2rh-103/18 — partajarea proprietății comune în devălmășie

dosarul nr. 2rh-103/18 Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) I. Barbacaru Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Vascan, E. Palanciuc, V. Clima Instanța de recurs-(Curtea Supremă de Justiție) A. Cobăneanu, L. Gafton, D. Mardari Î N C H E I E R E 04 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, Ala Cobăneanu judecători Luiza Gafton, Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire înaintată de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Luca Schivu împotriva Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia cu privire la partajarea bunului proprietate comună în devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată și acțiunea reconvențională înaintată de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia împotriva lui Luca Schivu cu privire la partajarea bunului proprietate comună în devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018, prin care recursul declarat de a avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia s-a considerat inadmisibil, c o n s t a t ă: La 17 august 2009 Luca Schivu a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia, prin care a solicitat împărțirea în natură a terenului cu destinația grădini cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,1251 ha amplasat în comuna Stăuceni, câte ½ cotă-parte pentru fiecare, conform variantei expertizei tehnice în construcție.

În motivarea acțiunii Luca Schivu a invocat că, la 27 octombrie 1984 a încheiat cu pârâta căsătoria, care a fost înregistrată de Oficiul Stării Civile Chișinău sub nr. 4989. Din căsătorie au 3 copii, care sunt maturi. În timpul căsătoriei au agonisit mai multe bunuri mobile și imobile ce constituie proprietate comună în devălmășie. Susține că a domiciliat cu Magdalina Schivu în s. Isacova, r-nul Orhei, însă de câțiva ani ambii se află peste hotarele Republicii Moldova. La 27 mai 2004, conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu Serghei Botnari și Irina Botnari, au procurat bunul imobil - terenul cu destinația grădini, cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,1251 ha amplasat în comuna Stăuceni, mun.

Chișinău. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 17 martie 2009 căsătoria dintre Luca Schivu și Magdalina Schivu a fost desfăcută. 1 Astfel, reieșind din considerentul că bunul imobil sus menționat a fost procurat de Luca Schivu în timpul căsătoriei cu Schivu Magdalina, consideră că acesta constituie proprietate comună în devălmășie și urmează a fi împărțit între ei în două cote-părți egale, în natură, conform unei variante de împărțire în natură stabilită de o expertiză tehnică în construcție. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 15 iulie 2010 s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Luca Schivu împotriva Magdalinei Schivu. (vol. I, f.d. 34-36) Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2011 s-a admis apelul declarat de Magdalina Schivu, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 15 iulie 2010 și s-a remis cauza la rejudecare în alt complet de judecată. (vol. I, f.d. 104 - 106) La rejudecare, Magdalina Schivu a înaintat acțiune reconvențională împotriva lui Luca Schivu, solicitând împărțirea în natură a bunurilor proprietate comună în devălmășie și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reconvenționale Magdalina Schivu a indicat că pe parcursul căsătoriei, împreună cu Luca Schivu au obținut mai multe proprietăți în comun, iar, deoarece prin hotărîrea Judecătoriei Orhei la 17 martie 2009 căsătoria a fost desfăcută, acestea urmează a fi împărțite în mod echitabil între foștii soți. (vol. I, f.d. 113-114) Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 17 mai 2012, cererea de chemare în judecată reconvențională înaintată de Magdalina Schivu a fost restituită, cu excepția cerinței privind partajarea apartamentului nr. 75 din str. Igor Vieru, 4, mun. Chișinău. (vol. I, f.d. 191-192) Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 septembrie 2012 s-a respins recursul înaintat de către Magdalina Schivu și s-a menținut încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 17 mai 2012. (vol. I, f.d. 203-205) Ulterior Magdalina Schivu a depus cerere de concretizare a acțiunii reconvenționale, prin care a solicitat împărțirea în natură a apartamentului nr. 75 din str. Igor Vieru, 4, mun. Chișinău, prin atribuirea Magdalenei Schivu a întregului apartament în schimbul unei sulte de 358 200 lei în favoarea co-proprietarului Luca Schivu.

(vol. II, f.d. 123) Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de Luca Schivu către Magdalina Schivu cu privire la împărțirea bunului proprietate comună în devălmășie - terenul, și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a admis parțial. S-a partajat proprietatea comună în devălmășie și s-a atribuit în proprietate personală: - lui Luca Schivu, terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,06255 ha, evaluat la suma de 893 8771ei. - Magdalinei Schivu terenul cu nr. cadastral xxxxx cu suprafața de 0,06255 ha, evaluat la suma de 849 183 lei. S-a încasat de la Luca Schivu în beneficiul Magdalenei Schivu sulta bănească în mărime de 22 347 lei.

S-a încasat de la Magdalina Schivu în beneficiul lui Luca Schivu cu titlu de cheltuieli de judecată: 300 lei taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii, 1 610 lei pentru efectuarea expertizei tehnice în construcții nr. 4084 din 03 decembrie 2009, iar în total suma de 1 910 lei. 2 În rest cerința lui Luca Schivu cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată s-a respins ca fiind neîntemeiată. Cererea de chemare în judecată reconvențională înaintată de Magdalina Schivu, s-a admis integral. S-a partajat proprietatea comună în devălmășie, și s-a atribuit în proprietate personală Magdalinei Schivu apartamentul nr. 75 amplasat pe str. Igor Vieru, 4, mun. Chișinău, evaluat la suma de 716 400 lei.

S-a încasat de la Magdalina Schivu în beneficiul lui Luca Schivu sulta bănească în mărime de 358 200 lei. S-a încasat de la Luca Schivu în beneficiul Magdalenei Schivu cu titlu de cheltuieli de judecată: 300 (trei sute) lei taxa de stat achitată la înaintarea acțiunii reconvenționale. S-a încasat de la Luca Schivu taxa de stat în sumă de 10 446 lei. S-a încasat de la Schivu Magdalina taxa de stat în sumă de 24 700 lei. La 19 iulie 2017 Luca Schivu a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2017, solicitând casarea hotărârii în partea respingerii cerințelor sale privind încasarea cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte prin care să fie admise cerințele integral.

