2ra-137/18 — încasarea îndemnizației unice, recuperarea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea îndemnizaţiei unice, recuperarea prejudiciului
- Temei legal
- recuperarea prejudiciului cauzat în urma accidentului de muncă
2ra-137/18 — încasarea îndemnizației unice, recuperarea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-137/18
Judecător: N. Pasecinic
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: V. Negru, A. Minciuna, A. Pahapol
D E C I Z I E
14 martie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas,
Judecători Iuliana Oprea, Dumitru Visternicean,
Luiza Gafton, Ion Druță
examinând recursurile declarate de către:
- Întreprinderea de stat „Teatrul Național de Operă și Balet Maria Bieșu”,
- Mîndru Valentina prin intermediul avocatului Moloșag Natalia,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mîndru
Valentina împotriva Întreprinderii de stat „Teatrul Național de Operă și Balet
Maria Bieșu” cu privire la încasarea indemnizației unice, despăgubirilor și
prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2017, prin care a fost
casată parțial hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12 decembrie
2016,
c o n s t a t ă:
La 28 iunie 2016 Valentina Mîndru a depus cerere de chemare în judecată
împotriva ÎS „Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu”, solicitând încasarea
indemnizației unice, despăgubirilor și prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că conform ordinului nr. 92-c din 28 martie
2006, soțul ei, Ion Mîndru a fost angajat la ÎS „Teatrul de Operă și Balet Maria
Bieșu” în calitate de pompier cu categoria 5 de salarizare. Prin ordinul nr. 26-c
din 10 februarie 2007 dânsul a fost transferat la funcția de inginer de categoria I al
serviciului electrotehnic. Conform COR M 006-14 din RM profesia deținută se
numește inginer electrician, fapt indicat în Carnetul de muncă în baza ordinului
nr. 36-p din 28 ianuarie 2015.
La 01 septembrie 2015 în jurul orelor 20:10, în urma efectuării lucrărilor de
instalare a lămpilor electrice la intrarea în ÎS „Teatrul de Operă și Balet Maria
Bieșu” din str. Ștefan cel Mare 152, mun. Chișinău, Ion Mîndru a căzut de la
înălțime și a decedat. Pe acest fapt a fost sesizat Inspectoratul de Stat al Muncii,
care a întocmit proces-verbal nr. C-2015-PVA-183 cu privire la cercetarea
1
accidentului de muncă mortal.
La 02 septembrie 2015 de către OUP a IP Buiucani pe același fapt a fost
pornită urmărirea penală, temei de pornire fiind Raportul de sesizare al OUP al IP
Buiucani, Valentina Mîndru fiind recunoscută în calitate de succesor al părții
vătămate.
Conform procesului-verbal nr. C-2015-PVA-183 privind cercetarea
accidentului de muncă mortal, cauzele producerii accidentului de muncă soldat cu
decesul lui Ion Mîndru constau inclusiv, în tolerarea abaterilor de la respectarea
normelor de securitate a muncii, erori în prestabilirea operațiilor de muncă,
repartizare executantă cu pregătire necorespunzătoare pe locurile de muncă.
Astfel, s-a considerat că ÎS „Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu” se face
culpabil în evenimentul care a produs vătămare violentă a organismului
angajatului ca urmare a unui factor de risc propriu unui element al sistemului de
muncă, provocând decesul salariatului Ion Mîndru, survenit în timpul îndeplinirii
sarcinii de muncă și îndatoririlor de serviciu.
Invocă că la 27 aprilie 2016, în cancelaria ÎS „Teatrul de Operă și Balet
Măria Bieșu”, a depus cerere prealabilă, prin care s-a solicitat rezolvarea situației
în cauză pe cale amiabilă, însă pârâtul a trecut tacit asupra celor invocate și nu a
luat nici o atitudine.
