3ra-300/18 — Constatarea încălcării drepturilor la petiționare și sancționarea persoanei cu funcție de răspundere, obligarea de a nu crea impedimente în realizarea drepturilor de creditor urmăritor, obligarea de a examina cererea și obligarea de a cita legal

Dosarul nr. 3ra-300/18 Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) Judecător: L. Holevițcaia Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Panov, M. Anton și V. Cotorobai Î N C H E I E R E 28 martie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența Președintele completului Tatiana Vieru judecători Maria Ghervas Iuliana Oprea examinînd admisibilitatea recursului declarat de Bîtca Emil, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Bîtca Emil împotriva Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție, mun.

Chișinău cu privire la constatarea încălcării drepturilor la petiționare și sancționarea persoanei cu funcție de răspundere, obligarea de a nu crea impedimente în realizarea drepturilor de creditor urmăritor, obligarea de a examina cererea și obligarea de a cita legal, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, prin care a fost admis apelul declarat de Bîtca Emil, casată parțial hotărîrea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 9 martie 2017, fiind pronunțată o nouă încheiere, A C O N S T A T A T: La 20 iunie 2016, Bîtca Emil a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție, mun. Chișinău privind accesul la informație.

În motivarea pretențiilor reclamantul a indicat că prin încheierea nr. 25/4-457/14 din 18 decembrie 2014, emisă de Judecătoria Centru, mun. Chișinău a fost admis demersul executorului judecătoresc, Boțan George, prin care s-a anunțat în căutare debitorul Lesnicenco Maxim, cu ultimul domiciliu – mun. Chișinău, str. T. Vladimirescu, nr. 8, ap. 23. Investigațiile indicate în actul judecătoresc enunțat supra au fost puse în sarcina Inspectoratului de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău, iar la stabilirea locului aflării debitorului Lesnicenco Maxim, urma să fie înștiințat executorul judecătoresc, Boțan George. A mai indicat Bîtca Emil că s-a dispus suspendarea executării hotărîrii 1 judecătorești nr. 2-7694/11 din 30 mai 2012 emisă de Judecătoria Rîșcani mun.

Chișinău cu privire la încasarea din contul lui Lesnicenco Maxim, în beneficiul său a datoriei în sumă de 20000 euro, sau echivalentul lor în valută națională la ziua executării hotărârii conform cursului stabilit de BNM și taxa de stat în sumă de 1000 lei, până la stabilirea domiciliului debitorului. Reclamantul a punctat că prin cererea nr. B-298/16 din 3 martie 2016 a solicitat Inspectoratului de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău, să-i permită să ia cunoștință cu materialele de căutare a debitorului Lesnicenco Maxim, iar prin petiția din 9 martie 2016 în conformitate cu prevederile Legii privind accesul la informație a solicitat eliberarea copiilor de pe materialele de căutare a debitorului.

Ulterior, prin plângerea nr. 421/16 din 22 martie 2016 a solicitat intervenirea conducerii Inspectoratului de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău referitor la examinarea chestiunii privind eliberarea copiilor solicitate și permisiunea de a lua cunoștință cu materialele dosarului de căutare în original. Bîtcă Emil a mai specificat că prin răspunsul B-421/16 și B-322/16 din 24 martie 2016 i s-a refuzat în eliberarea copiilor solicitate și de a face cunoștință în original cu materialele acumulate în acest sens. Consideră reclamantul că legislația în vigoare, prevede protejarea datelor cu caracter personal, însă nu tăinuirea sau secretizarea acestor date, care de fapt sunt publice. La 15 decembrie 2016, Bîtca Emil a depus cerere prin care și-a concretizat cerințele (f.d.