La fel, a solicitat casarea hotărârii instanței de fond în partea mărimii sultei încasate de la Magdalina Schivu și emiterea unei noi hotărâri în această parte prin care să fie majorat cuantumul sultei bănești. La 25 iulie 2017 și Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2017. La 24 octombrie 2017 Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a depus cerere de apel motivată, solicitând casarea hotărârii primei instanțe în partea încasării din contul lui Luca Schivu în beneficiul Magdalenei Schivu a sultei în mărime de 22 347 lei, casarea hotărârii primei instanțe în partea încasării din contul Magdalenei Schivu a taxei de stat în sumă de 24 700 lei și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea de la Luca Schivu în beneficiul Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia suma de 44 694 lei, iar taxa de stat în sumă de 24 700 lei să fie pusă pe seama lui Luca Schivu.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017 s-a restituit apelul declarat de Luca Schivu. (vol. II, f.d. 158) Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017 s-a respins apelul declarat de avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 26 iunie 2017. La 29 noiembrie 2017, prin intermediul oficiului poștal (vol. II, f.d.19), avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018 recursul declarat de avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia a fost considerat inadmisibil.

La 12 martie 2018 Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a depus cerere de revizuire a încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 martie 2018 s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018. 3 Ulterior la 22 martie 2018 Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a depus repetat cerere de revizuire, solicitând casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018, admiterea cererii de recurs și restituirea cauzei la rejudecare. În motivarea cererii de revizuire Magdalina (Schivu) Fialcovscaia a indicat că a luat cunoștință cu ordonanța Procurorului raionului Orhei din 18 decembrie 2017, conform cărei, Luca Schivu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 312 din Codul penal.

Menționează că această infracțiune este în conexiune cu dosarul examinat, ori, împărțirea averii foștilor soți a avut loc în paralel și la Judecătoria Orhei în ceea ce privește inclusiv gospodăria din s. Ișcova. Consideră că acest aspect este important deoarece, dacă a fost constatată săvârșirea unei infracțiuni de către Schivu Luca pe dosarul care este conex cu prezenta cauză, aceasta urmează să fie rejudecată, cu luarea în calcul a circumstanțelor noi. Verificând argumentele expuse în cererea de revizuire, examinând materialele cauzei în raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 Codul de procedură civilă, Colegiul consideră cererea de revizuire inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. Potrivit art. 452 alin. (11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Conform art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, iar, cererea de revizuire poate fi declarată doar în baza temeiurilor strict prevăzute în norma dată, care poartă un caracter exhaustiv. Pornind de la aceste cerințe, Colegiul reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 Codul de procedură civilă. În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către instanțele inferioare a normelor de drept material și procedural, în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat.

Din conținutul cererii de revizuire înaintată, rezultă că Magdalina (Schivu) Fialcovscaia solicită revizuirea încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018, în baza art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă. Astfel, conform art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. 4 În interpretarea corectă a prevederilor enunțate, este de înțeles că circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente.

Circumstanțele nou-descoperite constituie totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Elemente de fapt, la rândul său, ca modalitate a probării circumstanțelor, constituie, în conformitate cu art. 117 alin. (2) Codul de procedură civilă, explicațiile părților și ale altor persoane interesate în soluționarea pricinii, depozițiile martorilor, înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, concluziile experților. Așadar, prin prisma celor enunțate, Completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul nu a prezentat probe concludente și pertinente, care să aibă putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, prevăzute de art. 449 lit. b), or, cele indicate în cererea de revizuire au fost supuse cercetării pe parcursul examinării cauzei.

Totodată, instanța de revizuire reține că reluarea procesului de judecată pentru o nouă soluționare a cazului ar încălca principiul securității raporturilor juridice care presupune respectul față de principiul lucrului judecat, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești care cere, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Pretinsa circumstanță nouă aflată de către revizuentul Magdalina (Schivu) Fialcovscaia, și anume, ordonanța Procurorului raionului Orhei din 18 decembrie 2017, prin care s-a dispus de a nu porni urmărirea penală pe acțiunile lui Luca Schivu, cu clasarea procesului penal, nu poate constitui temei pentru revizuirea încheierii instanței de recurs și redeschiderea procesului, or, aceasta nu schimbă situația de fapt și de drept constatată în prezenta speță.

Prin urmare, Colegiul conchide că cele invocate în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în art. 449 Codul de procedură civilă. Astfel, Colegiul consideră că motivele invocate în susținerea cererii de revizuire se referă la dezacordul acesteia cu soluția pronunțată de către instanța de judecată pe parcursul examinării cauzei pe cale ordinară și nu relevă, prin prisma art. 449 Codul de procedură civilă, careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile. Mai mult, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor critici neîntemeiate, prin care se urmărește reformarea unei hotărâri judecătorești, Magdalina (Schivu) Fialcovscaia exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în hotărârea irevocabilă contestată.

În urma celor reținute supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că procedura de revizuire prevăzută de art. 449-453 Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă 5 cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Astfel fiind, admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o nouă reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cauza Brumărescu contra României nr. 28342/95 și Roșca contra Moldovei nr. 6276/02). Din considerentele, menționate Colegiul consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea de revizuire depusă de Magdalina (Schivu) Fialcovscaia, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018, prin care recursul declarat de avocatul Veaceslav Popov în interesele Magdalinei (Schivu) Fialcovscaia s-a considerat inadmisibil.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Ala Cobăneanu Judecători Luiza Gafton Dumitru Mardari 6