Solicită reclamanta admiterea acțiunii, încasarea din contul ÎS „Teatrul de
Operă și Balet Maria Bieșu” în beneficiul său sumei de X lei cu titlu de
indemnizație unică, sumei de X lei cu titlu de cheltuieli de înmormântare; sumei
de X euro cu titlu de cheltuieli pentru procurarea biletelor de avion pentru
membrii familiei ce au venit la înmormântare; sumei de X lei cu titlu de
prejudiciu moral și sumei de X lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică a
avocatului.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12 decembrie 2016
acțiunea Valentinei Mîndru a fost admisă parțial: s-a încasat de la ÎS „Teatrul de
Operă și Balet Maria Bieșu” în beneficiul Valentinei Mîndru indemnizația unică
în sumă de X lei, cheltuieli de înmormântare în sumă de X lei și X euro,
prejudiciul moral în sumă de X lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de
X lei. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. S-a încasat din contul ÎS
„Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu” taxa de stat în beneficiul statului în sumă
de 2 613 lei (f.d.129, f.d.137-148).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2017 a fost respinsă
cererea de apel a Valentinei Mîndru, s-a admis apelul declarat de ÎS „Teatrul de
Operă și Balet Maria Bieșu”, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani din 12
decembrie 2016 în partea încasării cheltuielilor de transport în sumă de X euro și
s-a emis în această parte o nouă hotărâre, prin care s-a respins ca neîntemeiată
pretenția Valentinei Mîndru împotriva ÎS „Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu”
cu privire la încasarea cheltuielilor de transport în sumă de X euro.
În rest, hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12 decembrie
2016 s-a menținut (f.d.187, f.d.188-193).
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 11 septembrie 2017 ÎS „Teatrul
2
de Operă și Balet Maria Bieșu” a declarat recurs, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2017 în partea în care s-a
menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12 decembrie 2016,
cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii înaintate.
În motivarea recursului, reiterând argumentele cu privire la circumstanțele
cauzei, a indicat că ÎS „Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu” nu-i poate fi
imputată vina pentru producerea accidentului de muncă și respectiv, nu sunt
întrunite condițiile prevăzute de art. 18 din Legea securității și sănătății în muncă.
La 28 decembrie 2017 recurs a declarat și Mîndru Valentina prin intermediul
avocatului Moloșag Natalia (mandat nr. 0939964, f.d. 3), solicitând admiterea
recursului, casarea parțială a deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2017 și
hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12 decembrie 2016, în partea
ce ține de dispunerea încasării de la ÎS „Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu” în
beneficiul reclamantei a sumei de X lei, cu titlu de cheltuieli de înmormântare și a
sumei de X lei cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral, cu pronunțarea în
această parte a unei noi hotărâri de admitere în totalitate a pretențiilor din acțiunea
înaintată, în rest hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12 decembrie
2016 să rămână neschimbată.
În motivarea recursului a indicat că concluziile instanțelor inferioare pe
marginea pretențiilor privind compensarea prejudiciului material și moral sunt în
contradicție cu normele legale aplicabile speței.
Astfel, în partea cuantumului despăgubirii pentru prejudiciul material cauzat,
relevă recurentul că instanțele inferioare nu au dat apreciere corectă
Comunicatului Biroului Național de Statistică cu privire la informația disponibilă
privind prețurile medii la produsele solicitate, comercializate cu amănuntul în
luna septembrie 2015 în mun. Chișinău, care justifică cheltuielile de
înmormântare suportate de către recurent în sumă de X lei.
Cu privire la despăgubirea pentru prejudiciul moral cauzat, recurentul
consideră că suma de X lei acordată de către instanța inferioară este una
inechitabilă, având în vedere gravitatea suferințelor psihice cauzate recurentului,
fapt ce contravine art. 1423 alin. (1) Cod civil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, „recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale”.
Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost
expediată în adresa părților la 31 iulie 2017 (f.d. 194), cât și faptul că la
materialele cauzei nu sunt anexate probe ce ar demonstra momentul comunicării
acesteia, recursurile declarate de ÎS „Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu” și
Mîndru Valentina prin intermediul avocatului Moloșag Natalia, se consideră
declarate în termen.
Examinând argumentele invocate în cererile de recurs în raport cu
materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎS „Teatrul de
Operă și Balet Maria Bieșu” este neîntemeiat și urmează a fi respins, iar recursul
declarat de Mîndru Valentina prin intermediul avocatului Moloșag Natalia –
3
admis, cu modificarea actelor judecătorești contestate în partea cuantumului
despăgubirii încasate pentru prejudiciul moral, din considerentele ce urmează:
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, „instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul și să modifice decizia instanței de apel
și/sau hotărîrea primei instanțe”.
Cu referire la recursul declarat de ÎS „Teatrul de Operă și Balet Maria
Bieșu”, Colegiul menționează următoarele:
Din materialele dosarului rezultă că, la 01 septembrie 2015, în urma
efectuării lucrărilor de instalare a lămpilor electrice la intrarea în ÎS „Teatrul de
Operă și Balet Maria Bieșu” din str. Ștefan cel Mare 152, mun. Chișinău, Mîndru
Ion a căzut de la înălțime și a decedat. Astfel, a avut loc un accident de muncă.
