2ra-307/18 — incasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-307/18 — incasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosarul nr. 2ra – 307/18 Instanța de fond: Judecătoria Bălți (sediul Central) Judecătorul: D. Gherasim, Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți Judecători: I. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu, Î N C H E I E R E 21 martie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, judecători Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean, examinând admisibilitatea recursului declarat de către Melnic Anatoli, Melnic Natalia și Melnic Olga, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” împotriva lui Melnic Anatolii, Melnic Natalia și Melnic Olga privind încasarea datoriei pentru energia termică și compensarea cheltuielilor de judecată, C O N S T A T Ă: La 16 mai 2017 reclamanta Societatea pe Acțiuni „Cet-Nord” (în continuare SA „Cet-Nord”), s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga, solicitând încasarea datoriei pentru serviciile de livrare a energiei termice pe perioada de timp 01 octombrie 2014-04 aprilie 2016 în mărime de 8005,65 lei, cât și a cheltuielilor de judecată în sumă de 320 lei.
În motivarea cererii, SA,,CET-Nord” a indicat că Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga sunt consumatori ai energiei termice furnizată de către SA,,CET-Nord”. Pârâții au acceptat tacit serviciile acordate de SA ,,CET-Nord”, iar potrivit Legii privind serviciile publice a gospodăriei comunale, reclamantul este în drept să se adreseze în instanța de judecată către consumatorii ce nu au încheiat contract. 1 A mai indicat că pentru perioada de timp 01 octombrie 2014-04 aprilie 2016, pârâților le-a fost furnizată energie termică în sumă de 8005,65 lei. Reieșind din faptul că pârâții n-au achitat datoria creată în mod benevol, reclamanta solicită încasarea în mod solidar din contul lui Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga a datoriei în sumă de 8005,65 lei, taxa de stat în sumă de 270 lei și 50 lei pentru citarea publică a pârâților.
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 15 august 2017, cererea de chemare în judecată depusă de către SA „Cet-Nord” s-a admis integral, s-a încasat în mod solidar de la Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga în beneficiul SA ,,Cet-Nord”, datoria pentru serviciile de livrare a energiei termice pe perioada de timp 01 octombrie 2014 - 04 aprilie 2016, în mărime de 8005,65 lei și suma de 320 lei drept compensare a cheltuielilor de judecată.(f.d.72-73) În susținerea soluției date, instanța de fond a reținut că, Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga sunt coproprietarii apartamentului nr.XXXXXX din str. XXXXXX, mun. XXXXXX, și ultimii sunt consumatori ai serviciilor de livrare a energiei termice de către SA ,,CET-Nord”.
Astfel, conform normelor legale, pârâții Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga au obligația de-a achita pentru serviciile prestate. Potrivit calculelor prezentate de reclamant, datoria pentru serviciile de livrare a energiei termice pe perioada de timp 01 octombrie 2014 - 04 aprilie 2016 a apartamentului nr. XXXXXX din str. XXXXXX, mun. XXXXXX constituie suma de 8005,65 lei. (f.d.5) Instanța mai reține și faptul că, SA ,,CET-Nord” la 13 februarie 2017 a expediat în adresa pârâțiilor reclamația cu nr. 24, prin care au solicitat achitarea datoriei creată față de SA ,,CET-Nord”, însă până la inițierea procesului datoria așa și nu a fost achitată.
(f.d.7) În contextul împrejurărilor de fapt stabilite și potrivit prevederilor legale enunțate, instanța de judecată a constatat cu certitudine că Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga nu și-au onorat obligațiile, din care considerente instanța a admis cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Cet-Nord”. La 13 septembrie 2017 Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga au depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 15 august 2017 solicitând, admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 15 august 2017.(f.d.41) Prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2017 s-a respins apelul declarat de către Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga.
S-a menținut hotărârea judecătoriei Bălți (sediul Central) din 15 august 2017 emisă în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către SA „Cet - Nord” către Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga cu privire la încasarea datoriei pentru energia termică și a cheltuielilor de judecată. (f.d.88-89) 2 Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 20 decembrie 2017 Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga au contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 15 august 2017 cu trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță.
În susținerea recursului recurenții au indicat, că sunt coproprietarii apartamentului XXXXXX de pe str. A. XXXXXX din mun. XXXXXX în baza contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietatea privată nr.2406 din 17 martie 2007 cu cota-parte 1,0. Menționează că, pe adresa indicată de fapt locuiește Melnic Alexandr, care este coproprietar al apartamentului XXXXXX din str. A. XXXXXX din mun. XXXXXX, care în anul 2012 a încheiat contractul cu SA „Cet-Nord” în calitate de consumator, însă din motive necunoscute acesta nici nu a fost indicat în cererea de chemare în judecată și nu a fost atras în calitate de copârât. Consideră că, instanța de judecată a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces și anume a lui Melnic Alexandr.
Menționează că, ședința de judecată a avut loc în lipsa lor, deoarece ei nu locuiesc pe adresa indicată în cererea de chemare în judecată și anume: mun. XXXXXX, str. A. XXXXXX, ap. XXXXXX din anul 2000, ultimii domiciliind în mun. XXXXXX, str. XXXXXX, ap. XXXXXX, în imobilul moștenit după decesul lui Arhip Ion, fapt confirmat prin actul din 04 septembrie 2017, astfel nefiind citați legal de către instanța de judecată. Mai indică că în susținerea celor expuse la materialele cauzei sunt anexate copiile contractelor pentru serviciile comunale pentru anii 2003, 2012, 2015 încheiate din numele lui Melnic Natalia și Melnic Olga, dar și copiile bonurilor de plată înaintate spre achitare și achitate.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recurenții, Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2017, în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de către Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a 3 normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la 4 justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.
Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.
Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Melnic Anatolie, Melnic Natalia și Melnic Olga, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Nicolae Craiu Dumitru Visternicean 5
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.