2ra-183/21 — prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, constatarea faptului acceptarii succesiunii, declararea nulitatii partiale a certificatului de mostenitor legal, recunoasterea dreptului de mostenitor legal asupra cotei-parti, radierea dreptului din registrul bunurilor imobile, recunoasterea si inregistrarea dreptului de proprietate asupra cotei-parti

2ra-183/21 — prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, constatarea faptului acceptarii succesiunii, declararea nulitatii partiale a certificatului de mostenitor legal, recunoasterea dreptului de mostenitor legal asupra cotei-parti, radierea dreptului din registrul bunurilor imobile, recunoasterea si inregistrarea dreptului de proprietate asupra cotei-parti (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-183/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Holban)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

Î N C H E I E R E

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Boianovschi

Arseni, reprezentat de avocatul Petru Bălănel,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Boianovschi Arseni

împotriva Nataliei Panuș, intervenienți accesorii notarul public Stog Maria și Agenția

Servicii Publice cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii,

constatarea faptului acceptării succesiunii, declararea nulității parțiale a certificatului de

moștenitor legal, recunoașterea dreptului de moștenitor legal asupra cotei-părți, radierea

dreptului din registrul bunurilor imobile, recunoașterea și înregistrarea dreptului de

proprietate asupra cotei-părți,

împotriva deciziei din 09 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de Panuș Natalia, s-a casat integral hotărârea din 28 octombrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și s-a emis o hotărârea nouă de respingere a

acțiunii ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 04 octombrie 2018 Boianovschi Arseni a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nataliei Panuș, intervenienți accesorii notarul public Stog Maria și Agenția

Servicii Publice cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii,

constatarea faptului acceptării succesiunii, declararea nulității parțiale a certificatului de

moștenitor legal, recunoașterea dreptului de moștenitor legal asupra cotei-părți, radierea

dreptului din registrul bunurilor imobile, recunoașterea și înregistrarea dreptului de

proprietate asupra cotei-părți.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la XXXXX a decedat bunica, pe linia

paternă, Boianovscaia Parascovia, iar la XXXXX a decedat tatăl său Boianovschi Vitali.

A reținut că în perioada 13 aprilie 2016 – 11 septembrie 2017 s-a aflat peste

hotarele Republicii Moldova, în Germania, îngrijind de bunica, pe linia maternă, Kobez

Elena, născută la XXXXX.

1

La 11 septembrie 2017 a revenit în Republica Moldova, iar la sosire la aeroportul

internațional Chișinău, a fost reținut și plasat în arest, întru ispășirea pedepsei penale

stabilite prin sentința din 16 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, unde

până în prezent este deținut în Penitenciarul nr. 4 Cricova.

A susținut reclamantul că despre decesul tatălui său Boianovschi Vitali a cunoscut

când se afla în detenție, constituind circumstanțe întemeiate de imposibilitate să se

prezinte la notar în termen pentru a depune cerere de acceptare a succesiunii în calitate

de moștenitor legal de gradul I.

La 28 martie 2018 de către administrația Penitenciarului nr. 4, a fost permisă vizita

notarului Belicesco Oleg în incinta penitenciarului pentru autentificarea procurii nr.

XXXXX, prin care a oferit împuterniciri Vioricăi Stroevici și lui Dumitru Stratan,

dreptul de ai reprezenta interesele în procedura succesorală și realizarea dreptului de

moștenitor legal.

La 03 aprilie 2018 Stratan Dumitru, în baza procurii nr. XXXXX, a depus, din

numele său în calitate de moștenitor legal, la notarul Maria Stog cerere privind

acceptarea masei succesorale rămase după decesul tatălui Boianovschi Vitali.

La 06 aprilie 2018 prin răspunsul nr. 107, notarul Maria Stog i-a comunicat că la

19 septembrie 2017 la cererea pârâtei Panuș Natalia, care a fost soția defunctului

Boianovschi Vitali, a fost deschis dosarul succesoral nr. XXXXX, iar la 06 decembrie

2017 ultimei i-a fost eliberat certificatul de moștenitor legal nr. XXXXX.

A notat reclamantul că averea succesorală rămasă după decesul lui Boianovschi

Vitali era compusă din cota-parte deținută în devălmășie împreună cu Boianovscaia

Parascovia (decedată la XXXXX), din apartamentul nr. XXXXX, din str. XXXXX.

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile nr. XXXXX din 29 septembrie

2017, dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. XXXXX, din XXXXX, la situația

din 29 septembrie 2017, îl dețineau Boianovscaia Parascovia și Boianovschi Vitali.

A reținut Boianovschi Arseni că după decesul bunicii Boianovscaia Parascovia

(XXXXX) nu a fost deschis dosar succesoral, precum și averea succesorală a acesteia

nu a fost testată.

La 06 decembrie 2017 notarul Stog Maria a eliberat certificat de moștenitor legal

nr. XXXXX pe numele defunctului Boianovschi Vitali asupra 1/2 cote-părți din

proprietatea comună în devălmășie – apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX. Tot, la

aceiași dată – 06 decembrie 2017, notarul Stog Maria a eliberat certificat de moștenitor

legal nr. XXXXX pe numele defunctei Boianovscaia Parascovia asupra 1/2 cote-părți

din proprietatea comună în devălmășie din apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX.

