2ra-1120/18 — Declararea nulitătii actelor juridice

Dosarul nr. 2ra–1120/18 Instanța de fond: M. Ulinici Instanța de apel: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai Î N C H E I E R E 20 iunie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Luiza Gafton, Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Zubcu Nadejda prin intermediul avocatului Fetcu Adrian, în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Zubcu Nadejda împotriva lui Tulbure Anton, intervenienți accesorii notarii publici Profire Teodor și Șișcanu Alexandr cu privire la repunerea în termen, constatarea nulității testamentului nr. 1831 din 12 octombrie 1999 întocmit din numele Tulbure Feodora pe numele lui Tulbure Anton, constatarea nulității certificatului de moștenitor legal nr. 236 din 08 februarie 2011 eliberat pe numele lui Zubcu Nadejda, constatarea nulității certificatului de moștenitor testamentar nr. 237 din 08 februarie 2011 eliberat pe numele lui Tulbure Anton, radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate înregistrat în baza certificatului de moștenitor legal nr. 236 din 08 februarie 2011 eliberat pe numele lui Zubcu Nadejda și a certificatului de moștenitor testamentar nr. 237 din 08 februarie 2011 eliberat pe numele lui Tulbure Anton, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017,

prin care a fost respins apelul declarat de către Zubcu Nadejda și menținută hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 27 octombrie 2014, c o n s t a t ă: La 02 august 2013, Zubcu Nadejda prin intermediul avocatului Valuța Vladimir s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Tulbure Anton și notarului privat Profire Teodor, prin care a solicitat declararea nulității testamentului nr. 1831 din 12 octombrie 1999, întocmit din numele testatorului Tulbure Feodora pe numele lui Tulbure Anton, autentificat de notarul Profire Teodor și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la 11 aprilie 2010, a decedat mama sa, Tulbure Feodora, conform certificatului de deces seria DC-IV nr. 0790141 emis de Oficiul Stare Civilă Nisporeni, cu ultimul domiciliu, str-la G. Adam.

nr. 10, or. Nisporeni. Masa bunurilor succesorale rămasă după deces includea: casa de locuit individuală, cu suprafața totală de 58,4 m2; construcția accesorie cu suprafața totală 4,9 m2; lotul de teren de pe lângă casă cu suprafața de 0,1472 ha. În urma adresării la biroul notarial pentru eliberarea certificatului de moștenitor legal a primit refuz, din motiv că există un testament din 12 octombrie 1999, prin care defuncta a testat toată averea pârâtului. În opinia reclamantei, testamentul în cauză urmează a fi declarat nul, deoarece a fost întocmit cu încălcarea prevederilor legale și anume nu a fost semnat de testatoarea Feodora Tulbure, dar de o altă persoană, iar semnătura testatorului este ilizibilă și constă din câteva linii verticale, ce nualcătuiesc vreo literă.

A concretizat că, din anul 2008 până la deces, mama sa Tulbure Feodora a fost fi imobilizată la pat, iar reclamanta a avut grijă de ea, o asigura cu produse alimentare, medicamente necesare, a prelucrat terenul aferent, a efectuat îmbunătățiri substanțiale la casă, deoarece fratele său Tulbure Anton era plecat cu traiul în Republica Belarus.

La 10 octombrie 2014, în cadrul ședinței de judecată, Zubcu Nadejda a depus cerere de concretizare către pârâtul Tulbure Anton, intervenienți notarii publici Profire Teodor și Șișcanu Alexandr, prin care a solicitat repunerea în termen de adresare în instanță, declararea nulității testamentului nr. 1831 din 12 octombrie 1999 întocmit din numele testatorului Tulbure Feodora pe numele lui Tulbure Anton, declararea nulității certificatului de moștenitor legal nr. 236 pe numele Zubcu Nadejda, declararea nulității certificatului de moștenitor testamentar nr. 237 pe numele lui Tulbure Anton, radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate înregistrat în baza certificatelor nr. 236 și 237 din 08 februarie 2011, încasarea cheltuielilor de judecată constituite din suma de 1170 lei, achitată pentru efectuarea expertizei judiciare și din suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în total suma de 6170 lei.

În motivarea cererii de concretizare, reclamanta a invocat că, s-a adresat notarului pentru a depune declarație de acceptare a succesiunii, dar a aliat că există un testament întocmit la 12 octombrie 1999 în favoarea lui Tulbure Anton, fratele ei. La acel moment, deși i se părea straniu că mama sa nu a comunicat niciodată despre acest testament, fiind imobilizată la pat în ultimii doi ani de viață, s-a împăcat cu presupusa voința a mamei și a contestat în instanță numai certificatul de moștenitor testamentar, în partea ce ține de rezerva succesorală.

