3ra-329/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr.2ra-329/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător: V. Lastavețchi Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: M. Guzun, L. Pruteanu, Iu. Cotruță ÎNCHEIERE 28 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Svetlana Filincova Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Mitrofan Valeriu, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Mitrofan Valeriu către Ministerul Educației al RM cu privire la declararea nulității prevederilor pct. 16 lit. h) și pct. 26 lit. b) și c) ale Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de învățământ profesional tehnic, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației nr. 673 din 09.07.2015, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, constată: La 31 martie 2017, Valeriu Ion Mitrofan a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educației al Republicii Moldova cu privire la declararea nulității prevederilor pct. 16 lit. h) și pct. 26 lit. b) și c) ale Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de învățământ profesional tehnic, aprobat prin Ordinul Ministrului Educației nr. 673 din 09.07.2015 (în continuare Regulament).

În motivarea acțiunii a indicat că, la 09.03.2017, a depus o cerere prealabilă, prin care a solicitat excluderea din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de învățământ profesional tehnic a pct. 16 lit. h) care statuează: „[...] Candidații pentru ocuparea funcției de director depun dosarul de concurs care cuprinde obligatoriu următoarele acte: proiectul planului de dezvoltare a instituției, pentru 5 ani” și pct. 26 lit. b), c) prin care se prevede că „[...] Comisiile de concurs au următoarea componență: b) doi reprezentanți ai corpului didactic desemnați de Consiliul profesoral din instituția de învățământ corespunzătoare, c) un reprezentant al colectivului de elevi, delegat de către Consiliul elevilor”.

În opinia reclamantului, prevederile alineatelor menționate supra, nu sunt în concordanță cu stipulațiunile lit. a) din pct. 4 al Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de învățământ profesional tehnic, care prevede că: „Concursul se organizează și se desfășoară în baza următoarelor principii: [..competiție deschisă - asigurarea accesului liber și egal de participare la concurs a tuturor candidaților care întrunesc condițiile stabilite”. Prevederile contestate ale Regulamentului mai contravin și art. 5 lit. d), e), g), art. 8 din Codul muncii, care stabilesc condiții echitabile de muncă, egalitatea în drepturi și posibilități ale salariaților, asigurarea egalității salariaților, fără discriminare la avansare în funcție, criterii egale de evaluare, sancționare și concediere.

Delegarea celor 3 reprezentanți ai instituției unde s-a anunțat concursul la postul vacant în comisia de concurs, din start, creează condiții ilegale pentru persoanele din afara acestei instituții, condiții ce se exprimă prin următoarele: - cele trei persoane delegate de Consiliul pedagogic în componența comisiei de concurs au relații contractuale de muncă cu actualul director care participă la concurs (părțile au semnat contract individual de muncă); - două din cele trei persoane delegate de Consiliul pedagogic în componența comisiei de concurs sunt în subordonare directă directorului care participă la concurs. Aceste două persoane sunt potențiali candidați la diferite concursuri (la postul de director adjuncți, șefi de secții), care vor fi anunțate la instituția dată.

Directorul nou ales organizează personal aceste concursuri, ca rezultat persoanele care au votat pentru viitorul director sunt privilegiate față de celelalte persoane care vor depune documentele necesare pentru a participa la posturile înaintate la concurs din interiorul acestei instituții; - persoana din interiorul instituției de învățământ care a depus documentele necesare pentru a participa la concursul anunțat de Minister are posibilitatea să-și argumenteze motivul de ce participă la concurs în fața colectivului.

Persoana care va participa la concurs, dar nu este membrul colectivului dat, pentru membrii comisiei de concurs delegați de Consiliul pedagogic,este o persoană străină, mai grav este și faptul că această persoană este discreditată intenționat în fața colectivului, pentru a crea șanse ilegale de participare la concurs pentru persoana din interiorul colectivului; - persoana care nu activează în instituția dată la momentul anunțării concursului nu poate să cunoască care este baza materială a instituției, nu are acces la rapoartele anuale de activitate, nu poate să cunoască punctele slabe și punctele tari din instituția dată, ca rezultat planul de dezvoltare pe viitorii 5 ani prezentat de directorul instituției este mult mai actual și concret decât planul prezentat de o candidatură din afara instituției date; - persoana din interiorul instituției, pe parcursul activității în această instituție își creează un anumit grup de prieteni, ceia ce este și normal, însă la momentul organizării concursului ele pot să influențeze decisiv privind delegarea celor trei reprezentanți pentru a fi membri ai comisiei de concurs; - psihologia omului este formată în așa mod, că persoana mult mai ușor acceptă o persoană pe care o știe, decât față de o persoană pe care prima dată o vede, iar în cele 45 min. prevăzute pentru interviu,

nu pot fi comparate cu anii de zile petrecuți împreună cu candidatul din instituția unde este anunțat concursul. Reclamantul a mai indicat că pct. 16 lit. h), pct. 26 lit. b), c) din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de învățământ profesional tehnic, sunt ilegale din motiv că aceste prevederi, creează niște condiții privilegiate candidaților din instituția unde are loc concursul față de candidații ce nu au activat până la momentul anunțării concursului în instituția unde este anunțat concursul. În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art.5, art.14, art. 16, art.17, art.21 din Legea contenciosului administrativ.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 26 aprilie 2017, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, cererea de chemare în judecată a fost respinsă integral, ca nefondată. În justificarea soluției, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că prevederile contestate ale Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de învățământ profesional tehnic, aprobat prin Ordinul Ministrului Educației nr. 673 din 09.07.2015, nu contravin prevederilor Codului muncii invocate de către reclamant.

La 24.01.2018, Mitrofan Valeriu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei enunțate și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii, motivându-și recursul prin faptul că instanța de apel, ca și prima instanță, a comis o eroare destul de gravă argumentându-și soluția în temeiul art. 112 alin. (1) Codul Educației. La 19.03.2018, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 23 noiembrie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 103), iar date despre recepționarea corespondenței la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Mitrofan Valeriu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Mitrofan Valeriu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Mitrofan Valeriu ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Mitrofan Valeriu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu