3ra-759/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-759/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: O. Țurcan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima) Î N C H E I E R E 05 august 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului deсlarat de Valeriu Mitrofan, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Mitrofan împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului, împotriva deciziei din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Valeriu Mitrofan, s-a casat hotărârea din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Mitrofan împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului nr. 123 din 10 martie 2017 „cu privire la modificarea ordinului nr. 102 din 28 februarie 2017” c o n s t a t ă: La 18 aprilie 2017, Valeriu Mitrofan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului nr. 123 din 10 martie 2017 „cu privire la modificarea ordinului nr. 102 din 28 februarie 2017”, emis de Ministerul Educației,

Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. În motivarea acțiunii reclamantul Valeriu Mitrofan a indicat că prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nr. 29 din 23 ianuarie 2017, s-a anunțat concursul pentru ocuparea funcției de director în instituțiile de învățământ, și anume Centrul de Excelență în Construcții și Școala Profesională or. Glodeni. Ulterior, la 26 ianuarie 2017, Ministerul Educației, Culturii 1 și Cercetării al Republicii Moldova a publicat pe pagina web a Ministerului anunțul referitor la ocuparea funcției de director în instituțiile nominalizate. Reclamantul a relatat că la 28 februarie 2017, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a emis un ordin prin care a constituit Comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director al Centrului de Excelență în Construcții în următoarea componență: Lucia Țurcanu, Elena Nicolaev și Dumitru Ivanov.

Nefiind de acord cu componența Comisiei de concurs stabilită de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Valeriu Mitrofan a depus cerere / contestație prin care a solicitat excluderea din comisia de concurs a Luciei Țurcanu și a Elenei Nicolaev, din motiv că candidaturile date cad sub incidența prevederilor art. 31 lit. c) din Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de învățământ profesional tehnic, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației nr. 673 din 09 iulie 2015. Urmare examinării cererii respective, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova le- a exclus pe Lucia Țurcanu și pe Elena Nicolaev din componența Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al Centrului de Excelență în Construcții.

La 09 martie 2017, a fost convocat Consiliul Profesoral la Centrul de Excelență în Construcții, care a fost prezidată de juristul Ministerului Educației, Rodica Josanu. În cadrul ședinței, au fost înaintate următoarele candidaturi pentru a fi incluse în componența Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al Centrului de Excelență în Construcții, Rodica Popa și Elena Cojocaru. Astfel, la 10 martie 2017, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a emis ordinul nr. 123 „Cu privire la modificarea ordinului nr. 102 din 28 februarie 2017”, prin care a fost modificată Comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director al Centrului de Excelență în Construcții.

Reclamantul a menționat că, în termenul stabilit de Regulamentul nominalizat, a depus la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, cerere prealabilă prin care a solicitat anularea procesului-verbal al Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al Centrului de Excelență în Construcții, prin care s-a decis admiterea la etapa a doua a concursului a dosarelor următorilor candidați: Valeriu Mitrofan, Veaceslav Grosu și Valeriu Pelivan, din motiv că ședința Consiliului Profesoral al Centrului de Excelență în Construcții, a fost condusă de o persoană ce contravine prevederilor pct. 22 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere în instituțiile de învățământ profesional tehnic.

La 29 martie 2017, Comisia de contestații creată prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nr. 179 din 29 martie 2017, în componență Gabriela Frunză-Danail, Veronica Zubatîi și Rodica Josanu, a soluționat cererea prealabilă depusă de Valeriu Mitrofan, concluzionând lipsa abaterilor în procedura de organizare și desfășurare a primei etape a concursului pentru ocuparea postului de director al Centrului de Excelență în Construcții.

Reclamantul consideră că admiterea candidaturii lui Valeriu Pelivan la concursul pentru ocuparea funcției de director al Centrului de Excelență în Construcții, constituie o încălcare a Legii învățământului, Codului Educației, ordinelor și Regulamentelor emise de Ministerul Educației pe parcursul anilor 2001 – 2017. 2 Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 123 din 10 martie 2017 „cu privire la modificarea ordinului nr. 102 din 28 februarie 2017”, emis de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Prin hotărârea din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Mitrofan împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului nr. 123 din 10 martie 2017 „cu privire la modificarea ordinului nr. 102 din 28 februarie 2017”.