În certificatul de moștenitor legal nr. XXXXX din 06 decembrie 2017, eliberat pe

numele pârâtei Panuș Natalia, notarul Stog Maria a făcut constatare de fapt cu valoare

juridică privind acceptarea succesiuni de către defunctul Boianovschi Vitali asupra 1/2

cote-părți din apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, deținută de defuncta

Boianovscaia Parascovia.

Mai mult ca atât, notarul Maria Stog a determinat unicul moștenitor legal asupra

întregului patrimoniu succesoral, pe Panuș Natalia, prin eliberarea pe numele acesteia a

certificatului de moștenitor legal nr. XXXXX din 06 decembrie 2017.

2

Iar, la 07 decembrie 2018 Panuș Natalia, în temeiul certificatului de moștenitor

legal nr. XXXXX din 06 decembrie 2017, a înregistrat la organul cadastral teritorial

Chișinău dreptul de proprietate asupra întregului bun imobil - apartamentul nr. XXXXX

din str. XXXXX.

Totodată, a menționat Boianovschi Arseni că la 07 mai 2018, prin intermediul

avocatului Pentru Bălănel, s-a adresat cu cerere notarului Stog Maria, prin care a

solicitat includerea lui în certificatul de moștenitor, în calitate de moștenitor legal,

asupra 1/2 cote-parți din averea succesorală rămasă după decesul tatălui Boianovschi

Vitali, precum și rectificarea certificatului respectiv conform situației de fapt și de drept.

Întru soluționarea litigiului pe cale extrajudiciară, la 10 mai 2018, prin intermediul

avocatului Petru Bălănel, s-a adresat cu cerere pârâtei Natalia Panuș, solicitând să i se

atribuie în natură 1/2 cotă-parte din apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, ce i se

cuvine din averea succesorală rămasă după decesul lui Boianovschi Vitali, iar în cazul

imposibilității de a-i transmite în natură, să i se achite echivalentul bănesc al acestei

părți, însă nu s-a soldat cu succes.

De asemenea, prin răspunsul nr. 163 din 23 mai 2018, notarul Stog Maria i-a

comunicat despre imposibilitatea modificării sau anulării a certificatului de moștenitor

legal eliberat pe numele Nataliei Panuș, menționând că litigiile apărute între moștenitori

se examinează de către instanța de judecată.

A notat reclamantul că bunul succesoral - apartamentul nr. XXXXX din str.

XXXXX, a fost obținut în proprietate de către tatăl său Boianovschi Vitalie și bunica

Boianovscaia Parascovia în temeiul contractului de schimb nr. XXXXX din 10

noiembrie 2000, încheiat în urma divorțului, pe de o parte între mama sa Stroevici

Viorica și pe de altă parte între Boianovschi Vitali și Boianovscaia Parascovia, prin care

s-a făcut schimb de apartamente.

Căsătoria între Boianovschi Vitali și Panuș Natalia a fost înregistrată la XXXXX.

Consideră reclamantul că actele notariale urmează a fi parțial declarate nule din

motiv că contravin circumstanțelor de fapt, care au fost incorect apreciate, fiind în

consecință emise contrar legii și încălcat principiul egalității cotelor-părți a

moștenitorilor legali.

A remarcat Boianovschi Arseni că despre desemnarea Nataliei Panuș, în calitate de

unic moștenitor legal al averii succesorale rămase după decesul lui Boianovschi Vitalie,

a aflat la data de 06 aprilie 2018, întreprinzând toate măsurile necesare pentru a

soluționa litigiul pe cale amiabilă, inclusiv a propus Nataliei Panuș semnarea unui acord

de mediere privind recunoașterea lui ca moștenitor și partajarea averii succesorale în

cote-părți egale.

Despre faptul că după decesul Parascoviei Boianovscaia (decedată la XXXXX) nu

a fost deschis dosar succesoral, precum și că averea succesorală a acesteia nu a fost

testată, de asemenea a aflat la data de 06 aprilie 2018.

Conform art. 1557 din Codul civil, (în redacția legii în vigoare la momentul

adresării în judecată), certificatul de moștenitor se eliberează după 6 luni din ziua

deschiderii succesiunii, în orice timp. Certificatul de moștenitor se eliberează până la

expirarea termenului de 6 luni dacă notarul dispune de suficiente dovezi că, în afară de

3

persoanele care solicită eliberarea certificatului, nu există alți moștenitori. Termenul de

6 luni este un termen de prescripție, iar nu de decădere, expirarea acestuia nu duce la

pierderea vocației succesorale, a dreptului de succesiune în sine, dar numai a facultății

de a accepta succesiunea.

Consideră reclamantul că prin răspunsul nr. 107 din 06 aprilie 2018, se constată

faptul că notarul Maria Stog a cunoscut despre existența lui ca unic moștenitor legal de

gradul I a defunctului Boianovschi Vitali, însă cu toate acestea a eliberat la 06

decembrie 2017 pe numele Nataliei Panuș certificatul de moștenitor legal nr. XXXXX.

Totodată, a reținut reclamantul că la actele notariale anexate la răspunsul nr. 107

din 06 aprilie 2018, se regăsește scrisoarea notarului Stog Maria din 10 noiembrie 2017

adresată dânsului, prin care a fost informat despre deschiderea dosarului succesoral și că

i s-a acordat termen până la 01 decembrie 2017 pentru a depune cerere de acceptare a

succesiunii, pe care însă dânsul nu a recepționat-o.

