2rh-103/18 — partajarea bunurilor proprietatea comuna in devalmasie

dosarul nr. 2rh-103/18

Î N C H E I E R E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând cererea înaintată de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia privind

recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Ala Cobăneanu, Luiza Gafton și

Dumitru Mardari de la examinarea cererii de revizuire și cererii de ridicare a

excepției de neconstituționalitate înaintate de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Luca Schivu

împotriva Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia cu privire la partajarea bunului

proprietate comună în devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată și

acțiunea reconvențională înaintată de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia împotriva lui

Luca Schivu cu privire la partajarea bunului proprietate comună în devălmășie și

compensarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

Luca Schivu a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Magdalinei

(Schivu) Fialcovscaia cu privire la partajarea bunului proprietate comună în

devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 15 iulie 2010 s-a admis

cererea de chemare în judecată înaintată de Luca Schivu împotriva Magdalinei

Schivu.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2011 s-a admis apelul declarat

de Magdalina Schivu, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 15

iulie 2010 și s-a remis cauza la rejudecare în alt complet de judecată. (vol. I, f.d. 104

- 106)

La rejudecare, Magdalina Schivu a înaintat acțiune reconvențională împotriva

lui Luca Schivu cu privire la partajarea bunului proprietate comună în devălmășie și

compensarea cheltuielilor de judecată.

1

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2017, cererea

de chemare în judecată înaintată de Luca Schivu către Magdalina Schivu cu privire

la împărțirea bunului proprietate comună în devălmășie - terenul, și încasarea

cheltuielilor de judecată, s-a admis parțial.

S-a partajat proprietatea comună în devălmășie și s-a atribuit în proprietate

personală:

- lui Luca Schivu, terenul cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,06255

ha, evaluat la suma de 893 8771ei.

- Magdalinei Schivu terenul cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,06255

ha, evaluat la suma de 849 183 lei.

S-a încasat de la Luca Schivu în beneficiul Magdalenei Schivu sulta bănească

în mărime de 22 347 lei.

S-a încasat de la Magdalina Schivu în beneficiul lui Luca Schivu cu titlu de

cheltuieli de judecată: 300 lei taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii, 1 610 lei

pentru efectuarea expertizei tehnice în construcții nr. 4084 din 03 decembrie 2009,

iar în total suma de 1 910 lei.

În rest cerința lui Luca Schivu cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată

s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Cererea de chemare în judecată reconvențională înaintată de Magdalina

Schivu, s-a admis integral.

S-a partajat proprietatea comună în devălmășie, și s-a atribuit în proprietate

personală Magdalinei Schivu apartamentul nr. 75 amplasat pe str. Igor Vieru, 4,

mun. Chișinău, evaluat la suma de 716 400 lei.

S-a încasat de la Magdalina Schivu în beneficiul lui Luca Schivu sulta

bănească în mărime de 358 200 lei.

S-a încasat de la Luca Schivu în beneficiul Magdalenei Schivu cu titlu de

cheltuieli de judecată: 300 (trei sute) lei taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii

reconvenționale.

S-a încasat de la Luca Schivu taxa de stat în sumă de 10 446 lei.

S-a încasat de la Schivu Magdalina taxa de stat în sumă de 24 700 lei.

La 19 iulie 2017 Luca Schivu și ulterior la 25 iulie 2017 și Magdalina Schivu

au depus cereri de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din

26 iunie 2017.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017 s-a restituit

apelul declarat de Luca Schivu.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017 s-a respins apelul

declarat de avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu)

Fialcovscaia și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26

iunie 2017.

La 29 noiembrie 2017 avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei

(Schivu) Fialcovscaia a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 08 noiembrie 2017.

2

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018 recursul declarat

de avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia a fost

considerat inadmisibil.

La 12 martie 2018 Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a depus cerere de

revizuire a încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 martie 2018 s-a respins ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018.

La 22 martie 2018 Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a depus cerere de

revizuire, solicitând casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018,

admiterea cererii de recurs și restituirea cauzei la rejudecare.

Ulterior, la 27 martie 2018 Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a înaintat cerere

de recuzare a judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Ala Cobăneanu, Luiza Gafton

și Dumitru Mardari, solicitând recuzarea judecătorilor de la examinarea cererii de

revizuire din 22 martie 2018, nr. de intrare 02-1032 și cererii de ridicare a excepției

de neconstituționalitate înaintate de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată înaintată de Luca Schivu împotriva Magdalinei

(Schivu) Fialcovscaia cu privire la partajarea bunului proprietate comună în

devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată și acțiunea reconvențională

înaintată de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia împotriva lui Luca Schivu cu privire

la partajarea bunului proprietate comună în devălmășie și compensarea cheltuielilor

de judecată.

Drept temei al cererii de recuzare, Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a invocat

prevederile art. 50 alin. (1) lit. d) și e) din Codul de procedură civilă.

În motivarea cererii a indicat că judecătorii Curții Supreme de Justiție, Ala

Cobăneanu, Luiza Gafton și Dumitru Mardari s-au expus deja asupra unei astfel de

cereri de ridicare a excepției de neconstituționalitate, înaintate de Magdalina

(Schivu) Fialcovscaia în cadrul examinării unei alte cereri de revizuire împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018.

Consideră că prin încheierea din 21 martie 2018, judecătorii menționați au

refuzat în mod vădit ilegal și abuziv ridicarea excepției de constituționalitate,

abordare care este una contrară esenței principiului dreptului la un proces echitabil,

precum și a dreptului de acces liber la justiție.

