3ra-329/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.2ra-329/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător: V. Lastavețchi

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: M. Guzun, L. Pruteanu, Iu. Cotruță

ÎNCHEIERE

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Svetlana Filincova

Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Mitrofan Valeriu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Mitrofan

Valeriu către Ministerul Educației al RM cu privire la declararea nulității

prevederilor pct. 16 lit. h) și pct. 26 lit. b) și c) ale Regulamentului cu privire la

organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în

instituțiile de învățământ profesional tehnic, aprobat prin Ordinul Ministerului

Educației nr. 673 din 09.07.2015,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017,

constată:

La 31 martie 2017, Valeriu Ion Mitrofan a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Educației al Republicii Moldova cu privire la

declararea nulității prevederilor pct. 16 lit. h) și pct. 26 lit. b) și c) ale

Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru

ocuparea funcției de conducere în instituțiile de învățământ profesional tehnic,

aprobat prin Ordinul Ministrului Educației nr. 673 din 09.07.2015 (în continuare

Regulament).

În motivarea acțiunii a indicat că, la 09.03.2017, a depus o cerere prealabilă,

prin care a solicitat excluderea din Regulamentul cu privire la organizarea și

desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de

învățământ profesional tehnic a pct. 16 lit. h) care statuează: „[...] Candidații pentru

ocuparea funcției de director depun dosarul de concurs care cuprinde obligatoriu

următoarele acte: proiectul planului de dezvoltare a instituției, pentru 5 ani” și pct.

26 lit. b), c) prin care se prevede că „[...] Comisiile de concurs au următoarea

componență: b) doi reprezentanți ai corpului didactic desemnați de Consiliul

profesoral din instituția de învățământ corespunzătoare, c) un reprezentant al

colectivului de elevi, delegat de către Consiliul elevilor”.

În opinia reclamantului, prevederile alineatelor menționate supra, nu sunt în

concordanță cu stipulațiunile lit. a) din pct. 4 al Regulamentului cu privire la

organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în

instituțiile de învățământ profesional tehnic, care prevede că: „Concursul se

organizează și se desfășoară în baza următoarelor principii: [..competiție deschisă -

asigurarea accesului liber și egal de participare la concurs a tuturor candidaților

care întrunesc condițiile stabilite”.

Prevederile contestate ale Regulamentului mai contravin și art. 5 lit. d), e), g),

art. 8 din Codul muncii, care stabilesc condiții echitabile de muncă, egalitatea în

drepturi și posibilități ale salariaților, asigurarea egalității salariaților, fără

discriminare la avansare în funcție, criterii egale de evaluare, sancționare și

concediere.

Delegarea celor 3 reprezentanți ai instituției unde s-a anunțat concursul la

postul vacant în comisia de concurs, din start, creează condiții ilegale pentru

persoanele din afara acestei instituții, condiții ce se exprimă prin următoarele:

- cele trei persoane delegate de Consiliul pedagogic în componența comisiei

de concurs au relații contractuale de muncă cu actualul director care participă la

concurs (părțile au semnat contract individual de muncă);

- două din cele trei persoane delegate de Consiliul pedagogic în componența

comisiei de concurs sunt în subordonare directă directorului care participă la

concurs. Aceste două persoane sunt potențiali candidați la diferite concursuri (la

postul de director adjuncți, șefi de secții), care vor fi anunțate la instituția dată.

Directorul nou ales organizează personal aceste concursuri, ca rezultat persoanele

care au votat pentru viitorul director sunt privilegiate față de celelalte persoane

care vor depune documentele necesare pentru a participa la posturile înaintate la

concurs din interiorul acestei instituții;

- persoana din interiorul instituției de învățământ care a depus documentele

necesare pentru a participa la concursul anunțat de Minister are posibilitatea să-și

argumenteze motivul de ce participă la concurs în fața colectivului. Persoana care

va participa la concurs, dar nu este membrul colectivului dat, pentru membrii

comisiei de concurs delegați de Consiliul pedagogic,este o persoană străină, mai

grav este și faptul că această persoană este discreditată intenționat în fața

colectivului, pentru a crea șanse ilegale de participare la concurs pentru persoana

din interiorul colectivului;

- persoana care nu activează în instituția dată la momentul anunțării

concursului nu poate să cunoască care este baza materială a instituției, nu are acces

la rapoartele anuale de activitate, nu poate să cunoască punctele slabe și punctele

tari din instituția dată, ca rezultat planul de dezvoltare pe viitorii 5 ani prezentat de

directorul instituției este mult mai actual și concret decât planul prezentat de o

candidatură din afara instituției date;

- persoana din interiorul instituției, pe parcursul activității în această instituție

își creează un anumit grup de prieteni, ceia ce este și normal, însă la momentul

organizării concursului ele pot să influențeze decisiv privind delegarea celor trei

reprezentanți pentru a fi membri ai comisiei de concurs;

- psihologia omului este formată în așa mod, că persoana mult mai ușor

acceptă o persoană pe care o știe, decât față de o persoană pe care prima dată o

vede, iar în cele 45 min. prevăzute pentru interviu, nu pot fi comparate cu anii de

zile petrecuți împreună cu candidatul din instituția unde este anunțat concursul.

Reclamantul a mai indicat că pct. 16 lit. h), pct. 26 lit. b), c) din Regulamentul

cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de

conducere în instituțiile de învățământ profesional tehnic, sunt ilegale din motiv că

aceste prevederi, creează niște condiții privilegiate candidaților din instituția unde

are loc concursul față de candidații ce nu au activat până la momentul anunțării

concursului în instituția unde este anunțat concursul.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art.5,

art.14, art. 16, art.17, art.21 din Legea contenciosului administrativ.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26 aprilie 2017,

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, cererea de

chemare în judecată a fost respinsă integral, ca nefondată.

În justificarea soluției, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că

prevederile contestate ale Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea

concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de învățământ

profesional tehnic, aprobat prin Ordinul Ministrului Educației nr. 673 din

09.07.2015, nu contravin prevederilor Codului muncii invocate de către reclamant.

La 24.01.2018, Mitrofan Valeriu a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei enunțate și a

hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii,

motivându-și recursul prin faptul că instanța de apel, ca și prima instanță, a comis o

eroare destul de gravă argumentându-și soluția în temeiul art. 112 alin. (1) Codul

Educației.

La 19.03.2018, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, a depus referință la

cererea de recurs, prin care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 23 noiembrie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 103), iar date despre recepționarea corespondenței la materialele dosarului

lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, în

termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Mitrofan Valeriu nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri, pe când în recursul declarat de către Mitrofan Valeriu, asemenea aspecte

nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Mitrofan Valeriu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Mitrofan Valeriu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu