2r-935/18 — obligarea furnizarii documentelor si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2r-935/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (judecător O. Cernei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători N. Simciuc, I. Cotruță și I. Țurcan)

Î N C H E I E R E

12 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Iurii Onișcenco,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurii Onișcenco

împotriva Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu“ cu privire la

obligarea furnizării documentelor și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care cererea de apel depusă de Iurii Onișcenco împotriva hotărârii din

03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost restituită,

c o n s t a t ă :

La 26 decembrie 2016, Iurii Onișcenco a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu“ cu privire la

obligarea furnizării documentelor și repararea prejudiciului moral în sumă de

5 000 000 de lei (f.d. 3; 4).

Prin hotărârea din 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea înaintată de Iurii Onișcenco a fost respinsă ca tardivă (f.d. 79-83).

La 04 mai 2018, Iurii Onișcenco a declarat apel împotriva hotărârii din

03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani (f.d. 77; 78).

Prin încheierea din 11 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel

depusă de Iurii Onișcenco a fost restituită din motiv că apelul a fost declarat în

afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen (f.d. 90-91).

La 16 iulie 2018, Iurii Onișcenco a declarat apel repetat împotriva hotărârii

din 03 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani (f.d. 94; 95).

Prin încheierea din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, și această

cerere de apel depusă de Iurii Onișcenco a fost restituită din motiv că apelul a fost

declarat în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen

(f.d. 98-99).

1

La 06 august 2018, Iurii Onișcenco a declarat recurs împotriva încheierii din

11 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 102; 103).

Prin decizia din 14 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Iurii Onișcenco a fost respins și a fost menținută încheierea din

11 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 114-117).

La 11 octombrie 2018, Iurii Onișcenco a declarat recurs împotriva încheierii

din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, fără a indica solicitarea sa (f.d.

106; 107).

Examinând recursul, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi restituit, din

următoarele raționamente.

Conform art. 4261 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs

nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).

Art. 437 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează elementele pe

care trebuie să le conțină o cerere de recurs.

În context, Colegiul observă că Iurii Onișcenco a depus cererea de recurs

într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a anexa

traducerea cererii de recurs în limba de stat.

Colegiul relevă că prin hotărârea din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale,

a fost constatată desuetudinea Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la

funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din

22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii

unei legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul

abrogării ei.

În lumina celor indicate, Colegiul menționează că unul dintre principiile

fundamentale ale procesului civil este principiul limbii oficiale de procedură, care

este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 din Codul de procedură civilă și

art. 9 din Legea nr. 514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească.

În particular, prevederile art. 118 din Constituție sunt necesare pentru

asigurarea respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incluse în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, și

anume cu Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, care nu impun condiții privind limba în care se

desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba

națională a statului.

Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este

limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina hotărârii

din 05 decembrie 2013 a Curții Constituționale, urmează a fi înțeleasă ca limba

română. Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea utilizării acesteia în

raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate și

aduse la cunoștința publicului toate actele oficiale ale statului.

2

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu cunosc limba de stat au dreptul să se

exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare. Totodată, dreptul de a se

exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în fața instanței

judecătorești include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte de procedură

sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Colegiul concluzionează că atunci când cererea de recurs

în Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă

sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea în limba de stat a

cererilor înaintate instanței din simplul considerent că această pretinsă obligație

depășește cadrul împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și

echidistant. Obligația instanței de judecată este de a asigura dreptul participanților

la proces de a lua cunoștință de actele și lucrările dosarului, cât și de a vorbi în

judecată prin interpret, în cazul când aceștia nu cunosc limba de stat.

Cu titlu subsidiar, Colegiul observă că recurentul Iurii Onișcenco, contrar

prevederilor art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, nu a indicat

solicitările și propunerile sale, ceea ce constituie un temei separat de restituire a

recursului.

Astfel, Colegiul ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Iurii

Onișcenco împotriva încheierii din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) și alin. (2) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se restituie recursul declarat de Iurii Onișcenco împotriva încheierii din

27 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Iurii Onișcenco împotriva Teatrului Național de

Operă și Balet „Maria Bieșu“ cu privire la obligarea furnizării documentelor și

repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Valeriu Doagă

judecătorul

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

3