3ra-300/18 — Constatarea încălcării drepturilor la petiționare și sancționarea persoanei cu funcție de răspundere, obligarea de a nu crea impedimente în realizarea drepturilor de creditor urmăritor, obligarea de a examina cererea și obligarea de a cita legal

Dosarul nr. 3ra-300/18

Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani)

Judecător: L. Holevițcaia

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Panov, M. Anton și V. Cotorobai

Î N C H E I E R E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele completului Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

examinînd admisibilitatea recursului declarat de Bîtca Emil,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Bîtca Emil

împotriva Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție, mun. Chișinău cu

privire la constatarea încălcării drepturilor la petiționare și sancționarea persoanei cu

funcție de răspundere, obligarea de a nu crea impedimente în realizarea drepturilor

de creditor urmăritor, obligarea de a examina cererea și obligarea de a cita legal,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, prin care a

fost admis apelul declarat de Bîtca Emil, casată parțial hotărîrea Judecătoriei Chișinău

(sediul Rîșcani) din 9 martie 2017, fiind pronunțată o nouă încheiere,

A C O N S T A T A T:

La 20 iunie 2016, Bîtca Emil a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție, mun. Chișinău privind

accesul la informație.

În motivarea pretențiilor reclamantul a indicat că prin încheierea nr. 25/4-457/14

din 18 decembrie 2014, emisă de Judecătoria Centru, mun. Chișinău a fost admis

demersul executorului judecătoresc, Boțan George, prin care s-a anunțat în căutare

debitorul Lesnicenco Maxim, cu ultimul domiciliu – mun. Chișinău, str. T.

Vladimirescu, nr. 8, ap. 23.

Investigațiile indicate în actul judecătoresc enunțat supra au fost puse în sarcina

Inspectoratului de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău, iar la stabilirea locului aflării

debitorului Lesnicenco Maxim, urma să fie înștiințat executorul judecătoresc, Boțan

George.

A mai indicat Bîtca Emil că s-a dispus suspendarea executării hotărîrii

1

judecătorești nr. 2-7694/11 din 30 mai 2012 emisă de Judecătoria Rîșcani mun.

Chișinău cu privire la încasarea din contul lui Lesnicenco Maxim, în beneficiul său a

datoriei în sumă de 20000 euro, sau echivalentul lor în valută națională la ziua

executării hotărârii conform cursului stabilit de BNM și taxa de stat în sumă de 1000

lei, până la stabilirea domiciliului debitorului.

Reclamantul a punctat că prin cererea nr. B-298/16 din 3 martie 2016 a solicitat

Inspectoratului de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău, să-i permită să ia cunoștință cu

materialele de căutare a debitorului Lesnicenco Maxim, iar prin petiția din 9 martie

2016 în conformitate cu prevederile Legii privind accesul la informație a solicitat

eliberarea copiilor de pe materialele de căutare a debitorului.

Ulterior, prin plângerea nr. 421/16 din 22 martie 2016 a solicitat intervenirea

conducerii Inspectoratului de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău referitor la examinarea

chestiunii privind eliberarea copiilor solicitate și permisiunea de a lua cunoștință cu

materialele dosarului de căutare în original.

Bîtcă Emil a mai specificat că prin răspunsul B-421/16 și B-322/16 din 24 martie

2016 i s-a refuzat în eliberarea copiilor solicitate și de a face cunoștință în original cu

materialele acumulate în acest sens.

Consideră reclamantul că legislația în vigoare, prevede protejarea datelor cu

caracter personal, însă nu tăinuirea sau secretizarea acestor date, care de fapt sunt

publice.

La 15 decembrie 2016, Bîtca Emil a depus cerere prin care și-a concretizat

cerințele (f.d. 28).

Ulterior, la 12 ianuarie 2017, reclamantul a depus o cerere suplimentară (f.d. 39).

