2r-174/18 — anularea titlului executoriu
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea titlului executoriu
- Temei legal
- temeiurile declararii revizuirii
2r-174/18 — anularea titlului executoriu (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.2r-174/18
Prima instanță: Judecătoria Cimișlia sediul Basarabeasca (jud. V. Carapirea)
Instanța de recurs: Curtea de Apel Comrat (jud. Șt. Starciuc, M. Galupa, L. Caraianu)
Instanța de revizuire: Curtea de Apel Comrat (jud. Șt. Starciuc, M. Galupa, L. Caraianu)
DECIZIE
07 martie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecător Oleg Sternioală
Judecători: Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
examinând recursul declarat de Întreprinderea Individuală „Petru Reniță”,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea
Individuală „Petru Reniță” împotriva executorului judecătoresc Șevcenco Eudochia
cu privire la anularea documentului executoriu,
împotriva încheierii din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Comrat,
c o n s t a t ă :
La data de 15 mai 2017 ÎI ”Petru Reniță” a înaintat în instanța de judecată cerere
împotriva executorului judecătoresc Șevcenco Eudochia solicitând suspendarea
încheierii nr. 098-190/2017 din 28.04.2017 de primire spre executare și intentare a
procedurii de executare.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, conform documentului
executoriu nr. 2c-448/2015 din 29.02.2016 emis de judecătoria Basarabeasca s-a
dispus încasarea de la ÎI „Petru Reniță” în beneficiul SA „JLC” presupusa datorie în
sumă de 19570 lei până nu va fi emisă o hotărâre definitivă a instanței ierarhic
superioare.
A indicat reclamantul că, deoarece la momentul adresării în instanța de
judecată, la Curtea Supremă de Justiție se află spre examinare cererea de revizuire
pe această cauză a solicitat suspendarea documentului executoriu nr. 098-190/2017
din 28.04.2017.
În cadrul examinării cauzei reclamantul și-a modificat pretențiile invocând că
Curtea Supremă de Justiție a examinat cererea de revizuire și a achitat datoria față
de creditor. Astfel, nu mai este necesară suspendarea executării documentului
executoriu, însă, solicită anularea încheierii executorului judecătoresc privind
intentarea procedurii de executare și a titlului executoriu, deoarece actele de
executare au fost emise până la emiterea hotărârii definitive de către Curtea Supremă
de Justiție.
1
Prin încheierea din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Cimișlia sediul Basarabeasca
a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de ÎI „Petru Reniță”
împotriva executorului judecătoresc Șevcenco Eudochia cu privire la anularea
actelor de executare.
Prin decizia din 04 septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat a fost respins
recursul declarat de ÎI „Petru Reniță” și a fost menținută încheierea din 30 iunie 2017
a Judecătoriei Cimișlia sediul Basarabeasca.
La 06 noiembrie 2017 ÎI ”Petru Reniță” a depus cerere de revizuire împotriva
deciziei din 04 septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat solicitând casarea deciziei
instanței de apel, a încheierii din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Cimișlia sediul
Basarabeasca și a încheierii din 28 aprilie 2017 cu privire la intentarea procedurii de
executare.
Prin încheierea din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Comrat a fost respinsă
ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de ÎI ”Petru Reniță” împotriva
deciziei din 04 septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat.
La 15 ianuarie 2018 ÎI ”Petru Reniță” a declarat recurs împotriva încheierii din
21 decembrie 2017 a Curții de Apel Comrat solicitând casarea încheierii din 21
decembrie 2017 a Curții de Apel Comrat, a deciziei din 04 septembrie 2017 a Curții
de Apel Comrat, a încheierii din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Cimișlia sediul
Basarabeasca și a încheierii din 28 aprilie 2017 cu privire la intentarea procedurii de
executare.
În motivarea recursului s-a invocat că, prima instanță examinând cererea de
chemare în judecată a adoptat o încheiere ilegală, deoarece a încălcat normele de
drept material, a admis contrazicându-se însuși pe sine, or conform prevederilor art.
254 alin. (2), lit. b) CPC rămân irevocabile hotărârile judecătorești emise de instanța
de apel, după expirarea termenului de atac, dacă participanții interesați nu au
exercitat calea de atac corespunzătoare. Astfel, consideră recurentul că, a respectat
și acționat toate căile de atac conform procedurii.
Menționează recurentul că, la data de 30 iunie 2017, după pronunțarea și
înmânarea încheierii participanților la proces, a depus o cerere prin care a solicitat
eliberarea încheierii motivate dar, nu a mai primit-o. La data de 17 iulie 2017 a depus
apel împotriva încheierii din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Cimișlia sediul
Basarabeasca.
Relevă recurentul că, decizia din 04 septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat
este ilegală deoarece, s-a expus eronat asupra faptului precum că Reniță Petru nu a
respectat și nu a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție până la depunerea cererii
de revizuire în instanța ierarhic superioară.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.
Curtea de Apel Comrat a adoptat încheierea contestată la 21 decembrie 2017.
Conform materialelor cauzei copia încheierii instanței de apel a fost expediată
participanților la proces la data de 26 decembrie 2017 și a fost recepționată de către
recurent la data de 29 decembrie 2017, drept dovadă servind avizul de recepție
anexat la dosar (f.d. 128). Astfel, recursul declarat la 15 ianuarie 2018 este în termen.