Prin procesul-verbal nr. C-2015-PVA-183 privind cercetarea accidentului de
muncă mortal s-a constatat că accidentul de muncă s-a produs în urma tolerării
abaterilor de la respectarea normelor de securitate a muncii, erori în prestabilirea
operațiilor de muncă, repartizarea executantului cu pregătire necorespunzătoare
pe locurile de muncă (f.d. 15-20).
Deși ÎS „Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu” invocă că nu poartă nici o
vină pentru producerea accidentului de muncă, Colegiul reține că la materialele
cauzei lipsesc careva probe ce ar demonstra că respectivul proces-verbal ar fi fost
contestat de către ÎS „Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu” în ordinea prevăzută
de lege.
Prin urmare, respectivul act confirmă vinovăția ÎS „Teatrul de Operă și Balet
Maria Bieșu” la producerea accidentului de muncă, soldat cu decesul lui Mîndru
Ion.
Conform art. 18 alin. (2) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 186
din 10 iulie 2008, „În caz de deces al lucrătorului în urma unui accident de
muncă sau a unei boli profesionale, unitatea care poartă vina pentru accidentul
de muncă sau pentru boala profesională repară prejudiciul material persoanelor
care au dreptul la aceasta, în modul și în mărimea stabilită de lege, și, în plus, le
plătește, din contul mijloacelor proprii, o indemnizație unică, luîndu-se ca bază
salariul mediu anual al celui decedat, înmulțit la numărul anilor compleți pe care
acesta nu i-a trăit pînă la vîrsta de 62 de ani, dar nu mai puțin de 10 salarii medii
anuale”.
Conform pct. 6 din Regulamentul cu privire la plata de către întreprinderi,
organizații și instituții a indemnizației unice pentru pierderea capacității de muncă
sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecțiuni
profesionale, aprobat prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 513 din
11 august 1993, „În cazul cînd decesul angajatului a survenit în urma unui
accident de muncă sau unei afecțiuni profesionale, primesc indemnizația unică în
părți egale persoanele care, în conformitate cu legislația în vigoare, beneficiază
de dreptul la repararea prejudiciului cauzat. Dacă persoanele menționate în
prima parte a acestui punct nu există, indemnizația unică se plătește în părți
egale soției (soțului), copiilor și părinților decedatului (decedatei), indiferent de
vîrstă, capacitatea lor de muncă și de alte condiții. În caz de litigiu, indemnizația
4
unică pentru persoanele prevăzute în alineatele întîi și doi ale acestui punct se
plătește în baza deciziei judiciare”.
Având în vedere normele legale enunțate, cât și faptul că s-a constatat
vinovăția ÎS „Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu” la producerea accidentului
de muncă, Colegiul ajunge la concluzia că instanțele inferioare corect au constatat
existența condițiilor de antrenare a răspunderii civile delictuale și respectiv, corect
au admis pretențiile formulate de Mîndru Valentina cu privire la repararea
prejudiciului.
Referitor la recursul declarat de Mîndru Valentina prin intermediul
avocatului Moloșag Natalia, Colegiul menționează următoarele:
În conformitate cu art. 442 alin. (1) CPC, „Judecînd recursul declarat
împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și
în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a
administra noi dovezi”.
Studiind cererea de recurs, Colegiul constată că recurentul formulează critici
cu referire la cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul material (cheltuieli de
înmormântare) și moral cauzat, încasate de către instanțele inferioare în beneficiul
Valentinei Mîndru. Astfel, prin prisma art. 442 alin. (1) CPC, instanța de recurs
va exercita controlul de legalitate în limita argumentelor recurentului, doar în
partea enunțată mai sus.
Cu referire la pretenția Valentinei Mîndru privind încasarea din contul ÎS
„Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu” a cheltuielilor de înmormântare în sumă
de X lei, Colegiul reține următoarele:
Conform art. 1419 alin. (4) Cod civil, „Persoanele obligate să repare
prejudiciul cauzat prin deces vor fi ținute să compenseze și cheltuielile de
înmormîntare necesare, ținînd cont de statutul social al defunctului și de
obiceiurile locale, persoanei care le-a suportat”.
Deși legea prevede expres posibilitatea compensării cheltuielilor de
înmormântare, Colegiul menționează că în conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC,
„Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept
temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel”. Având în
vedere obligația de a proba, Colegiul reține că pentru a justifica respectivele
cheltuieli, reclamantul Mîndru Valentina urma să prezinte probe ce ar demonstra
cheltuielile efectiv suportate în legătură cu înmormântarea lui Mândru Ion.