A susținut că presupusa scrisoare din 10 noiembrie 2017 urma a fi recepționată de

către el la data de 13-14 noiembrie 2017, (zilele de 11-12 noiembrie 2017 au fost zile de

odihnă). Cu toate acestea, notarul l-a limitat în termen de 16 zile să se prezinte pentru a-

și realiza drepturile de acceptare a succesiunii, cu atît mai mult, că legislația în vigoare

prevede că acest drept urmează a fi realizat în termen de 6 luni din ziua deschiderii

succesiunii.

La rândul său, pârâta Natalia Panuș a acceptat succesiunea asupra întregii averi

succesorale, în lipsa refuzului lui la dreptul său succesoral, acționând în mod ilegal,

direct, având un interes de a acapara un bun patrimonial la care nu are nicio atribuție

legală, deposedându-l astfel de moștenirea legală a patrimoniului ce a aparținut tatălui

său Boianovschi Vitali.

Mai mult ca atât, notarul Stog Maria a eliberat la data de 06 decembrie 2017

certificatul de moștenitor legal nr. XXXXX, privind dreptul de proprietate asupra 1/2

cote-părți din apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, pe numele defunctei

Parascoviei Boianovscaia din data de XXXXX.

La fel, la 06 decembrie 2017 notarul Maria Stog a eliberat pe numele defunctului

Boianovschi Vitali certificatul nr. XXXXX privind dreptul de proprietate asupra 1/2

cote-părți din apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX.

A susținut reclamantul că notarul Maria Stog, în mod tacit, la data de 06 decembrie

2017, a determinat ca unic moștenitor legal al averii succesorale al defunctei

Boianovschi Parascovia, compusă din 1/2 cotă-parte din proprietate asupra apartamentul

nr. XXXXX din str. XXXXX, pe defunctul Boianovschi Vitali.

Astfel, la data de 06 decembrie 2017 notarul Maria Stog, contrar prevederilor art.

1519 alin. (1) din Codul civil, care statuează că termenul de acceptare a succesiunii

poate fi prelungit doar de către de către instanța de judecată, l-a repus pe defunctul

Boianovschi Vitali în termenul de acceptare a masei succesorale rămase după decesul

Parascoviei Boianovscaia încă din data de XXXXX, determinându-l pe ultimul ca unic

moștenitor legal, fapt prin ce se constată că notarul eronat a determinat cercul de

moștenitori legali.

4

Consideră Boianovschi Arseni că dânsul, fiind nepotul pe linie dreaptă a bunicii

decedate Boianovscaia Parascovia, urma să moștenească averea succesorală a acesteia,

compusă din 1/2 cotă-parte din apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, iar Panuș

Natalia la rândul său nu deținea calitatea de moștenitor al defunctei Boianovscaia

Parascovia și nu era îndreptățită să invoce care-va drepturi succesorale.

Respectiv și averea succesorală a decedatului Boianovschi Vitali, compusă și din

1/2 cotă-parte din apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, urma să fie moștenită în

cote-părți egale de către dânsul și Panuș Natalia, ambii fiind moștenitori legali de clasa

I, or, conform art. 1500 alin. (1) lit. a) din Codul civil, în cazul succesiunii legale,

moștenitori cu drept de cotă egală sunt: de clasa I – descendenții (fiii și fiicele celui ce a

lăsat moștenirea, la fel și cei născuți vii după decesul lui, precum și cei înfiați), soțul

supraviețuitor și ascendenții privilegiați (părinții, înfietorii) celui ce a lăsat moștenirea.

Conform art. 1516 alin. (2) – (4) din Codul civil, succesiunea este acceptată de

succesor indiferent de faptul dacă este testamentar sau succesor legal. Succesiunea se

consideră acceptată când moștenitorul depune la notarul de la locul deschiderii

succesiunii o declarație de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului

succesoral. Dacă succesorul a intrat în posesiunea unei părți din patrimoniu, se

consideră că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla și din ce ar consta.

Iar, reieșind din prevederile art. 1519 din Codul civil, când cel chemat la moștenire

nu și-a exercitat în termenul prevăzut de lege dreptul de a alege între acceptarea sau

renunțarea la moștenire, va putea fi repus în termen de către instanța de judecată, numai

dacă se constată că neexercitarea în termen a dreptului de opțiune se datorează unor

motive temeinice.

A indicat Boianovschi Arseni că în legătură cu prescripția dreptului de opțiune

succesorală, nu a putut să-și exercite dreptul de opțiune, neexercitarea acestuia s-a

datorat faptului că s-a aflat peste hotarele Republicii Moldova, antrenat în îngrijirea

bunicii bolnave pe linia maternă, iar la revenirea în țară a fost arestat, aflându-se până în

prezent în penitenciar. Toate aceste evenimente pot fi calificate ca motive întemeiate în

care moștenitorul nu și-a putut exercita dreptul de opțiune.

A susținut reclamantul că în urma admiterii cererii de repunere în termen,

succesibilul redobândește dreptul de opțiune succesorală pentru a avea la dispoziție un

termen în care să-și exercite dreptul de opțiune succesorală astfel încât să aibă

posibilitatea opțiunii între a accepta moștenirea sau a renunța la ea.

