului și a

creditorului.

La 26 noiembrie 2015 reprezentantul debitorului și acționarii Societății pe

Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr.67” au înaintat instanței

referință și probe suficiente care demonstrează lipsa datoriilor debitorului față de

2

Societatea cu Răspundere Limitată „Maric-Stil”. Totodată, au prezentat ordinele de

plată împreună cu alte documente contabile ce demonstrează că Societatea cu

Răspundere Limitată „Maric-Stil” are o datorie în sumă de 3 552 499 lei față de

Societatea pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr.67”.

Administratorul Popa Ion a tăinuit și nu a prezentat instanței actele

întreprinderii care i-au fost transmise și în mod ilegal a introdus în tabelul creanțelor

Societatea cu Răspundere Limitată „Maric-Stil” cu suma de 3 699 181 lei.

Acțiunile și inacțiunile ilegale ale administratorului autorizat Popa Ion la

examinarea cererii de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere

Limitată „Maric-Stil” împotriva Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă

Mecanizată nr.67” constau din următoarele: a îndosit și nu a prezentat instanței de

judecată și instanței de insolvabilitate ordinele de plată nr.16 din 19 ianuarie 2009 în

sumă de 500 000 lei, nr. 1123 din 22 ianuarie 2009 în sumă de 40 000 lei, nr. 414

din 22 ianuarie 2009 în sumă de 200 000 lei, nr. 17 din 22 ianuarie 2009 în sumă de

210 000 lei, nr.1124 din 28 ianuarie 2009 în sumă de 550 000 lei, nr. 434 din 04

februarie 09 în sumă de 250 000 lei, nr. 440 din 10 februarie 2009 în sumă de 200

000 lei iar în total suma de 1 950 000 lei. Această sumă a fost transferată la contul

Societății cu Răspundere Limitată „Maric-Stil” conform contractului de cesiune în

scopul achitării datoriei față de Societatea cu Răspundere Limitată „Tărățian-Plus”.

Administratorul autorizat Popa Ion a îndosit facturile fiscale: nr. FB 2506762

din 31 octombrie 2012 în sumă de 8 541,99 lei, nr. FB 2506745 din 30 noiembrie

2012 în sumă de 53 958,00 lei, nr. FB 2506773 din 1 decembrie 2012 în sumă de 1

540 000,00 lei, iar în total suma de 1 665 005,99 lei.

Indică că, această marfă a fost transmisă Societății cu Răspundere Limitată

„Maric-Stil” în scopul achitării datoriei față de Societatea cu Răspundere Limitată

„Tărățian-Plus” conform contractului de cesiune. Societatea cu Răspundere Limitată

„Maric-Stil” nu și-a onorat obligațiunea de plată față de Societatea cu Răspundere

Limitată „Maric-Stil” conform contractului de cesiune.

Astfel, la momentul înaintării cererii de chemare în judecată față de Societatea

pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr.67”, în proces de lichidare

și la momentul validării creanței, datoria Societății cu Răspundere Limitată „Maric-

Stil” constituia suma totală de 3 615 005,99 lei.

Însă, lichidatorul Popa Ion nu a înaintat cerere de chemare în judecată în scopul

revendicării bunurilor din proprietate străină, dar a îndosit contractul de vânzare-

cumpărare nr.8-12-2008 din 08 decembrie 2008, contractul de vânzare-cumpărare

nr.9-12-2008 din 9 decembrie 2008, facturile fiscale nr. 3991514 și nr. 3991515 din

15 decembrie 2008, contractul de depozit nr. 15 din 15 decembrie 2008 și contractul

de cesiune nr. 15/2009 din 15 ianuarie 2009.