Studiind materialele cauzei, Colegiul constată că unicele probe care
demonstrează cert cheltuielile de înmormântare, sunt certificatul eliberat de SRL
„Negustorii” (f.d. 25) și factura fiscală (f.d. 90). Astfel, respectivele înscrisuri
demonstrează existența cheltuielilor în mărime de X lei.
Referitor la înscrisul invocat de către recurent - comunicatul Biroului
Național de Statistică cu privire la informația disponibilă privind prețurile medii
la produsele solicitate, comercializate cu amănuntul în luna septembrie 2015 în
mun. Chișinău (f.d. 81-83), Colegiul reține că acestea reflectă doar prețurile de
piață a anumitor produse și nu are capacitatea de a demonstra cheltuielile de
înmormântare efectiv suportate de către Mîndru Valentina.
5
Prin urmare, instanțele inferioare corect au determinat existența cheltuielilor
de înmormântare în sumă de X lei și prin urmare, corect au stabilit caracterul
parțial întemeiat al pretenției formulate de Mîndru Valentina cu privire la
încasarea din contul ÎS „Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu” a cheltuielilor de
înmormântare.
Cu referire la pretenția Valentinei Mîndru privind repararea prejudiciului
moral, Colegiul reține următoarele:
Conform art. 1422 alin. (1) Cod civil, „În cazul în care persoanei i s-a
cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la
drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de
legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la
reparația prejudiciului prin echivalent bănesc”.
Conform art. 1423 alin. (1-2) Cod civil, „Mărimea compensației pentru
prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de
caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei
vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o
condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce
satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau
fizice le apreciază instanța de judecată, luînd în considerare circumstanțele în
care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate”.
Având în vedere normele legale enunțate, Colegiul menționează că legea
prevede expres criteriile de evaluare a întinderii prejudiciului moral, care urmează
a fi compensat prin echivalent bănesc. Astfel, deși instanțele inferioare corect au
constatat existența obligației ÎS „Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu” de a
repara prejudiciul moral cauzat Valentinei Mîndru, Colegiul consideră că
compensația stabilită de instanțele inferioare în sumă de X lei, nu este capabilă să
acopere prejudiciul moral cauzat Valentinei Mîndru, în măsura în care să aducă o
satisfacție celei din urmă.
Prin urmare, având la bază criteriile de evaluare a prejudiciului moral și
anume: vinovăția ÎS „Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu” la producerea
accidentului de muncă în urma căruia Mîndru Valentina a pierdut soțul, fapt care
va influența indubitabil toate planurile vieții sociale ale Valentinei Mîndru,
Colegiul consideră echitabil încasarea din contul ÎS „Teatrul de Operă și Balet
Maria Bieșu” în beneficiul Valentinei Mîndru a despăgubirii pentru prejudiciul
moral cauzat în sumă de X lei, care în viziunea instanței de recurs, este aptă să
atenueze suferințele fizice și psihice cauzate.
Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia
de a respinge recursul declarat de ÎS „Teatrul de Operă și Balet Maria Bieșu”, de
a admite recursul declarat de Mîndru Valentina prin intermediul avocatului
Moloșag Natalia și de a modifica decizia Curții de Apel Chișinău din 27 iunie
2017 și hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12 decembrie 2016, în
partea cuantumului despăgubirii pentru prejudiciul moral încasate în beneficiul
Valentinei Mîndru, cu majorarea cuantumului acesteia de la X lei, la X lei. În rest,
6
decizia Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2017 și hotărârea Judecătoriei
Buiucani mun. Chișinău din 12 decembrie 2016 urmează a fi menținute.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Întreprinderea de stat „Teatrul Național de
Operă și Balet Maria Bieșu”.
Se admite recursul declarat de Mîndru Valentina prin intermediul avocatului
Moloșag Natalia.
Se modifică decizia Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2017 și hotărârea
Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12 decembrie 2016, emise în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mîndru Valentina împotriva
Întreprinderii de stat „Teatrul Național de Operă și Balet Maria Bieșu” cu privire
la încasarea indemnizației unice, despăgubirilor și prejudiciului moral, în partea
cuantumului despăgubirii pentru prejudiciul moral încasate din contul
Întreprinderii de stat „Teatrul Național de Operă și Balet Maria Bieșu” în
beneficiul Valentinei Mîndru, cu majorarea cuantumului acesteia de la X (x) lei,
la X (x) lei.
În rest, decizia Curții de Apel Chișinău din 27 iunie 2017 și hotărârea
Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 12 decembrie 2016 se mențin.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Iuliana Oprea
Dumitru Visternicean
Luiza Gafton
Ion Druță
7