2ra-626/18 — anularea certificatului de mostenitor, repunerea in termenul de acceptare a succesiunii

2ra-626/18 — anularea certificatului de mostenitor, repunerea in termenul de acceptare a succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2ra-626/18

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari

(judecător Ion Malanciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

(judecători Nelea Budăi, Ion Muruianu, Valeriu Efros)

Î N C H E I E R E

04 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în următoarea componență

Președintele completului Ala Cobăneanu

judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând admisibilitatea recursului declarat de Dicusar (Todica) Maria, Todica Petru,

Covali (Todica) Nadejda, prin intermediul reprezentantului, avocatul Lungu Vasile,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dicusar Maria, Covali

Nadejda și Todica Petru împotriva lui Todica Vasile, intervenienți accesorii notarul

Lăpușneanu Tamara, Consiliul raional Dubăsari cu privire la repunerea în termenul de

contestare a acțiunii în anulare a certificatului de moștenitor legal nr.7040 din 13 octombrie

2014, anularea certificatului de moștenitor legal din 13 octombrie 2014, prelungirea

termenului acceptării succesiunii rămasă după decesul mamei Todica Ecaterina, care constă

din drepturile patrimoniale și nepatrimoniale, inclusiv bunurile confiscate în urma

represiunilor politice, ce au aparținut lui Țîgulea Iustin și recunoașterea dreptului egal la cota-

parte din moștenire, pentru nepoții decedatului (Dicusar Maria, Todica Petru, Covali Nadejda,

Todica Vasile),

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Dicusar Maria, Covali Nadejda și Todica Petru și menținută

hotărârea Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari din 30 august 2017,

c o n s t a t ă:

La 17 februarie 2016, Dicusar Maria, Covali Nadejda și Todica Petru au depus cerere

de chemare în judecată împotriva lui către Todica Vasile, intervenienți accesorii notarul

Lăpușneanu Tamara, Consiliul raional Dubăsari cu privire la repunerea în termenul de

contestare a acțiunii în anulare a certificatului de moștenitor legal nr.7040 din 13 octombrie

2014, anularea certificatului de moștenitor legal din 13 octombrie 2014, prelungirea

termenului acceptării succesiunii rămasă după decesul mamei Todica Ecaterina, care constă

din drepturile patrimoniale și nepatrimoniale, inclusiv bunurile confiscate în urma

represiunilor politice, ce au aparținut lui Țîgulea Iustin și recunoașterea dreptului egal la cota-

parte din moștenire, pentru nepoții decedatului (Dicusar Maria, Todica Petru, Covali Nadejda,

Todica Vasile) (f.d. 7-12, vol. I).

1

În motivarea acțiunii au indicat că, la 06 februarie 1938, Țîgulea Iustin Gheorghe,

a.n.1883, originar și locuitor al satului Coșnița, raionul Dubăsari, RASSM (bunelul

reclamanților), a fost arestat pentru activitate contrarevoluționară. La data de 11 martie 1938,

prin Decizia Troiței Speciale a NCVD a RASSM, Țîgulea Iustin xxxxx a fost condamnat

ilegal din motive politice la pedeapsă capitală pentru activitate contrarevoluționară.

Reclamanții susțin că, la 24 martie 1938, Țîgulea Iustin Gheorghe a fost executat prin

împușcare, iar la data de 23 martie 1989, Țîgulea Iustin Gheorghe a fost declarat victimă a

represiunilor politice și reabilitat post-mortem de către procuratura RSSM, fapt confirmat

prin Certificatul de reabilitare nr. H 51-783/90-1021 din 05 aprilie 2013 emis de Procuratura

Generală a Republicii Moldova. Ca urmare a acestor evenimente, nepoții decedatului Țîgulea

Iustin xxxxx și, respectiv copii decedatei Todica Ecaterina - frații și surorile Dicusar (Todica)

Maria xxxxx, Todica (Covali) Nadejda xxxxx, Todiva (Croitor) Lidia xxxxx, Todica Vasile

xxxxx, Todica Tudor xxxxx, Todica Petru xxxxx, verbal au convenit să acumuleze

documentele necesare în vederea inițierii procedurii de obținere a compensației valorii

bunurilor confiscate nelegitim de la bunelul lor Țîgulea Iustin Gheorghe.

Menționează că, fiind mai inițiați în problemele ce țin de acumularea documentelor, mai

intens s-au ocupat Todica Vasile și fiii surorii Dicusar (Todica) Maria – Dicusar Alexandru

și Dicusar Anatolie. De comun acord, frații și surorile au convenit să nu se implice toți în

acțiunile ce urmau a fi realizate, încredințându-i lui Todica Vasile să acționeze în vederea

restabilirii termenului acceptării succesiunii, constatarea faptului acceptării succesiunii, locul

ei de deschidere și înaintarea cererii către Comisia specială pentru problemele victimelor

represiunilor politice din cadrul Consiliului raional Dubăsari, pentru a solicita restituirea

valorii bunurilor confiscate nelegitim de la bunelul lor Țîgulea Iustin Gheorghe.

Mai indică că, în anul 2013 nepoții decedatului Țîgulea Iustin Gheorghe, frații și surorile

Dicusar (Todica) Maria xxxxx, Todica (Covali) Nadejda Tudor, Todica (Croitor) Lidia

xxxxx, Todica Vasile xxxxx, Todica Tudor xxxxx, Todica Petru xxxxx au adresat o cerere

Comisiei speciale pentru problemele victimelor represiunilor politice din cadrul Consiliului

raional Dubăsari, prin care au solicitat restituirea valorii bunurilor confiscate nelegitim de la

bunelul lor Țîgulea Iustin Gheorghe.

Remarcă aceștia că la moment nu dispun de cererea nominalizată și nu a fost găsită nici

în arhiva Consiliului raionului Dubăsari. Astfel, consideră că cererea menționată și alte

documente aferente se păstrează la Todica Vasile.

Menționează că prin Decizia Comisiei speciale pentru problemele victimelor

represiunilor politice din cadrul Consiliului raional Dubăsari nr.3 din 29 iulie 2013, cererea a

fost respinsă, din motivul că nu există (nu au fost prezentate) documente ce atestă confiscarea,

naționalizarea bunurilor sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie, iar de competența

Comisiei nu ține determinarea faptului confiscării averii, fiindu-le recomandat să se adreseze

în instanța de judecată pentru constatarea faptelor care au valoare juridică.

Reclamanții relatează că, la 23 septembrie 2013, nepoții decedatului Țîgulea Iustin

Gheorghe, frații și surorile Dicusar (Todica) Maria xxxxx, Todica (Covali) Nadejda Tudor,

Todiva (Croitor) Lidia xxxxx, Todica Vasile xxxxx, Todica Tudor xxxxx, Todica Petru xxxxx

au depus la Judecătoria Dubăsari cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional

Dubăsari, prin care au solicitat anularea Deciziei Comisiei speciale pentru problemele

victimelor represiunilor politice din cadrul Consiliului raional Dubăsari, nr. 3 din 29 iulie

2

2013 și restituirea valorii bunurilor confiscate de la bunelul lor Țîgulea Iustin Gheorghe, în

valoare de 659,45 mii lei.

Explică că, prin încheierea Judecătoriei Dubăsari din 05 decembrie 2013, cererea depusă

de Dicusar (Todica) Maria xxxxx, Todica (Covali) Nadejda xxxxx, Todiva (Croitor) Lidia

xxxxx, Todica Vasile xxxxx, Todica Tudor xxxxx, Todica Petru xxxxx a fost scoasă de pe

rol pe motiv că nu a fost respectată procedura prealabilă de soluționare a pricinilor în

contencios administrativ. Reclamanților li s-a explicat că după înlăturarea circumstanțelor

care au dus la scoaterea cererii de pe rol, se pot adresa instanței cu o nouă cerere, conform

dispozițiilor generale.

Susțin că, la data de 06 decembrie 2013 Todica Vasile, a înaintat o cerere în Judecătoria

Dubăsari prin care a solicitat constatarea faptului care are valoare juridică - faptul de

deschidere și acceptare a succesiunii după decesul lui Țîgulea Iustin Gheorghe, iar prin

Hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 21 februarie 2014 a fost constatat locul de deschidere a

succesiunii după decesul lui Țîgulea Iustin xxxxx, a.n. 1883, decedat la 24 martie 1938, în

satul Coșnița, r-nul Dubăsari. La fel, a fost constatat faptul de acceptare de către Todica

Ecaterina xxxxx a succesiunii asupra tuturor drepturilor patrimoniale și nepatrimoniale în

urma decesului tatălui său - Țîgulea Iustin xxxxx e.