La 26 noiembrie 2015, reprezentantul debitorului Societatea pe Acțiuni

„Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr.67” Guțu Alexandru, acționarii și

creditorii au depus referință la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău prin care nu

recunosc pretențiile Societății cu Răspundere Limitată „Maric-Stil”, invocând

3

expirarea termenului de prescripție, lipsa datoriilor față de reclamant, existența

datoriei Societății cu Răspundere Limitată „Maric-Stil” față de Societatea pe Acțiuni

„Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr.67” în proces de lichidare, iar la 11

decembrie 2015 prin scrisoare s-a solicitat lichidatorului Popa Ion de a reprezenta

întreprinderea în instanța de judecată, să prezinte referință prin care nu recunoaște

pretențiile reclamantului și să înainteze față de Societatea cu Răspundere Limitată

„Maric-Stil” cerere reconvențională cu privire la încasarea sumei de 3 552 499 lei.

Însă, lichidatorul Popa Ion a refuzat să prezinte interesele în instanța de

judecată, astfel admis o inacțiune ilegală și a neglijat propunerile debitorului și a

creditorilor, încălcând grav drepturile lor.

Menționează că, lichidatorul a vândut bunurile imobile prin negocieri la o sumă

de 4 700 000 lei, care este exagerat de scăzută comparativ cu prețul imobilului

evaluat la suma de 10 703 000 lei, fapt care poate duce la neîndestularea acoperirii

datoriilor debitoriale și atragerea la răspundere subsidiară a factorilor de decizie a

debitorului. Lichidatorul Popa Ion era obligat să informeze instanța de

insolvabilitate cu privire la faptul, că lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată

„Tărățian-Plus” Ciobanu Dorin, care a inițiat procedura de insolvabilitate față de

Societatea pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr.67” și

lichidatorul Societății cu Răspundere Limitată „Maric-Stil” Balan Vladimir, care

dețin calitatea de creditori, sunt adjuncții președintelui Uniunii lichidatorilor

autorizați, funcție pe care o deține Popa Ion, iar executorul judecătoresc Balan

Cornelia, a emis încheierea cu privire la imposibilitatea executării hotărârii

judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 decembrie 2013.

Solicită reclamanții, constatarea încălcărilor admise de Ministerul Justiției și de

către administratorul autorizat Popa Ion.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 30 martie 2017,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017, a fost respins apelul

declarat de David Valerii și Guțu Alexandru cu menținerea hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 30 martie 2017.

La 25 ianuarie 2018, reprezentantul Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată

Mobilă Mecanizată nr. 67” în proces de lichidare Guțu Alexandru și David Valerii

au depus cerere de recurs prin care a solicitat repunerea în termenul de declarare a

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 9 noiembrie 2017 cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs au indicat că, instanța de apel a încălcat normele

de drept procedural și material și nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante

ale cauzei.

Examinând admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul Societății pe

Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” în proces de lichidare

Guțu Alexandru și David Valerii, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

4

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La data de 6 februarie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimaților copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței. Până la examinarea cererii de recurs, intimații nu au depus referință prin

care să-și expună opinia asupra motivelor invocate în cererea de recurs.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de

reprezentantul Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr.

67” în proces de lichidare Guțu Alexandru și David Valerii, în raport cu materialele

cauzei civile, consideră că acesta este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din actele cauzei se constată că, decizia Curții de Apel Chișinău din 9

noiembrie 2017 a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 19

decembrie 2017, iar cererea de recurs a fost depusă la data de 25 ianuarie 2018.

Astfel, instanța de recurs constată că recurenții s-au conformat prevederilor

legale și au declarat cererea de recurs în interiorul termenului de două luni.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

5

La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de către reprezentantul

Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” în proces de

lichidare Guțu Alexandru și David Valerii în cererea de recurs nu se încadrează în

limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a, Capitolul

XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție accentuează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică

modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel. Forța atribuită

unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile

făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă

că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa a constatat că, dreptul de acces la

instanța de judecată nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat

că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten împotriva

Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

6

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de reprezentantul Societății pe Acțiuni „Coloana Specializată Mobilă Mecanizată nr.

67” în proces de lichidare Guțu Alexandru și David Valerii nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și,

drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către reprezentantul Societății pe Acțiuni „Coloana

Specializată Mobilă Mecanizată nr. 67” în proces de lichidare Guțu Alexandru și

David Valerii, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător: Svetlana Filincova

Judecători: Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

7