Prin decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Valeriu Mitrofan, s-a casat hotărârea din 31 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost declarată inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Mitrofan împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului nr. 123 din 10 martie 2017 „cu privire la modificarea ordinului nr. 102 din 28 februarie 2017”. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nr. 29 din 23 ianuarie 2017 „Cu privire la organizarea concursului”, s-a anunțat concurs pentru ocuparea funcției de director al următoarelor instituții de învățământ: Centrul de Excelență în Construcții și Școala Profesională, orașul Glodeni.

Pprin ordinul Ministerului Educației al Republicii Moldova nr. 102 din 28 februarie 2017 „Cu privire la instituirea Comisiei de concurs”, s-a instituit Comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director al Centrului de Excelență în Construcții, în următoarea componență: Cristina Boaghi, Viceministru al Educației, președintele Comisiei; Vera Chilari, consultant superior, Direcția învățământ secundar profesional și mediu de specialitate, secretarul Comisiei; membri – Tatiana Cebotari, consilier, Cabinetul ministrului; Lucia Barburoș, director executiv al Federației Patronale „CONDRUMAT”, președinte al Comitetului Sectorial în Construcții; Lucia Țurcan, director adjunct, profesor de științe economice, Centrul de Excelență în Construcții; Elena Nicolaev, șef de catedră, profesor de specialitate, Centrul de Excelență în Construcții; Dumitru Ivanov, elev, grupa CC 13.09.3, Centrul de Excelență în Construcții.

Instanța de apel a reținut că la 03 martie 2017, Valeriu Mitrofan a depus la Ministerul Educației cerere prealabilă, prin intermediul căreia a solicitat anularea parțială a ordinului nr. 102 din 28 februarie 2017, în partea ce ține de includerea în Comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director al Centrului de Excelență în Construcții a Luciei Țurcan și a Elenei Nicolaev, solicitările reclamantului fiind admise. La 09 martie 2017, a avut loc ședința extraordinară a Consiliului Profesoral, în cadrul căruia s-a pus în discuție următoarea chestiune: aprobarea și desemnarea reprezentanților corpului didactic al Centrului de Excelență în Construcții, pentru includerea în componența Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al Instituției Publice „Centrul de Excelență în Construcții”.

Astfel, în cadrul ședinței Comisiei respective, cu majoritate de voturi a profesorilor prezenți, s-a aprobat și s-a înaintat în Comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director al Centrului de Excelență în Construcții, Elena Cojocaru, șef de catedră, profesor de specialitate, grad didactic I, Rodica Popa, profesor de specialitate, profesor de specialitate, grad didactic II.

3 Prin ordinul Ministerului Educației al Republicii Moldova nr. 123 din 10 martie 2017 „Cu privire la modificarea ordinului nr. 102 din 28 februarie 2017”, s-a modificat pct. 5, 6 din ordinul Ministerului Educației nr. 102 din 28 februarie 2017 „Cu privire la instituirea Comisiei de concurs”, după cum urmează: sintagma „Lucia Țurcan, director adjunct, profesor de științe economice” s-a substituit cu sintagma „Elena Cojocaru, șef de catedră, profesor de specialitate”; sintagma „Elena Nicolaev, șef de catedră, profesor de specialitate” s-a substituit cu sintagma „Rodica Popa, profesor de specialitate”.

Instanța de apel a mai reținut că la 14 august 2017, Valeriu Mitrofan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului de Excelență în Construcții privind anularea procesului-verbal al ședinței Consiliului profesoral din 09 martie 2017. Iar, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2019, s-a anulat procesul-verbal nr. 4 al ședinței extraordinare a Consiliului profesoral al Centrului de Excelență în Construcții din 09 martie 2017. Instanța de apel a constatat că Valeriu Mitrofan a pretins că ordinul nr. 123 din 10 martie 2017 „Cu privire la modificarea ordinului nr. 102 din 28 februarie 2017” emis de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, este un act administrativ individual, legalitatea căruia poate fi verificată separat, de instanța de contencios administrativ.