Reclamanții relatează că la data de 14 decembrie 2013, Todica Vasile a înaintat o cerere

în Judecătoria Dubăsari prin care a solicitat constatarea faptului confiscării și trecerii în contul

statului, în urma represiunilor politice, a bunurilor imobile, mobile și animale, ce au aparținut

lui Țîgulea Iustin Gheorghe, a.n. 1883, decedat la 24 martie 1938, originar al satului Coșnița,

r-nul Dubăsari.

Mai indică că, prin Hotărârea Judecătoriei Dubăsari din 19 mai 2014 a fost admisă

cererea lui Todica Vasile din 14 decembrie 2013, fiind constatat faptul confiscării și trecerii

în contul statului, în urma represiunilor politice, a bunurilor ce-i aparțineau lui Țîgulea Iustin

Gheorghe și membrilor familiei acestuia, potrivit listei expuse în hotărâre.

Mai susțin că, la data de 29 noiembrie 2013 Todica Vasile, fără a informa frații și

surorile, a depus la Biroul notarului public Lăpușneanu Tamara, declarație de acceptare a

succesiunii, în care a fost avertizat, cu sancțiunile Codului penal, privind falsul declarației.

Acesta a declarat că nu deține informații despre existența pasivelor și creditorilor celui ce a

lăsat moștenirea, nu există alți moștenitori legali și/sau testamentari și a solicitat deschiderea

procedurii succesoriale (dosarul nr. 456487/237/2013) și să i se elibereze certificatul de

moștenitor legal.

Prin urmare, afirmă reclamanții că la data de 30 noiembrie 2013, notarul public

Lăpușneanu Tamara, i-a eliberat lui Todica Vasile, certificatul de moștenitor legal cu numărul

de înregistrare 8194, iar la data de 13 octombrie 2014, Todica Vasile, fără a informa frații și

surorile, fiind cunoscut de răspunderea penală pentru falsul în declarații, a depus la Biroul

notarului public Lăpușneanu Tamara, o cerere prin care a declarat că a acceptat succesiunea

rămasă după decesul mamei Todica Ecaterina, dosarul nr.456487/237/2013, care constă din

drepturile parimoniale și nepatrimoniale, inculsiv bunurile confiscate în urma represiunilor

politice, ce au aparținut lui Țîgulea Iustin Gheorghe și a solicitat să-i fie eliberat certificat de

moștenitor, care ar confirma dreptul la moștenirea patrimoniului menționat.

De asemenea, aceștia indică că, la 13 octombrie 2014, notarul public Lăpușneanu

Tamara, în temeiul art. 1500 Cod civil, a eliberat lui Todica Vasile, certificatul de moștenitor

3

legal cu numărul de înregistrare 7040, potrivit căruia a atestat că moștenitorul averii

Ecaterinei Todica, decedată la 10 ianuarie 2000, este fiul Todica Vasile, iar averea

succesorală constă din toate drepturile patrimoniale și nepatrimoniale ce au aparținut cet.

Țîgulea Iustin, stabilite prin hotărârile Judecătoriei Dubăsari în acțiunile civile nr.2-57/14 din

21 februarie 2014 și nr.2-63/14 din 19 mai 2014.

Menționează că la data de 14 octombrie 2014 Todica Vasile, fără atragerea altor frați și

surori, a adresat o cerere către Comisia specială pentru problemele victimelor represiunilor

politice din cadrul Consiliului raional Dubăsari, prin care a solicitat restituirea bunurilor prin

achitarea compensației persoanei decedate în urma represiunilor politice Țîgulea Iustin.

Ulterior, la data de 29 octombrie 2014 Todica Vasile a depus o cerere de completare a cererii

inițiale la Comisia specială pentru problemele victimelor represiunilor politice din cadrul

Consiliului raional Dubăsari cu aceleași cerințe.

Explică că, la 19 mai 2015, Todica Vasile pentru a respecta procedura în contenciosul

administrativ, invocând aceleași cerințe, precum cele expuse în cererile din 14 octombrie

2014 și 29 octombrie 2014, a adresat o cerere prealabilă către Comisia specială pentru

problemele victimelor represiunilor politice din cadrul Consiliului raional Dubăsari, prin care

a solicitat restituirea bunurilor prin achitarea compensației persoanei decedate în urma

represiunilor politice Țîgulea Iustin.