Consideră reclamantul că își expune vocația de acceptare a succesiunii după

decesul lui Boianovscaia Parascovia și Boianovschi Vitali și urmează a fi recunoscut ca

moștenitor legal asupra 3/4 cote-părți din apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, cu

nr. cadastral XXXXX, care este compusă din 1/2 cotă-parte din imobil ce a aparținut

defunctei Boianovscaia Parascovia și cealaltă 1/2 cotă-parte din imobil cea aparținut lui

Boianovschi Vitali, iar pârâtei Natalia Panuș urmează să-i revină 1/4 cotă-parte din

apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, compusă din 1/2 cotă-parte din 1/2 cotă-

parte deținută de Boianovschi Vitali.

De asemenea, urmează a fi declarat parțial nul certificatul de moștenitor legal

eliberat pe numele Nataliei Panuș nr. XXXXX din 06 decembrie 2017 de către notarul

5

Stog Maria, cu păstrarea după pârâtă a dreptului de moștenire asupra 1/4 cotă-parte din

apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, rămasă după decesul lui Boianovschi Vitali.

În contextul enunțat, Boianovschi Arseni a solicitat, admiterea acțiunii, prelungirea

termenului de acceptare a succesiunii asupra bunurilor rămase după decesul lui

Boianovschi Vitali și Boianovscaia Parascovia, constatarea faptului acceptării

succesiunii asupra bunurilor rămase după decesul lui Boianovschi Vitali și Boianovscaia

Parascovia, declararea nulității parțiale a certificatului de moștenitor legal eliberat pe

numele lui Panuș Natalia nr. XXXXX din 06 decembrie 2017 de către notarul Stog

Maria, cu păstrarea după pârâtă a dreptului la moștenire asupra 1/4 cotă-parte din

apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, rămasă după decesul lui Boianovschi Vitali,

recunoașterea dreptului lui de moștenitor legal asupra 3/4 cote-părți din apartamentul nr.

XXXXX din str. XXXXX, rămase după decesul tatălui Boianovschi Vitali și bunicii

Boianovschi Parascovia, radierea dreptului de proprietate din Registrul bunurilor

imobile asupra 1 (una) cotă-parte din apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX,

moștenit de către Panuș Natalia în urma decesului soțului Boianovschi Vitali,

recunoașterea și înregistrarea în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate

asupra 3/4 cotă-parte din apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, nr. cadastral

XXXXX.

Prin hotărârea din 28 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Boianovschi Arseni. S-a prelungit cu 6 luni termenul

de acceptare a succesiunii de către Boianovschi Arseni rămase după decesul tatălui

Boianovschi Vitalie. S-a declarat nul certificatul de moștenitor legal nr. XXXXX

eliberat la 06 decembrie 2017 de către notarul public Stog Maria lui Panuș Natalia

asupra averii succesorale rămase după decesul lui Boianovschi Vitalie și Boianovscaia

Parascovia. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prima instanță a reținut drept întemeiată pretenția reclamantului privind

prelungirea termenului de acceptare a succesiunii asupra bunurilor rămase după decesul

lui Boianovschi Vitali, or, din actele cauzei cert s-a stabilit că în perioada 13 aprilie

2016 - 11 septembrie 2017, (perioadă în care a decedat Boianovschi Vitali – XXXXX)

Boianovschi Arseni s-a aflat peste hotarele Republicii Moldova, fapt confirmat prin

informația prezentată de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, iar din informația

parvenită de la Departamentul Instituțiilor Penitenciare reclamantul, Boianovschi Arseni

a fost deținut în instituțiile penitenciare începând cu 11 septembrie 2017 până în

prezent.

Cât privește pretenția înaintată de Boianovschi Arseni privind prelungirea

termenului acceptării succesiunii după decesul bunicii Boianovschi Parascovia, prima

instanță a considerat-o neîntemeiată, or, Boianovscaia Parascovia a decedat la data de

XXXXX, pe când reclamantul s-a aflat peste hotarele țării în perioada de 13 aprilie

2016 – 11 septembrie 2017, nefiind prezentate de către ultimul probe de aflare a lui în

imposibilitate de acceptare a succesiunii în termenul prevăzut de lege de până la plecare

din țară și anume până la data de 13 aprilie 2016.

De asemenea, prima instanță, cu trimitere la prevederile 281 alin. (2) lit. f), art.

282, art. 284 din Codul de procedură civilă, a considerat neîntemeiată cerința

6

reclamantului de constatare a faptului acceptării succesiunii asupra bunurilor rămase

după decesul lui Boianovschi Vitalie și Boianovscaia Parascovia, or, reclamantul nu a

putut argumenta instanței de judecată modul de acceptarea succesiunii și probele care

demonstrează intrarea în posesiunea patrimoniului succesoral sau a unei părți al lui.

Cu referire la pretenția reclamantului privind declararea nulă a certificatului de

moștenitor legal nr. XXXXX din 06 decembrie 2017 eliberat pe numele Nataliei Panuș

de către notarul Stog Maria, cu păstrarea după pârâtă a dreptului la moștenire asupra 1/4

cotă-parte din ap. XXXXX, str. XXXXX, rămasă după decesul lui Boianovschi Vitali,

prima instanță, cu trimitere la prevederile art. 220, art. 1499 alin. (1), art. 1500, art.

