2ra-307/18 — incasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecata

dosarul nr. 2ra – 307/18

Instanța de fond: Judecătoria Bălți (sediul Central)

Judecătorul: D. Gherasim,

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: I. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu,

Î N C H E I E R E

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Nicolae Craiu,

Dumitru Visternicean,

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Melnic Anatoli, Melnic

Natalia și Melnic Olga, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din

26 octombrie 2017,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Cet-Nord” împotriva lui Melnic Anatolii, Melnic Natalia și Melnic Olga

privind încasarea datoriei pentru energia termică și compensarea cheltuielilor de

judecată,

C O N S T A T Ă:

La 16 mai 2017 reclamanta Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” (în continuare

SA „Cet-Nord”), s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui

Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga, solicitând încasarea datoriei

pentru serviciile de livrare a energiei termice pe perioada de timp

01 octombrie 2014-04 aprilie 2016 în mărime de 8005,65 lei, cât și a cheltuielilor

de judecată în sumă de 320 lei.

În motivarea cererii, SA,,CET-Nord” a indicat că Melnic Anatolie, Melnic

Natalia și Melnic Olga sunt consumatori ai energiei termice furnizată de către

SA,,CET-Nord”. Pârâții au acceptat tacit serviciile acordate de SA ,,CET-Nord”,

iar potrivit Legii privind serviciile publice a gospodăriei comunale, reclamantul

este în drept să se adreseze în instanța de judecată către consumatorii ce nu au

încheiat contract.

1

A mai indicat că pentru perioada de timp 01 octombrie 2014-04 aprilie 2016,

pârâților le-a fost furnizată energie termică în sumă de 8005,65 lei.

Reieșind din faptul că pârâții n-au achitat datoria creată în mod benevol,

reclamanta solicită încasarea în mod solidar din contul lui Melnic Anatolie,

Melnic Natalia și Melnic Olga a datoriei în sumă de 8005,65 lei, taxa de stat în

sumă de 270 lei și 50 lei pentru citarea publică a pârâților.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 15 august 2017, cererea

de chemare în judecată depusă de către SA „Cet-Nord” s-a admis integral, s-a

încasat în mod solidar de la Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga în

beneficiul SA ,,Cet-Nord”, datoria pentru serviciile de livrare a energiei termice

pe perioada de timp 01 octombrie 2014 - 04 aprilie 2016, în mărime de

8005,65 lei și suma de 320 lei drept compensare a cheltuielilor de

judecată.(f.d.72-73)

În susținerea soluției date, instanța de fond a reținut că, Melnic Anatolie,

Melnic Natalia și Melnic Olga sunt coproprietarii apartamentului nr.XXXXXX

din str. XXXXXX, mun. XXXXXX, și ultimii sunt consumatori ai serviciilor de

livrare a energiei termice de către SA ,,CET-Nord”. Astfel, conform normelor

legale, pârâții Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga au obligația de-a

achita pentru serviciile prestate. Potrivit calculelor prezentate de reclamant,

datoria pentru serviciile de livrare a energiei termice pe perioada de timp

01 octombrie 2014 - 04 aprilie 2016 a apartamentului nr. XXXXXX din

str. XXXXXX, mun. XXXXXX constituie suma de 8005,65 lei. (f.d.5)

Instanța mai reține și faptul că, SA ,,CET-Nord” la 13 februarie 2017 a

expediat în adresa pârâțiilor reclamația cu nr. 24, prin care au solicitat achitarea

datoriei creată față de SA ,,CET-Nord”, însă până la inițierea procesului datoria

așa și nu a fost achitată. (f.d.7)

În contextul împrejurărilor de fapt stabilite și potrivit prevederilor legale

enunțate, instanța de judecată a constatat cu certitudine că Melnic Anatolie,

Melnic Natalia și Melnic Olga nu și-au onorat obligațiile, din care considerente

instanța a admis cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Cet-Nord”.

La 13 septembrie 2017 Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga au

depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți (sediul Central) din

15 august 2017 solicitând, admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Bălți

(sediul Central) din 15 august 2017.(f.d.41)

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2017 s-a respins apelul

declarat de către Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga. S-a menținut

hotărârea judecătoriei Bălți (sediul Central) din 15 august 2017 emisă în pricina

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către SA „Cet - Nord”

către Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga cu privire la încasarea

datoriei pentru energia termică și a cheltuielilor de judecată. (f.d.88-89)

2

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 20 decembrie 2017 Melnic

Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga au contestat-o cu recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Bălți din

26 octombrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Bălți (sediul Central) din

15 august 2017 cu trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță.

În susținerea recursului recurenții au indicat, că sunt coproprietarii

apartamentului XXXXXX de pe str. A. XXXXXX din mun. XXXXXX în baza

contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietatea

privată nr.2406 din 17 martie 2007 cu cota-parte 1,0.

Menționează că, pe adresa indicată de fapt locuiește Melnic Alexandr, care

este coproprietar al apartamentului XXXXXX din str. A. XXXXXX din

mun. XXXXXX, care în anul 2012 a încheiat contractul cu SA „Cet-Nord” în

calitate de consumator, însă din motive necunoscute acesta nici nu a fost indicat

în cererea de chemare în judecată și nu a fost atras în calitate de copârât.

Consideră că, instanța de judecată a soluționat problema drepturilor unor

persoane care nu au fost implicate în proces și anume a lui Melnic Alexandr.

Menționează că, ședința de judecată a avut loc în lipsa lor, deoarece ei nu

locuiesc pe adresa indicată în cererea de chemare în judecată și anume:

mun. XXXXXX, str. A. XXXXXX, ap. XXXXXX din anul 2000, ultimii

domiciliind în mun. XXXXXX, str. XXXXXX, ap. XXXXXX, în imobilul

moștenit după decesul lui Arhip Ion, fapt confirmat prin actul din

04 septembrie 2017, astfel nefiind citați legal de către instanța de judecată.

Mai indică că în susținerea celor expuse la materialele cauzei sunt anexate

copiile contractelor pentru serviciile comunale pentru anii 2003, 2012, 2015

încheiate din numele lui Melnic Natalia și Melnic Olga, dar și copiile bonurilor de

plată înaintate spre achitare și achitate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recurenții, Melnic Anatolie, Melnic

Natalia și Melnic Olga s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Melnic Anatolie, Melnic

Natalia și Melnic Olga în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

3

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care

nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod

eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina

a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate

regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta

etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul

ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma

drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în

materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil,

consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la

justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca

(hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra

Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

4

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea

unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât

condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc

scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de

administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO

(hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Melnic

Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga, este declarativ și nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația

de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu

indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie

temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Melnic Anatolie, Melnic

Natalia și Melnic Olga, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecători Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

5