Tot, la 19 mai 2015, Todica Vasile a inițiat în Judecătoria Dubăsari acțiunea civilă nr.3-

9/2015 (53-3-374-20052015) împotriva Consiliului raional Dubăsari, prin care a solicitat,

obligarea Comisiei speciale pentru problemele victimelor represiunilor politice al raionului

Dubăsari să soluționeze cererera depusă de Todica Vasile la 14 octombrie 2014 cu privire la

restituirea bunurilor prin achitarea compensației persoanei decedate în urma represiunilor

politice Țîgulea Iustin; a obliga Președintele raionului Dubăsari să asigure, în limitele

competenței sale, examinarea cererii din 14 octombrie 2014 de Comisia specială pentru

problemele victimelor represiunilor politice al raionului Dubăsari; a încasa de la Consiliul

raional în beneficiul lui Todica Vasile prejudiciul material în sumă de 1500 lei și prejudiciul

moral în sumă de 10 000 lei.

Reclamanții mai susțin că, la 24 noiembrie 2015, Todica Petru, Covali Nadejda, Croitor

Lidia și Dicusar Maria au înaintat o cerere la Comisia specială pentru problemele victimelor

represiunilor politice al raionului Dubăsari, prin care au solicitat să fie recunoscuți ca

pretendenți la averea represatului Țîgulea Iustin, iar prin încheiera protocolară a Judecătoriei

Dubăsari din 24 noiembrie 2015 s-a dispus citarea tuturor nepoților, fraților și surorilor lui

Țîgulea Iustin.

Prin încheierea protocolară din 15 ianuarie 2016, instanța de judecată a admis în calitate

de intervenienți accesorii frații și surorile lui Todica Vasile – Todica Petru și Covali Nadejda.

În argumentarea cererii de aderare în calitate de intervenienți accesorii, au invocat

acțiunile dolosive ale lui Todica Vasile îndreptate la obținerea certificatului de moștenitor

legal unic și tentativa de obținere nemijlocit de către acesta a compensației valorii bunurilor

confiscate nelegitim de la bunelul lor Țîgulea Iustin.

La 05 februarie 2016, Todica Vasile a înaintat la Judecătoria Dubăsari o cerere prin care

a renunțat la acțiunea civilă nr. 3-9/2015 (53-3-374-20052015).

Menționează că toți frații și surorile, potrivit prevederilor art. 1499, 1500 alin.(1) Cod

civil, sunt moștenitori legali de clasa I cu drept de cotă egală. Toți pretendenții la succesiune,

4

au întreprins acțiuni concrete în vederea realizării dreptului la succesiune. Totodată, au avut

o înțelegere verbală, prin care i-au încredințat lui Todica Vasile să realizeze actele și acțiunile

necesare în vederea soluționării chestiunilor ce țin de deschiderea succesiunii și aderarea

tuturor la actul de succesiune. Respectiv, după acumularea documentelor necesare, potrivit

prevederilor art.1516 Cod civil, indică reclamanții că, precedenții urmau să adreseze notarului

public o cerere pentru dschiderea și acceptarea succesiunii, potrivit prevederilor legale. Însă,

Todica Vasile a tăinuit faptul finisării actelor judecătorești și obținerea hotărârilor

judecătorești necesare în vederea deschiderii succesiunii față de ceilalți moștenitori. Mai mult

ca atât, a tăinuit față de ceilalți pretendenți faptul deschiderii succesiunii și a deschis

succesiunea de unul singur, obținând prin dol certificatul de moștenitor legal unic a tuturor

bunurilor patrimoniale, nepatrimoniale ale bunicului și mamei lor, care pornind de la

prevederile art. 228 alin.(1) Cod civil, a îngrădit reclamanților să-și realizeze dreptul pretins

la succesiune, iar din discuțiile purtate cu Todica Vasile la acest capitol, acesta nu a acceptat

includerea în cercul moștenitorilor a petiționarilor.

Indică că despre faptul deschiderii dosarului de succesiune și obținerea certificatului de

moștenitor legal nr.7040 din 13 octombrie 2014 au aflat numai în cadrul luării de cunoștință

cu materialele cauzei civile nr.3-9/2015 (53-3-374-20052015) la data de 18 decembrie 2015,

prin care Todica Vasile a inițiat procedura în contencios administrativ, de a obliga Consiliul

raional, și respectiv Comisia raională pentru problemele represiunilor politice.

Prin urmare, reclamanții au solicitat repunerea în termenul de contestare a acțiunii în

anulare a Certificatului de moștenitor legal nr.7040 din 13 octombrie 2014 cu data de 18

decembrie 2015, dată la care au cunoscut despre existența actului juridic; anularea

Certificatului de moștenitor legal din 13 octombrie 2014 cu numărul de înregistrare 7040,

eliberat de notarul public Lăpușneanu Tamara; prelungirea termenului acceptării succesiunii

rămase după decesul mamei Todica Ecaterina, care constă din drepturile patrimoniale și

nepatrimoniale, inclusiv bunurile confiscate în urma represiunilor politice, ce au aparținut lui

Țîgulea Iustin și recunoașterea dreptului legal la cota-parte din moștenire pentru nepoții

decedatului.

Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari din 30 august 2017, s-a respins

cererea de chemare în judecată înaintată de Dicusar Maria, Todica Petru și Covali Nadejda,

ca fiind neîntemeiată (f.d. 135,146-152, vol.II).

Nefiind de acord cu hotărârea adoptată, la 18 septembrie 2017, Dicusar Maria, Todica

Petru și Covali Nadejda au depus apel nemotivat, iar ulterior și apelul motivat împotriva

hotărârii Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari din 30 august 2017, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

admisă (f.d. 138, 170-172, vol. II).

Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, prin decizia din

30 noiembrie 2017, a respins apelul declarat de Dicusar Maria, Covali Nadejda și Todica

Petru și menținută hotărârea Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari din 30 august 2017 (f.d.

191-204, vol.II).

În motivarea soluțiilor sale, instanțele ierarhic inferioare, au conchis că pretenția

reclamanților cu privire la prelungirea termenului acceptării succesiunii rămase după decesul

mamei Todica Ecaterina, care constă din drepturile patrimoniale și nepatrimoniale, inclusiv

bunurile confiscate în urma represiunilor politice, ce au aparținut lui Țîgulea Iustin este

5

neîntemeiată, luând în considerare faptul că în termenul de 6 luni, prevăzut de art.1516 Cod

civil, nici unul din reclamanți nu și-a manifestat voința de acceptare a succesiunii după

decesul mamei. Or, cunoscând cu certitudine despre ziua morții și dreptul la moștenire, nici

unul din reclamanți nu au făcut declarații notarului de acceptare a succesiunii în termen de 6

luni, termenul care începe din ziua morții și care este și ziua deschiderii succesiunii conform

legii nominalizate.

De asemenea, instanțele ierarhic inferioare au respins ca neîntemeiată pretenția

reclamanților cu privire la anularea certificatului de moștenitor legal din 13 octombrie 2014.

În acest sens, instanțele judecătorești cu trimitere la prevederile art. 218 alin. (1) Cod civil,

au relevat că reclamanții nu sunt în drept a invoca nulitatea absolută a actului juridic, or, într-

un litigiu succesoral, pentru ca o persoană să poată pune problema nulității unor acte de

transmitere a drepturilor succesorale la încheierea cărora ea nu a participat, mai întâi de toate

trebuie să probeze calitatea sa de succesor și faptul că prin acele acte lui i s-ar fi încălcat

careva drepturi, în caz contrar persoana nu ar putea legitima un ”interes născut și actual”

pentru declararea nulității actelor juridice. În speță, acest lucru este inadmisibil, având în

considerare că reclamanții, neavând calitatea de succesor (nici certificat de moștenitor, nici

certificat de calitate de moștenitor), neinițiind procedurile necesare pentru obținerea calității

de succesor (n-au înaintat sau cel puțin n-au probat în instanța de judecată existența vreunei

acțiuni de constatare a faptului acceptării succesiunii), solicită declararea nulității unor acte

juridice pe motivul că li s-ar fi încălcat drepturile lor de moștenitor.

În consecință, în condițiile în care pretențiile cu privire la anularea certificatului de

moștenitor legal din 13 octombrie 2014 și prelungirea termenului acceptării succesiunii

rămasă după decesul mamei Todica Ecaterina, care constă din drepturile patrimoniale și

nepatrimoniale, inclusiv bunurile confiscate în urma represiunilor politice, ce au aparținut lui

Țîgulea Iustin sunt neîntemeiate, a fost respinsă și pretenția cu privire la recunoașterea

dreptului egal la cota-parte din moștenire, pentru nepoții decedatului Țîgulea Iustin ca fiind

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 30 ianuarie 2017, Dicusar

(Todica) Maria, Todica Petru, Covali (Todica) Nadejda, prin intermediul reprezentantului,

avocatul Lungu Vasile, au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30

noiembrie 2017, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii

instanței de fond, deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să fie admise integral pretențiile înaintate în cererea de chemare în judecată

(f.d. 1-3, vol.III).

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul

examinări cauzei în instanțele inferioare, reprezentantul recurenților a indicat că atât instanța

de apel cât și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat normele de drept material.