1501, din Codul civil (în redacția legii până la modificările din 01 martie 2019), a

stabilit că Boianovschi Arsenii, este nepotul pe linie dreaptă a decedatei Boianovscaia

Parascovia, și fiul defunctului Boianovschi Vitali, care au deținut în proprietate

apartamentul nr. XXXXX situat în XXXXX, în baza contractului de schimb nr.

XXXXX din 10 noiembrie 2000.

Respectiv, moștenitorul legal al defuncților Boianovschi Vitali și Boianovschi

Parascovia este Boianovschi Arseni, motiv din care pârâta Panuș Natalia nu deține

calitatea de moștenitor legal al defunctei Boianovscaia Parascovia și nu poate să solicite

drepturi succesorale, având dreptul de a pretinde doar la averea succesorală a

decedatului Boianovschi Vitali, compusă din 1/2 cotă-parte din apartamentul nr.

XXXXX, din str. XXXXX.

Totodată, la actele cauzei nu au fost anexate probe ce ar confirma faptul acceptării

succesiunii rămase după Boianovschi Parascovia de către Boianovschi Vitali și

includerea cotei-părți a bunului litigios în patrimoniul lui Boianovschi Vitali pentru ca

acesta să fie transmis prin succesiune lui Nataliei Panuș în baza certificatului de

moștenitor legal nr. XXXXX eliberat la data de 06 decembrie 2017.

Din considerentele enunțate, prima instanță a considerat întemeiată pretenția

reclamantului privind declararea nulității certificatului de moștenitor legal nr. XXXXX

din 06 decembrie 2017 eliberat de către notarul Stog Maria pe numele Nataliei Panuș

asupra averii succesorale rămase după decesul lui Boianovschi Vitalie și Boianovscaia

Parascovia, ca fiind emis contrar prevederilor legale și anume, a fost transmis un bun pe

cale succesorală fără a fi inclus în masa succesorală a defunctului.

Cu privire la solicitarea reclamantului de a-l recunoaște în calitate de moștenitor

legal asupra 3/4 cote-părți parte din apartamentul nr. XXXXX, str. XXXXX, rămas

după decesul tatălui Boianovschi Vitalie și bunicii Boianovschi Parascovia, prima

instanță a considerat-o neîntemeiată. Or, instanța de judecată nu dispune de abilitarea

substituirii notarului, care în baza hotărârii urmează să elibereze moștenitorului legal

Boianovschi Arseni certificatul de moștenitor legal asupra averii succesorale rămase

după decesul bunicii Boianovscaia Parascovia și tatălui Boianovschi Vitali, acestuia

fiind admisă doar cerința în ceea ce privește prelungirea termenului cu 6 luni de

acceptare a succesiunii rămase după decesul tatălui Boianovschi Vitalie, iar careva

temeiuri suplimentare privind constatarea dreptului de proprietate nu au fost invocate.

În rest, acțiunea în partea cerințelor cu privire la radierea dreptului de proprietate

din registrul bunurilor imobile asupra 1 cotă-parte din apartamentul nr. XXXXX, din

7

str. XXXXX, moștenit de către Panuș Natalia în urma decesului soțului Boianovschi

Vitali, și recunoașterea și înregistrarea în registrul bunurilor imobile dreptul de

proprietate asupra 3/4 cotă-parte după Boianovschi Arseni și dreptul de proprietate

asupra 1/4 cotă parte după Panuș Natalia din bunul imobil în litigiu, prima instanță le-a

considerat neîntemeiate, deoarece nu au survenit temeiurile prevăzute în art. 499 din

Codul civil (în redacția legii până la 01 martie 2019), or, potrivit normei date de drept,

acordul de voință dintre părți lipsește, totodată aceste cerințe fiind subsecvente cerinței

privind recunoașterea dreptului de proprietate, care a fost respinsă ca neîntemeiată,

motiv din care și acestea au fost respinse. De asemenea, nu a fost întrunită condiția

privind radierea prevăzută de art. 504 din Codul civil.

La 21 noiembrie 2019 Panuș Natalia a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, iar la 11 ianuarie 2020 a fost depus supliment la cererea de apel, solicitând

admiterea acesteia, casarea integrală din 28 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 09 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Panuș Natalia, s-a casat integral hotărârea din 28 octombrie 2019 și s-a emis

o hotărâre nouă de respingere a acțiunii depuse de Boianovschi Arseni ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a motivat soluția prin faptul că în baza

contractului de schimb nr. XXXXX din 10 noiembrie 2000, Boianovscaia Parascovia și

Boianovschi Vitali (bunica și respectiv tatăl reclamantului/intimat Boianovschi Arseni)

au devenit proprietarii apartamentului nr. XXXXX situat în XXXXX.

Instanța de apel a reținut că Boianovschi Arseni este fiul lui Boianovschi Vitali,

din prima căsătorie, cu Stroevici Viorica, iar Panuș Natalia este a doua soție a lui

Boianovschi Vitali, căsătorie fiind înregistrată la XXXXX de către OSC Centru mun.

Chișinău.

La data de XXXXX, a decedat Boianovscaia Parascovia, iar la data de XXXXX a

decedat Boianovschi Vitali.