A mai declarat că, prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 09 decembrie 2010 a fost anulat certificatul de moștenitor testamentar nr. 2851 din 20 septembrie 2010 în baza căreia, la 08 februarie 2011, notarul Profire Teodor a eliberat certificatul de moștenitor legal nr. 236 pentru 1/4 din averea succesorală pe numele Zubco Nadejda și certificatul de moștenitor testamentar nr. 237 pentru 3/4 din averea succesorală pe numele lui Tulbure Anton. Ulterior, a înregistrat dreptul de proprietate la Oficiul Cadastral Teritorial Nisporeni. Reclamanta a menționat că, în luna aprilie a anului 2013 a depistat legitimația de pensionar a mamei sale și a observat că vizual semnătura ei diferă de semnătura aplicată în testament.

Astfel, a început să pună la dubii autenticitatea semnăturii, încercând să obțină informații de la notarul Profire Teodor, însă s-a constatat că nu există nici un act adițional semnării testamentului, nici nu s-a păstrat Registrul actelor notariale pentru anul 1999. De aceea a decis să se adreseze în instanță, cu acțiune de anulare în întregime a testamentului.

Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 27 octombrie 2014, a fost respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Zubcu Nadejda împotriva lui Tulbure Anton, notarul public Profire Teodor, Șișcanu Alexandr cu privire la repunerea în termen, constatarea nulității testamentului nr. 1831 din 12 octombrie 1999 întocmit din numele Tulbure Feodora pe numele lui Tulbure Anton, constatarea nulității certificatului de moștenitor legal nr. 236 din 08 februarie 2011 eliberat pe numele Zubcu Nadejda, constatarea nulității certificatului de moștenitor testamentar nr. 237 din 08 februarie 2011 eliberat pe numele lui Tulbure Anton, radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate înregistrat în baza certificatului de moștenitor legal nr. 236 din 08 februarie 2011 pe numele Zubcu Nadejda și a certificatului de moștenitor testamentar nr. 237 din 08 februarie 2011 pe numele lui Tulbure Anton și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 1170 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2015, a fost respinsă cererea de apel depusă de Zubcu Nadejda și menținută hotărârea primei instanțe. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 noiembrie 2015, a fost admis recursul declarat de Zubcu Nadejda, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zubcu Nadejda împotriva lui Tulbure Anton și notarului privat Profiri Tudor cu privire la declararea nulității testamentului, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017, s-a admis cererea de apel depusă de Zubcu Nadejda și s-a casat hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 27 octombrie 2014 din alte motive; s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Zubcu Nadejda împotriva lui Tulbure Anton, intervenient accesoriu notarul public Profire Teodor cu privire la repunerea în termen, constatarea nulității testamentului nr. 1831 din 12 octombrie 1999 întocmit din numele Tulbure Feodora pe numele lui Tulbure Anton, constatarea nulității certificatului de moștenitor legal nr. 236 din 08 februarie 2011 eliberat pe numele Zubcu Nadejda, constatarea nulității certificatului de moștenitor testamentar nr. 237 din 08 februarie 2011 întocmit pe numele lui Tulbure Anton, radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate înregistrat în baza certificatului de moștenitor legal nr. 236 din 08 februarie 2011 pe numele Zubcu Nadejda și a certificatului de moștenitor testamentar nr. 237 din 08 februarie 2011 eliberat pe numele lui Tulbure Anton, compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 octombrie 2017, a fost admis recursul declarat de Zubcu Nadejda, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2017 emisă în prezenta pricină, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, a fost admis apelul declarat de către Zubcu Nadejda, casată hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 27 octombrie 2014 și emisă o hotărâre nouă prin care acțiunea depusă de Zubcu Nadejda împotriva lui Tulbure Anton, intervenienți accesorii notarii publici Profire Teodor și Șișcanu Alexandr cu privire la repunerea în termen, constatarea nulității testamentului nr. 1831 din 12 octombrie 1999 întocmit din numele Tulbure Feodora pe numele lui Tulbure Anton a fost respinsă ca tardivă.

În rest, pretențiile Zubcu Nadejda împotriva lui Tulbure Anton, intervenienți accesorii notarii publici Profire Teodor și Șișcanu Alexandr cu privire la constatarea nulității certificatului de moștenitor legal nr. 236 din 08 februarie 2011 eliberat pe numele lui Zubcu Nadejda, constatarea nulității certificatului de moștenitor testamentar nr. 237 din 08 februarie 2011 eliberat pe numele lui Tulbure Anton, radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate înregistrat în baza certificatului de moștenitor legal nr. 236 din 08 februarie 2011 eliberat pe numele lui Zubcu Nadejda și a certificatului de moștenitor testamentar nr. 237 din 08 februarie 2011 eliberat pe numele lui Tulbure Anton au fost respinse ca nefondate.

La 05 aprilie 2018, Zubcu Nadejda prin intermediul avocatului Fetcu Adrian a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului declarat, Zubcu Nadejda prin intermediul avocatului Fetcu Adrian a invocat că instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Zubcu Nadejda prin intermediul avocatului Fetcu Adrian, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Zubcu Nadejda prin intermediul avocatului Fetcu Adrian, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată Zubcu Nadejda prin intermediul avocatului Fetcu Adrian. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Zubcu Nadejda prin intermediul avocatului Fetcu Adrian. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Luiza Gafton