Verificând argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs, pe baza

materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Dicusar (Todica) Maria, Todica

Petru, Covali (Todica) Nadejda este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului,

un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea

6

copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în

termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 27 februarie 2018 Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului o copie a cererii

de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună

de la data primirii copiei respective (f.d. 19, vol.III).

Prin referința depusă la data de 19 martie 2018, reprezentantul intimatului Todica Vasile,

avocatul Crîșmari Natalia a solicitat respingerea cererii de recurs depusă de Dicusar (Todica)

Maria, Todica Petru, Covali (Todica) Nadejda ca fiind neîntemeiată, cu menținerea în vigoare

a hotărârii primei instanțe și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017 (f.d.

20-21).

În motivarea solicitărilor, reprezentantul intimatului a remarcat că recursul declarat de

Dicusar (Todica) Maria, Todica Petru, Covali (Todica) Nadejda este nefondat și inadmisibil,

or, argumentele recurentului sunt lipsite în totalitate de suport legal, iar motivele invocate

sunt absolut formale, astfel cererea de recurs nu se încadrează în temeiurile declarării

recursului, stabilite la art. 432 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Potrivit scrisorii de însoțire nr. 17365 (f.d.207, vol. II), decizia Curții de Apel Chișinău

din 30 noiembrie 2017 a fost expediată în adresa părților la data de 26 decembrie 2017, astfel

recursul depus la data de 30 ianuarie 2018 se consideră a fi declarat în termen.

În conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare.

În speță, recursul a fost înaintat de Dicusar (Todica) Maria, Todica Petru, Covali

(Todica) Nadejda, prin intermediul reprezentantului, avocatul Lungu Vasile, în temeiul

mandatelor avocaționale nr. MA 0084227 din 16 februarie 2016, MA 0084226 din 16

februarie 2016, MA 0084228 din 16 februarie 2016 (f.d.4-6, vol.I), astfel temeiul stipulat de

art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă nu are incidență.

Potrivit art. 433 lit. d) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

La caz, completul relevă că nici temeiul prevăzut de art. 433 lit. d) Cod de procedură

civilă nu este aplicabil.

Luând în considerare cele constatate supra, completul conchide că recursul nu poate fi

considerat inadmisibil în baza temeiurilor enumerate la art. 433 lit. b), c) sau d) Cod de

procedură civilă.

În continuare, audiind raportul verbal al judecătorului raportor cu privire la încadrarea

celor invocate în recurs în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2)-(4) Cod de procedură

civilă, completul constată existența temeiului de inadmisibilitate stipulat la art. 433 lit. a) Cod

de procedură civilă.

Conform art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Potrivit art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

7

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Conform art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă prevede că, săvârșirea altor încălcări decât

cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Aceste dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea recursului

exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII, Cod de procedură civilă, are un caracter

devolutiv și privește în exclusivitate probleme de drept material și procedural, verificându-se

legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, sarcina instanței de recurs la această etapă este de a verifica temeiurile recursului

și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate

și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În speță, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în

limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Iar din conținutul cererii de recurs rezultă că, în mare parte, reprezentantul recurenților a

reluat criticile formulate în fazele procesuale anterioare, asupra cărora instanța de apel și

instanța de fond s-au pronunțat cu suficientă putere de convingere, iar invocarea pretinselor

încălcări admise de instanța de apel și prima instanță nu sunt suficient de fundamentate și nu

au vocația de a conduce la modificarea soluției în prezenta cauză civilă.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să

corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în

special cu referire la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul subsecvent de a fi audiat de

o instanță judecătorească (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-

Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate

fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilității recursului, or prin

8

însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse pe o cale de atac

extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru o cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc

funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de

natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în

concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de

succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Potrivit art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim,

printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se

emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Din considerentele nominalizate și având în vedere faptul că instanțele ierarhic

inferioare au examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și

aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor, argumentele principale ale recursului,

care sunt similare argumentelor invocate în instanța de apel, au fost verificate minuțios la

judecarea cauzei în ordinea de apel și în prima instanță, completul ajunge în mod unanim la

concluzia de a considera recursul declarat de Dicusar (Todica) Maria, Todica Petru, Covali

(Todica) Nadejda ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Dicusar (Todica) Maria, Todica Petru, Covali (Todica) Nadejda,

prin intermediul reprezentantului, avocatul Lungu Vasile, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Ala Cobăneanu

judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

9

10