Cu trimitere la prevederile art. 1432 alin. (3), art. 1440 alin. (1), art. 1499 alin. (1)

lit. a), art. 1500 alin. (1) lit. a), art. 1516 alin. (3) și (4) din Codul civil, (în redacția legii

până la 01 martie 2019), instanța de apel a reținut că după decesul lui Boianovscaia

Parascovia - XXXXX și a lui Boianovschi Vitali - XXXXX, la data de 19 septembrie

2017 a fost deschis dosar de succesiune nr. XXXXX, iar la data de 06 decembrie 2017

notarul Stog Maria i-a eliberat Nataliei Panuș, certificatul de moștenitor legal nr.

XXXXX, cu privire la dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. XXXXX, cu

numărul cadastral XXXXX, situat în XXXXX.

Totodată, a reținut instanța de apel că la cererea privind acceptarea averii

succesorale rămase după decesul lui Boianovschi Vitali, notarul Stog Maria a înregistrat

dosarul succesoral în Registrul dosarelor succesorale, la data de 19 septembrie 2017 cu

nr. XXXXX, iar la data de 29 septembrie 2017, în Monitorul Oficial a fost publicat

anunț despre deschiderea dosarului succesoral în urma decesului lui Boianovschi Vitali.

La caz, instanța de apel a considerat neîntemeiată hotărârea primei instanțe cu

privire la prelungirea lui Boianovschi Arseni a termenului de acceptare a succesiunii, or,

deși la data de 10 noiembrie 2017, notarul Stog Maria a expediat în adresa

8

reclamantului Boianovschi Arseni o scrisoare de informare despre expirarea termenului

de depunere a cererii de acceptare a moștenirii și i s-a acordat un termen suplimentar

până la data de 01 decembrie 2017, totuși nici până la data respectivă, nu au parvenit

alte cereri de acceptare a succesiunii.

Mai mult ca atât, reclamantul Boianovschi Arseni atât în prima instanță, cât și în

apel, nu a prezentat probe concludente și pertinente privind imposibilitatea reală de a

depune cerere la notar privind deschiderea dosarului succesoral sau de acceptare a averii

succesorale, or, deși acesta a invocat faptul că în perioada 13 aprilie 2016 – 11

septembrie 2017 nu s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova, totuși despre decesul

tatălui ar fi aflat la revenirea în Republica Moldova, adică la 11 septembrie 2017, când a

fost reținut și plasat în detenție pentru ispășirea pedepsei penale.

Nu a fost reținut argumentul reclamantului precum că abia la 28 martie 2018, cu

permisiunea administrației Penitenciarului, a fost permisă vizita notarului Belicesco

Oleg pentru autentificarea procurii de reprezentare a intereselor sale în procedura

succesorală. Or, deși despre decesul tatălui său - Boianovschi Vitali, reclamantul

Boianovschi Arseni a aflat la 11 septembrie 2017, (necătînd la faptul că la data de 29

septembrie 2017 notarul Stog Maria a publicat în Monitorul Oficial anunțul despre

deschiderea succesiunii), precum și că la data de 10 noiembrie 2017, i s-a comunicat

repetat despre deschiderea succesiunii, cererea privind acceptarea succesiunii după

decesul tatălui său, a fost depusă de către reprezentantul reclamantului abia la 03 aprilie

2018.

A conchis instanța de apel că faptul că la momentul decesului tatălui Boianovschi

Vitali, reclamantul Boianovschi Arseni nu s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova, iar

la revenirea în țară acesta a fost reținut de către organele de poliție și plasat în

penitenciar, unde se află pana în prezent, nu are tangență cu omiterea termenului de

acceptare a succesiunii, or, cunoscând despre decesul tatălui său survenit la XXXXX,

Boianovschi Arseni s-a adresat la notar cu cerere prin care a solicitat să fie inclus în

cercul moștenitorilor, peste aproximativ 11 luni.

Nu au fost reținute nici argumentele lui Boianovschi Arseni precum că până la

eliberarea certificatului de moștenitor legal nr. XXXXX din 06 decembrie 2017, notarul

Stog Maria ar fi perfectat alte doua acte cu privire la moștenirea de către defunctul

Boianovschi Vitali a cotelor-părți din apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, de la

Boianovscaia Parascovia. Or, în circumstanțele în care după decesul bunicii

Boianovscaia Parascovia nu a fost deschis dosar succesoral, iar Boianovschi Vitali a

acceptat succesiunea prin posesie, notarul Stog Maria întemeiat a aplicat prevederile art.

370 din Codul civil, determinând fiecărui coproprietar în mod egal a câte 1/2 cote-părți,

iar moștenitorul celei de a doua 1/2 cote-părți din bunul imobil ce aparținea Parascoviei

Boianovscaia, fiind declarat Boianovschi Vitali, în temeiul art. 1516 din Codul civil.

Pe final instanța de apel a concluzionat că augmentele invocate de

reclamantul/intimat Boianovschi Arseni în cererea de chemare în judecată nu pot

constitui o justificație pentru prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, or, chiar

și în conformitate cu prevederile art. 38 al Legii nr.1453 din 08 noiembrie 2002 cu

privire la notariat, Boianovschi Arsenii putea expedia în adresa notarului public cererea

9

privind acceptarea succesiunii prin intermediul oficiului poștal sau a altor mijloace de

comunicare, precum și să solicite acordarea, perfectarea actelor solicitate la locul de

aflare, drept de care ultimul însă nu s-a folosit.

Cu atât mai mult, reclamantul nu a prezentat probe incontestabile prin care s-ar

demonstrat faptul că a întreprins toate acțiuni de înregistrare a dânsului în cercul de

moștenitori legali, în termenul stabilit, iar notarul neîntemeiat i-ar fi refuzat să-l includă

în calitate de moștenitor.

La 30 noiembrie 2020 Boianovschi Arseni, reprezentat de avocatul Petru Bălănel, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a deciziei din 09 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu

menținerea hotărârii din 28 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea recursului Boianovschi Arseni a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial

prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea și aplicarea

eronată a normelor de drept material.

A indicat recurentul că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că procedura

instrumentată de notarul Stog Maria a dosarului succesoral deschis după decesul lui

Boianovschi Vitali a fost realizată într-o perioadă foarte restrânsă, în termen de mai

puțin de 2 luni (48 de zile), având în vedere că la data de 19 septembrie 2017 a fost

înregistrată declarația Nataliei Panuș privind acceptarea succesiunii, iar la data de 06

decembrie 2017 a eliberat deja pe numele ultimei certificatul de moștenitor legal nr.

XXXXX asupra întregii averi succesorale.

Consideră recurentul că acțiunile nominalizate sunt datorate faptului că Panuș

Natalia cunoștea despre aflarea lui în detenție și cu scopul de a-l lipsi, ca fiind unicul

fiul al lui Boianovschi Vitali, de partea succesorală, și însușirea unipersonală a întregii

averi succesorale și în comun cu notarul Stog Maria, au admis limitarea termenului de

realizare a drepturilor succesorale ale lui.

Instanța de apel a ignorat faptul că la actele cauzei lipsește confirmarea

comunicării și recepționării de către el a scrisorii notarului Stog Maria din 10 noiembrie

2017 privind deschiderea dosarului succesoral și depunerea cererii de acceptare a

succesiunii. Or, despre decesul tatălui său Boianovschi Vitali a aflat când a fost plasat în

arest, adică după data de 11 septembrie 2017. Procedura notarială de deschidere a

dosarului succesoral a fost înregistrat la notar la 19 septembrie 2017, iar cererea sa de

acceptare a succesiunii a fost înregistrat la notar abia la 03 aprilie 2018, în termen de 5

luni de la data presupusă a comunicării notariale (10 noiembrie 2017).

La fel, instanța de apel a ignorat faptul că în perioada 13 aprilie 2016 – 11

septembrie 2017 s-a aflat peste hotarele Republicii Moldova, iar la 11 septembrie 2017,

revenind în țară, a fost reținut și plasat în detenție întru ispășirea pedepsei penale

stabilite prin sentința din 16 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Respectiv, scrisoarea din 10 noiembrie 2017 expediată de către notatul Stog Maria la

adresa XXXXX, nu a fost recepționată de către el și nici la adresa penitenciarului nu a

fost expediată o astfel de notificare. Prin urmare, nu a cunoscut despre deschidere

dosarului succesoral.

10

Consideră recurentul că este eronată concluzia instanței de apel că dânsul în

conformitate cu prevederile art. 38 din Legea nr. 1453 din 08 noiembrie 202 cu privire

la notariat, urma să depună cerere de acceptare a succesiunii prin intermediul oficiului

poștal, or, normele legii respective obligă notarul să stabilească identitatea persoanei

care solicită îndeplinirea actului notarial în baza actelor de identitate, prin prezența

fizică a acestuia în fața notarului.

Este eronată și concluzia instanței de apel precum că la 29 septembrie 2017 notarul

Stog Maria a publicat în Monitorul Oficial anunțul despre deschiderea succesiunii și se

prezumă că dânsul trebuia să cunoască despre faptul dat, deoarece el a fost plasat în

detenție în instituția penitenciară pentru ispășirea pedepsei începând cu 11 septembrie

2017, iar în instituția penitenciară deținuții nu au acces la Monitorul Oficial.

La fel, este lipsită de temei legal argumentul instanței de apel precum că dânsul nu

a prezentat probe concludente și pertinente privind imposibilitatea reală de depunere a

cererii la notar privind deschiderea dosarului succesoral sau de acceptare a averii

succesorale, or, orice act notarial este perfectat doar contra plată, care include taxa de

stat, precum și onorariul notarului, iar în cazul solicitării perfectării actelor solicitate la

locul de aflare a solicitantului, onorariul notarului constituie o valoare dublă, aspect care

nu a fost supus dezbaterii judiciare.

Instanța de apel nu a creat posibilități egale, suficiente și adecvate de folosire a

tuturor mijloacelor procedurale pentru demonstrarea tuturor circumstanțelor de fapt și

de drept, ceea ce denotă niște erori care au adus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

A remarcat recurentul că instanța de apel l-a lipsit de dreptul de a prezent probe în

susținerea poziției sale în procesul dat de judecată, cauza fiind examinată superficial.