Susține că, deoarece cererea actuală de revizuire înaintată la 22 martie 2018

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-441/18 din 07 martie 2018, în

temeiul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, urmează a fi iarăși examinată de către

judecătorii Cobăneanu Ala, Gafton Luiza și Mardari Dumitru, consideră Magdalina

(Schivu) Fialcovscaia că există riscul real ca aceștia iarăși să respingă neîntemeiat și

ilegal cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, studiind cererea de recuzare înaintată de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia,

consideră că aceasta urmează a fi respinsă din considerentele ce urmează.

3

Conform art. 52 alin. (2) Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare și

de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să

fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii pricinii în fond. Cererea de

recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă

autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început

judecarea pricinii în fond.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecătorul care

judecă pricina urmează a fi recuzat dacă:

a) la judecarea anterioară a pricinii a participat în calitate de martor, expert,

specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau

mediator;

b) se află în raporturi de rudenie până la al patrulea grad inclusiv sau de

afinitate până la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la

proces sau cu reprezentanții acestora;

b1) o rudă a sa până la al patrulea grad inclusiv sau un afin până la al treilea

grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași pricini;

b2) este rudă până la al patrulea grad inclusiv sau afin până la al treilea grad

inclusiv cu un alt membru al completului de judecată;

c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părți;

d) și-a expus opinia asupra pricinii care se judecă;

e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea pricinii ori există

alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Colegiul consideră că la caz nu există niciun temei de recuzare prevăzut de

art. 50 Codul de procedură civilă pentru admiterea cererii, deoarece argumentele

invocate de către Magdalina (Schivu) Fialcovscaia nu pot constitui circumstanțe care

pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții Supreme de Justiție

Ala Cobăneanu, Luiza Gafton și Dumitru Mardari, ori, temeiurile invocate în cererea

de recuzare înaintată sunt declarative, cererea fiind bazată pe suspiciuni în

imparțialitatea judecătorului, neavând suport probatoriu.

Astfel, nu poate fi pusă la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor,

din simplul motiv că s-au expus deja asupra unei astfel de cereri de ridicare a

excepției de neconstituționalitate, înaintate de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia în

cadrul examinării unei alte cereri de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme

de Justiție din 07 martie 2018.

Colegiul reține că, în conformitate cu art. 448 alin. (2) Codul de procedură

civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac,

a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează

de instanța care a menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărâre.

Astfel, cauza în ordine de revizuire se soluționează de instanța care a menținut,

a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre, respectiv tot de judecătorii care au

emis-o.

Având în vedere norma legală enunțată, Colegiul menționează că toate litigiile

în cadrul Curții Supreme de Justiție se soluționează de către complete formate din

4

trei sau din cinci judecători, adică colegial, iar faptul că judecătorii Ala Cobăneanu,

Luiza Gafton și Dumitru Mardari au făcut parte din completul care a examinat

anterior cererea de revizuire înaintată împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție

din 07 martie 2018 și cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate ridicate

în cadrul acesteia, nu denotă imparțialitatea lor.

Conform art. 52 alin. (5) Codul de procedură civilă, „nu se admite recuzarea

judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile

de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării”.

Dreptul la recuzarea judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege (art. 50

Codul de procedură civilă) constituie o garanție a independenței și imparțialității

instanței de judecată. Ordinea procesuală a soluționării cererilor de recuzare a

judecătorilor (art. 53 Codul de procedură civilă), precum și limitele impuse de lege

(art. 52 Codul de procedură civilă) pentru admiterea recuzărilor urmează să

contracareze abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru

înfăptuirea efectivă a justiției.

Imparțialitatea judecătorilor s-ar defini prin absența prejudecăților sau a

părerilor preconcepute. Din perspectiva art. 6 paragraful 1 al CEDO, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului indică că imparțialitatea unui tribunal trebuie

determinată potrivit unui demers subiectiv și a unuia obiectiv, analizate în raport cu

fiecare magistrat din complet (cauza Klein și alții vs Olanda).

Conform criteriului subiectiv, imparțialitatea personală a fiecărui judecător al

completului este prezumată până la proba contrară, astfel că cel care invocă

încălcarea art. 6 din Convenție trebuie să facă dovada că judecătorul a fost influențat

în mod personal, că a avut interes să soluționeze cauza într-un anumit mod.

Criteriului obiectiv presupune analiza existenței unor fapte determinate și

verificabile care pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului,

independent de comportamentul său personal. Se are în vedere deci competența sa

funcțională. Scopul acestei analize este acela de a se stabili dacă judecătorul a oferit

garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauza respectivă.

Prin urmare, Colegiul consideră că nu sunt temeiuri de admitere a cererii de

recuzare, deoarece argumentele invocate de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia, nu pot

constitui drept circumstanțe care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea

judecătorilor completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție – Ala Cobăneanu, Luiza Gafton și Dumitru Mardari, la

examinarea cererii de revizuire și cererii de ridicare a excepției de

neconstituționalitate ridicate în cadrul acesteia, deoarece propunerea de recuzare se

constată a fi înaintată din suspiciunea acesteia de imparțialitate a judecătorilor în

cauză, neavând suport probatoriu, astfel, fiind una declarativă.

Având în vedere cele expuse, Colegiul ajunge la concluzia că cererea înaintată

de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia cu privire la recuzarea judecătorilor Curții

Supreme de Justiție Ala Cobăneanu, Luiza Gafton și Dumitru Mardari, urmează a fi

respinsă ca fiind neîntemeiată.

5

În conformitate cu art. 50-53 și art. 269-270 Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea înaintată de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia privind

recuzarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție Ala Cobăneanu, Luiza Gafton și

Dumitru Mardari, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Luca

Schivu împotriva Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia cu privire la partajarea bunului

proprietate comună în devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată și

acțiunea reconvențională înaintată de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia împotriva lui

Luca Schivu cu privire la partajarea bunului proprietate comună în devălmășie și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

6