Examinând temeiurile recursului, în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
2
recursul declarat de ÎI ”Petru Reniță” neîntemeiat și pasibil de fi respins din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul
și să mențină încheierea.
În conformitate cu art. 451 alin.(1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire
se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod
obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.
Din recursul declarat rezultă că recurentul își exprimă dezacordul cu actul
judecătoresc adoptat de către instanța de revizuire prin care a respins ca fiind
inadmisibilă cererea de revizuire depusă de ÎI „Petru Reniță” împotriva deciziei din
04 septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat.
Colegiul menționează că instanța de revizuire în concluzia soluției adoptate a
indicat că circumstanțele menționate de către revizuent nu se încadrează în temeiul
prevăzut de art. 449 lit. b) CPC.
În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au
devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost
și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate
măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a pricinii.
În contextul normelor de drept precitate supra, Colegiul reține că instanța de
revizuire corect a constatat că cererea de revizuire depusă de ÎI „Petru Reniță”
împotriva deciziei din 04 septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat este lipsită de
temei juridic stabilit expres în prevederile art. 449 Cod de procedură civilă, or,
rezultând din prevederile art. 449 Cod de procedură civilă revizuirea se declară în
condițiile stabilite de lege.
Concomitent, instanța de revizuire just a reținut și faptul că nerespectarea
dispozițiilor imperative prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă coroborate cu
art. 447 Cod de procedură civilă denotă caracterul abuziv al cererii de revizuire, iar
admiterea unei astfel de cereri ar contravine principiului securității raportului juridic.
Pornind de la premisa că ÎI „Petru Reniță” a invocat ca temei de revizuire art.
449 lit. b) Cod de procedură civilă - au devenit cunoscute unele circumstanțe sau
fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului,
dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și
faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, Colegiul apreciază ca fiind
corectă concluzia instanței de revizuire privind inadmisibilitatea cererii de revizuire.
Or, circumstanțele noi – descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect
al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor
civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile,
totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au
fost cunoscute revizuenților anterior, dar existau până la momentul pronunțării
3
hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit
irevocabilă.
Din textul recursului nu se conturează careva argumente sau temeiuri ce ar
reflecta încălcarea normelor de drept de către instanța de revizuire la adoptarea
încheierii contestate prin care s-a dispus respingerea cererii de revizuire ca
inadmisibilă, or ÎI „Petru Reniță” nu expune decât actele procedurale efectuate, cât
și cererile depuse împotriva acestor dispozițiilor judecătorești, care au fost adoptate
în cadrul procesului dat și a circumstanțelor cauzei, care în opinia sa, confirmă
netemeinicia actelor judecătorești contestate.
În astfel de circumstanțe, Colegiul relevă ca fiind corectă ipoteza instanței de
revizuire precum că nu au fost stabilite temeiuri de revizuire a deciziei din 04
septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat, or, recurentul nu a justificat și nu a
confirmat existența temeiurilor de revizuire a acesteia.
De asemenea, Colegiul notează că prin recursul declarat, recurentul nu și-a
exprimat decât dezacordul cu actele de dispoziție adoptate de instanțele
judecătorești, însă careva circumstanțe esențiale și convingătoare care să determine
redeschiderea procesului civil întru corectarea unei erori judiciare ce ar fi fost admisă
la momentul judecării cauzei, nu au fost invocate și probate.
De altfel, revizuirea nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar
ca efect al admiterii cererii de revizuire în cazul existenței temeiurilor în acest sens.
În caz contrar, poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic.
Mai mult, revizuirea este o cale de atac de retractare a hotărârii și nu de
reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor
adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea
procesului în vederea corectării unei erori judiciare ce rezultă din circumstanțe
necunoscute instanței la momentul judecării cauzei.
Totodată, Colegiul menționează că procedura de revizuire prevăzută de art.
449-453 Cod de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și
omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu
prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului
și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor
juridice care înseamnă, conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată,
ca excepție de la acest principiu este doar cazul când reexaminarea este necesară în
virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cazul Brumărescu contra
României nr. 28342/95; cazul Roșca contra Moldovei nr. 6276/02).
În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire
depuse de ÎI „Petru Reniță” ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor
juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților
Fundamentale.
De asemenea, Colegiul remarcă că recurentul în recursul declarat a invocat și
încălcarea de către instanța de revizuire a art. 432 alin. (1), (2) lit. b) Cod de
procedură civilă, conform căruia se consideră că normele de drept procedural au fost
4
încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța a aplicat o lege care nu trebuia
a fi aplicată.
La capitolul dat, Colegiul va respinge ca fiind lipsit de suport juridic
argumentul recurentului indicat supra, deoarece acesta nu a relatat care, de fapt, sunt
normele de drept aplicate eronat de către Curtea de Apel Comrat la examinarea
cererii de revizuire.
Astfel, temeiul de recurs invocat de ÎI „Petru Reniță” nu și-a găsit confirmare
în speță și nu este aplicabil speței date.
Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este
întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge recursul declarat de ÎI „Petru Reniță”, cu menținerea încheierii din 21
decembrie 2017 a Curții de Apel Comrat.
În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Întreprinderea Individuală „Petru Reniță”.
Se menține încheierea din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Comrat, adoptată
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea
Individuală „Petru Reniță” împotriva executorului judecătoresc Șevcenco Eudochia
cu privire la anularea documentului executoriu.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecător Oleg Sternioală
Judecători: Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
5