Totodată, prin răspunsul nr. 3/1-B-3301/20 din 09 noiembrie 2020 eliberat de

Administrația Națională a Penitenciarelor, se confirmă faptul că dânsul în perioada 11

septembrie 2017 – 01 februarie 2018 a executat pedeapsa cu închisoare, astfel în

perioada 11 septembrie 2017 – până la 05 octombrie 2017 a executat pedeapsa în

Penitenciarul nr. 13 mun. Chișinău, din 05 octombrie 2017 – până la 16 noiembrie 2017

în Penitenciarul nr. 4 Cricova, și din 16 noiembrie 2017 – până la 01 februarie 2018 în

Penitenciarul nr. 13 Chișinău, iar în perioada ispășirii pedepsei nu a fost încadrat în

câmpul munci remunerate și nu a beneficiat de careva venituri.

Din confirmarea menționată rezultă că o perioadă de 3-5 luni a fost deținut în mai

multe locuri de detenție, ceea ce atestă un impediment de a solicita notarului perfectarea

actelor solicitate la locul de aflare în contextul în care urma a fi stabilită o dată

acceptabilă de către notar cu consimțământul administrației penitenciarului respectiv.

Astfel, cert se confirmă că dânsul s-a aflat în imposibilitate reală de a depune

cerere la notar privind acceptarea averii succesorale rămase după decesul tatălui

Boianovschi Vitali, în termenii prescriși, în situația în care dânsul în perioada 11

septembrie 2017 – 01 februarie 2018 s-a aflat în detenție, în diferite penitenciare.

Instanța de apel nu a supus controlului judiciar acțiunile notarului Stog Maria la

emiterea certificatelor notariale nr. XXXXX și nr. XXXXX din 06 decembrie 2017 cu

privire la dreptul de proprietate asupra a câte 1/2 cote-părți din proprietate comună din

11

apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX, pe numele defuncților Boianovschi Vitali și

Boianovscaia Parascovia.

Consideră recurentul că de către notarul Stog Maria a fost viciată procedura de

emitere a certificatelor cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din

proprietate comună în devălmășie, or, la caz ambii coproprietari fiind decedați, iar

norma legală prevăzută la art. 66 din Legea cu privire la notariat, condiționează

emiterea certificatului doar la cererea moștenitorilor care au dreptul la succesiune. Pe

când Panuș Natalia nu deține calitatea de moștenitor legal al averii succesorale a

Parascoviei Boianovscaia.

A menționat Boianovschi Arseni că, fiind nepotul pe linie dreaptă a defunctei

Boianovscaia Parascovia și fiul defunctului Boianovschi Vitali, este unicul moștenitor

legal al acestora, iar Panuș Natalia nu deține calități de moștenitor legal al defunctei

Boianovscaia Parascovia și nu poate să solicite drepturi succesorale, având dreptul de a

pretinde doar la averea succesorală a soțului defunct Boianovschi Vitali.

Este eronată concluzia instanței de apel că Boianovschi Vitali a acceptat averea

succesorală rămasă după decesul mamei Boianovscaia Parascovia prin intrarea în

posesie asupra 1/2 cote-părți din bunul imobil în litigiu și includerea acestei cote-părți în

patrimoniul lui Boianovschi Vitali, care ulterior a fost transmis prin succesiune Nataliei

Panuș în baza certificatului de moștenitor legal nr. XXXXX din 06 decembrie 2017. Or,

la actele cauzei nu se atestă probe justificative care să demonstreze faptul dat.

Cu atît mai mult, în cazul în care succesorul a acceptat în mod tacit moștenirea,

intrând în posesiunea patrimoniului succesoral sau a unei părți a lui, notarul la cererea

acestuia urmează să elibereze certificat de moștenitor legal, pe când la caz nu atestă așa

dovezi. Prin urmare, Boianovschi Vitali nu și-a realizat dreptul la vocația succesorală.

A susținut recurentul că 1/2 cotă-parte din apartamentul în litigiu deținută de

Boianovscaia Parascovia, decedată la XXXXX, nu putea să constituie parte componentă

din averea succesorală rămasă după decesul lui Boianovschi Vitali, or, dreptul

succesoral al acestuia asupra 1/2 cote-părți ce a aparținut mamei sale, a încetat odată cu

decesul lui.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 09 septembrie 2020.

Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în

adresa lui Boianovschi Arseni la 21 septembrie 2020 (f.d. 183), însă nu se atestă date

când a fost recepționată de către recurent.

Totodată, Boianovschi Arseni a indicat în cererea de recurs că a luat cunoștință cu

decizia instanței de apel la data de 02 octombrie 2020.

Astfel, recursul declarat la 30 noiembrie 2020, este în termen.

La 23 decembrie 2020 în adresa Nataliei Panuș, notarului public Stog Maria și

Agenției Servicii Publice a fost expediată copia recursului declarat de Boianovschi

Arseni, reprezentat de avocatul Petru Bălănel, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referințelor (f.d. 207).

12

La 13 ianuarie 2021 Panuș Natalia a depus referință, solicitând să fie considerat

inadmisibil recursul decalrat de Boianovschi Arseni, cu menținerea deciziei din 09

septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

A invocat intimata că recursul declarat de Boianovschi Arseni nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile

din referința depusă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Boianovschi Arseni, reprezentat de

13

avocatul Petru Bălănel, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia

Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995), pe când în

recursul depus de Boianovschi Arseni, reprezentat de avocatul Petru Bălănel, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Boianovschi Arseni, reprezentat de avocatul Petru Bălănel, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Boianovschi Arseni, reprezentat de avocatul Petru Bălănel, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

14