Conform art. 15 Codul administrativ, operațiunile administrative sînt manifestările de voință sau activitățile autorităților publice care nu produc ca atare efecte juridice. Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ individual, cu excepția operațiunilor administrative executorii sau îndreptate împotriva unui terț.

Instanța de apel a evidențiat că ordinul nr. 123 din 10 martie 2017 „Cu privire la modificarea ordinului nr. 102 din 28 februarie 2017”, emis de Ministerul Educației, nu constituie un act administrativ individual, dar constituie o operațiune administrativă a autorității publice, legalitatea căreia ar putea fi verificată separat de actul administrativ final, respectiv, prin prisma art. 15 alin. (2) Codul administrativ, această operațiune administrativă nu poate fi contestată decât concomitent cu actul administrativ individual, adică, concomitent cu verificarea legalității actului administrativ individual, emis de Comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director al Centrului de Excelență în Construcții.

Instanța de apel a constatat că este inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Valeriu Mitrofan și, astfel, se constată netemeinicia hotărârii primei instanțe, instanța de apel ajungând la concluzia privind casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de Valeriu Mitrofan să fie declarată inadmisibilă. Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 15 iunie 2020, Valeriu Mitrofan a contestat-o prin intermediul poștei electronice cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii depuse de Valeriu Mitrofan.

Recurentul Mitrofan Valeriu, în motivarea recursului a invocat că la examinarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei în fond, concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu 4 circumstanțele cauzei, precum și faptul că normele de drept material și procedural au fost aplicate eronat. Recurentul Mitrofan Valeriu a specificat că instanța de apel a aplicat eronat prevederile art. 10 și 11 Cod administrativ, în care este stipulat că actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ individual.

Recurentul Mitrofan Valeriu a relatat că instanța de apel eronat a concluzionat că, ordinul nr. 123 din 10 martie 2017 cu privire la modificarea ordinului nr. 102 din 28 februarie 2017, nu este un act administrativ individual, dar este o operațiune administrativă și poate fi contestată concomitent cu verificarea legalității actului administrativ individual, emis de Comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director al Centrului de Excelență în Construcții, deoarece Ordinul nr. 123 din 10 martie 2017 cu privire la modificarea ordinului nr. 102 din 28 februarie 2017 nu este o operațiune administrativă, dar este un act administrativ individual care a fost emis în baza Procesului verbal nr. 4 al ședinței extraordinare a consiliului profesoral al Centrului de Excelentă în Construcții din 09 martie 2017. Recurentul Mitrofan Valeriu a indicat că instanța de apel nu s-a expus asupra probei principale din dosar, și anume, decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a anulat procesul-verbal nr. 4 al ședinței extraordinare a Consiliului profesoral al Centrului de Excelență în Construcții din 09 martie 2017, proces-verbal care a stat la baza emiterii ordinului contestat.

Recurentul Mitrofan Valeriu consideră că concluziile instanțelor judecătorești inferioare expuse în decizii sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, iar normele de drept material și procedural au fost aplicate eronat. La 04 august 2020 Valeriu Mitrofan a depus prin intermediul poștei electronice cerere prin care a solicitat examinarea recursului cu invitarea participanților la proces. La 02 iulie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova copia recursului declarat de Valeriu Mitrofan împotriva deciziei din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 60 vol. II). Completul specializat relevă că intimatul Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a recepționat copia recursului expediat de Valeriu Mitrofan, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.

76 vol. II). La 31 iulie 2020 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. La 04 august 2020 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a depus referință prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat. Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de 5 Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 20 februarie 2020. Totodată, decizia recurată a fost notificată recurentului Valeriu Mitrofan, la data de 19 mai 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 46, vol. II). În aceste circumstanțe recursul depus de Valeriu Mitrofan la 15 iunie 2020, se consideră a fi depus în termen. (f.d. 48-56, vol. II). Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului Valeriu Mitrofan, au fost expuse cu suficientă claritate. Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 6 De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul depus de Valeriu Mitrofan este inadmisibil. Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Valeriu Mitrofan se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan 7