28). Ulterior, la 12 ianuarie 2017, reclamantul a depus o cerere suplimentară (f.d. 39). Solicită Bîtca Emil constatarea încălcării drepturilor creditorului Bîtca Emil cu privire la petiționare și sancționarea persoanei cu funcție de răspundere responsabilă de această încălcare, obligarea Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție, mun. Chișinău de a nu crea impedimente în acordarea dreptului creditorului urmăritor Bîtca Emil de a lua cunoștință în original cu materialele dosarului de căutare nr. 2015020082 a debitorului Lesnicenco Maxim în limita unei necesități rezonabile și ai fi eliberate actele solicitate în întregime, obligarea Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție, mun.

Chișinău de a examina cererea nr. B- 660/16 din 4 mai 2016 și cererea B-1566/16 din 24 octombrie 2016 cu emiterea unui răspuns calitativ, bazat pe materialele examinate cu trimiteri la legislație și obligarea Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție, mun. Chișinău privind citarea legală a debitorului Lesnicenco Maxim în cadrul dosarului nr. 2015020082 de căutare cu indicarea consecințelor neprezentării. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 9 martie 2017, a fost respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Bîtca Emil împotriva Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție, mun.

Chișinău cu privire la constatarea încălcării drepturilor creditorului Bâtca Emil cu privire la petiționare și sancționarea persoanei cu funcție de răspundere, responsabile de această încălcare, obligarea pîrîtului de a nu crea reclamantului impedimente în realizarea drepturilor de creditor urmăritor de a lua cunoștință în original cu materialele dosarului de 2 căutare nr. 2015020082 a debitorului Lesnicenco Mmaxim în limita unei necesități rezobabile și de a primi actele solicitate în întregime, obligarea pîrîtului de a examina cererea nr. B-660/16 și cererea B-1566/16 din 24 octombrie 2016, cu emiterea unui răspuns calitativ, bazat pe materialele examinate cu trimiteri la legislație și obligarea pîrîtului să citeze legal debitorul Lesnicenco Mmaxim în cadrul dosarului de căutare nr. 2015020082, cu indicarea consecințelor neprezentării (f.d.

59, 62-64). Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate în cererea de chemare în judecată nu se încadrează în prevederile legii. La 13 martie 2017, Bîtca Emil a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017 a fost admis apelul declarat de Bîtca Emil, casată parțial hotărîrea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 9 martie 2017, fiind pronunțată o nouă încheiere prin care cererea de chemare în judecată depusă de Bîtca Emil împotriva Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție, mun.

Chișinău privind accesul la informație în partea constatării încălcării dreptului creditorului Bâtca Emil de a lua cunoștință în original cu materialele de căutare nr. 2015020082 și eliberarea acestor acte precum și în partea pretenției privind sancționarea persoanelor responsabile și obligarea IP Râșcani mun. Chișinău privind citarea legală a fost scoasă de pe rol. În rest, hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 9 martie 2017 a fost menținută (f.d. 78, 79-86). Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat o apreciere obiectivă și justă probelor administrate, nu a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea corectă a pricinii.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 23 ianuarie 2018, Bîtca Emil a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă. În motivarea recursului s-a invocat că atît instanța de apel, cît și prima instanță nu au constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material și încălcate normele de drept procedural. Totodată, recurentul a specificat că prin limitarea și privarea creditorului urmăritor de acces la informația din dosarul de căutare a debitorului, i se încălcă drepturile și libertățile garantate de Constituția Republicii Moldova.

Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2017, prin care a fost expediată copia decizie instanței de apel în adresa părților (f.d 87), fiind recepționată de către Ministerul Justiției al RM la 10 ianuarie 2018 (f.d. 88). Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Prin urmare, Colegiul constată că recursul a fost declarat în termen. 3 În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 14 februarie 2018, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, însă pînă la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul sa-și expună poziția față de temeiurile invocate în cererea de recurs. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat Bîtca Emil este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare invocate în cererile de recurs, Colegiul atestă că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în cererea de recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a 4 fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de Bîtca Emil asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat Bîtca Emil, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E: Recursul declarat de Bîtca Emil se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Tatiana Vieru judecători Maria Ghervas Iuliana Oprea 5