Solicită Bîtca Emil constatarea încălcării drepturilor creditorului Bîtca Emil cu

privire la petiționare și sancționarea persoanei cu funcție de răspundere responsabilă

de această încălcare, obligarea Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de

Poliție, mun. Chișinău de a nu crea impedimente în acordarea dreptului creditorului

urmăritor Bîtca Emil de a lua cunoștință în original cu materialele dosarului de

căutare nr. 2015020082 a debitorului Lesnicenco Maxim în limita unei necesități

rezonabile și ai fi eliberate actele solicitate în întregime, obligarea Inspectoratului de

Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție, mun. Chișinău de a examina cererea nr. B-

660/16 din 4 mai 2016 și cererea B-1566/16 din 24 octombrie 2016 cu emiterea unui

răspuns calitativ, bazat pe materialele examinate cu trimiteri la legislație și obligarea

Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție, mun. Chișinău privind citarea

legală a debitorului Lesnicenco Maxim în cadrul dosarului nr. 2015020082 de căutare

cu indicarea consecințelor neprezentării.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 9 martie 2017, a fost

respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Bîtca Emil împotriva

Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției de Poliție, mun. Chișinău cu privire la

constatarea încălcării drepturilor creditorului Bâtca Emil cu privire la petiționare și

sancționarea persoanei cu funcție de răspundere, responsabile de această încălcare,

obligarea pîrîtului de a nu crea reclamantului impedimente în realizarea drepturilor

de creditor urmăritor de a lua cunoștință în original cu materialele dosarului de

2

căutare nr. 2015020082 a debitorului Lesnicenco Mmaxim în limita unei necesități

rezobabile și de a primi actele solicitate în întregime, obligarea pîrîtului de a examina

cererea nr. B-660/16 și cererea B-1566/16 din 24 octombrie 2016, cu emiterea unui

răspuns calitativ, bazat pe materialele examinate cu trimiteri la legislație și obligarea

pîrîtului să citeze legal debitorul Lesnicenco Mmaxim în cadrul dosarului de căutare

nr. 2015020082, cu indicarea consecințelor neprezentării (f.d. 59, 62-64).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate în

cererea de chemare în judecată nu se încadrează în prevederile legii.

La 13 martie 2017, Bîtca Emil a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare

în judecată să fie admisă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017 a fost admis apelul

declarat de Bîtca Emil, casată parțial hotărîrea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani)

din 9 martie 2017, fiind pronunțată o nouă încheiere prin care cererea de chemare în

judecată depusă de Bîtca Emil împotriva Inspectoratului de Poliție Rîșcani a Direcției

de Poliție, mun. Chișinău privind accesul la informație în partea constatării încălcării

dreptului creditorului Bâtca Emil de a lua cunoștință în original cu materialele de

căutare nr. 2015020082 și eliberarea acestor acte precum și în partea pretenției

privind sancționarea persoanelor responsabile și obligarea IP Râșcani mun. Chișinău

privind citarea legală a fost scoasă de pe rol. În rest, hotărârea Judecătoriei Chișinău

(sediul Rîșcani) din 9 martie 2017 a fost menținută (f.d. 78, 79-86).

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat o

apreciere obiectivă și justă probelor administrate, nu a constatat și elucidat pe deplin

toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea corectă a pricinii.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 23 ianuarie 2018, Bîtca Emil a

contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie

admisă.

În motivarea recursului s-a invocat că atît instanța de apel, cît și prima instanță

nu au constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii,

fiind aplicate eronat normele de drept material și încălcate normele de drept

procedural.

Totodată, recurentul a specificat că prin limitarea și privarea creditorului

urmăritor de acces la informația din dosarul de căutare a debitorului, i se încălcă

drepturile și libertățile garantate de Constituția Republicii Moldova.

Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel

Chișinău din 19 decembrie 2017, prin care a fost expediată copia decizie instanței de

apel în adresa părților (f.d 87), fiind recepționată de către Ministerul Justiției al RM

la 10 ianuarie 2018 (f.d. 88).

Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Prin urmare, Colegiul constată că recursul a fost declarat în termen.

3

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet

din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de

pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 14 februarie 2018, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului,

însă pînă la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții

Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul sa-și expună poziția

față de temeiurile invocate în cererea de recurs.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat Bîtca Emil este inadmisibil din

următoarele considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererile de recurs, Colegiul atestă că

recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat

înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este

garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în cererea de recurs nu pot

constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural,

așa cum formal invocă recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

4

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în

recursul declarat de Bîtca Emil asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat Bîtca Emil, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

D I S P U N E:

Recursul declarat de Bîtca Emil se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

5