2r-174/18 — anularea titlului executoriu

Dosarul nr.2r-174/18 Prima instanță: Judecătoria Cimișlia sediul Basarabeasca (jud. V. Carapirea) Instanța de recurs: Curtea de Apel Comrat (jud. Șt. Starciuc, M. Galupa, L. Caraianu) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Comrat (jud. Șt. Starciuc, M. Galupa, L. Caraianu) DECIZIE 07 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecător Oleg Sternioală Judecători: Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând recursul declarat de Întreprinderea Individuală „Petru Reniță”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea Individuală „Petru Reniță” împotriva executorului judecătoresc Șevcenco Eudochia cu privire la anularea documentului executoriu, împotriva încheierii din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Comrat, c o n s t a t ă : La data de 15 mai 2017 ÎI ”Petru Reniță” a înaintat în instanța de judecată cerere împotriva executorului judecătoresc Șevcenco Eudochia solicitând suspendarea încheierii nr. 098-190/2017 din 28.04.2017 de primire spre executare și intentare a procedurii de executare.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, conform documentului executoriu nr. 2c-448/2015 din 29.02.2016 emis de judecătoria Basarabeasca s-a dispus încasarea de la ÎI „Petru Reniță” în beneficiul SA „JLC” presupusa datorie în sumă de 19570 lei până nu va fi emisă o hotărâre definitivă a instanței ierarhic superioare. A indicat reclamantul că, deoarece la momentul adresării în instanța de judecată, la Curtea Supremă de Justiție se află spre examinare cererea de revizuire pe această cauză a solicitat suspendarea documentului executoriu nr. 098-190/2017 din 28.04.2017. În cadrul examinării cauzei reclamantul și-a modificat pretențiile invocând că Curtea Supremă de Justiție a examinat cererea de revizuire și a achitat datoria față de creditor.

Astfel, nu mai este necesară suspendarea executării documentului executoriu, însă, solicită anularea încheierii executorului judecătoresc privind intentarea procedurii de executare și a titlului executoriu, deoarece actele de executare au fost emise până la emiterea hotărârii definitive de către Curtea Supremă de Justiție. 1 Prin încheierea din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Cimișlia sediul Basarabeasca a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de ÎI „Petru Reniță” împotriva executorului judecătoresc Șevcenco Eudochia cu privire la anularea actelor de executare. Prin decizia din 04 septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat a fost respins recursul declarat de ÎI „Petru Reniță” și a fost menținută încheierea din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Cimișlia sediul Basarabeasca.

La 06 noiembrie 2017 ÎI ”Petru Reniță” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 04 septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat solicitând casarea deciziei instanței de apel, a încheierii din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Cimișlia sediul Basarabeasca și a încheierii din 28 aprilie 2017 cu privire la intentarea procedurii de executare. Prin încheierea din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Comrat a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de ÎI ”Petru Reniță” împotriva deciziei din 04 septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat. La 15 ianuarie 2018 ÎI ”Petru Reniță” a declarat recurs împotriva încheierii din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Comrat solicitând casarea încheierii din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Comrat, a deciziei din 04 septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat, a încheierii din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Cimișlia sediul Basarabeasca și a încheierii din 28 aprilie 2017 cu privire la intentarea procedurii de executare.

În motivarea recursului s-a invocat că, prima instanță examinând cererea de chemare în judecată a adoptat o încheiere ilegală, deoarece a încălcat normele de drept material, a admis contrazicându-se însuși pe sine, or conform prevederilor art. 254 alin. (2), lit. b) CPC rămân irevocabile hotărârile judecătorești emise de instanța de apel, după expirarea termenului de atac, dacă participanții interesați nu au exercitat calea de atac corespunzătoare. Astfel, consideră recurentul că, a respectat și acționat toate căile de atac conform procedurii. Menționează recurentul că, la data de 30 iunie 2017, după pronunțarea și înmânarea încheierii participanților la proces, a depus o cerere prin care a solicitat eliberarea încheierii motivate dar, nu a mai primit-o.

La data de 17 iulie 2017 a depus apel împotriva încheierii din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Cimișlia sediul Basarabeasca. Relevă recurentul că, decizia din 04 septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat este ilegală deoarece, s-a expus eronat asupra faptului precum că Reniță Petru nu a respectat și nu a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție până la depunerea cererii de revizuire în instanța ierarhic superioară. În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei. Curtea de Apel Comrat a adoptat încheierea contestată la 21 decembrie 2017. Conform materialelor cauzei copia încheierii instanței de apel a fost expediată participanților la proces la data de 26 decembrie 2017 și a fost recepționată de către recurent la data de 29 decembrie 2017, drept dovadă servind avizul de recepție anexat la dosar (f.d.

128). Astfel, recursul declarat la 15 ianuarie 2018 este în termen. Examinând temeiurile recursului, în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră 2 recursul declarat de ÎI ”Petru Reniță” neîntemeiat și pasibil de fi respins din următoarele motive. În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 451 alin.(1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă. Din recursul declarat rezultă că recurentul își exprimă dezacordul cu actul judecătoresc adoptat de către instanța de revizuire prin care a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de ÎI „Petru Reniță” împotriva deciziei din 04 septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat. Colegiul menționează că instanța de revizuire în concluzia soluției adoptate a indicat că circumstanțele menționate de către revizuent nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În contextul normelor de drept precitate supra, Colegiul reține că instanța de revizuire corect a constatat că cererea de revizuire depusă de ÎI „Petru Reniță” împotriva deciziei din 04 septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat este lipsită de temei juridic stabilit expres în prevederile art. 449 Cod de procedură civilă, or, rezultând din prevederile art. 449 Cod de procedură civilă revizuirea se declară în condițiile stabilite de lege.

Concomitent, instanța de revizuire just a reținut și faptul că nerespectarea dispozițiilor imperative prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă coroborate cu art. 447 Cod de procedură civilă denotă caracterul abuziv al cererii de revizuire, iar admiterea unei astfel de cereri ar contravine principiului securității raportului juridic. Pornind de la premisa că ÎI „Petru Reniță” a invocat ca temei de revizuire art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă - au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de revizuire privind inadmisibilitatea cererii de revizuire.

Or, circumstanțele noi – descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuenților anterior, dar existau până la momentul pronunțării 3 hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

Din textul recursului nu se conturează careva argumente sau temeiuri ce ar reflecta încălcarea normelor de drept de către instanța de revizuire la adoptarea încheierii contestate prin care s-a dispus respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, or ÎI „Petru Reniță” nu expune decât actele procedurale efectuate, cât și cererile depuse împotriva acestor dispozițiilor judecătorești, care au fost adoptate în cadrul procesului dat și a circumstanțelor cauzei, care în opinia sa, confirmă netemeinicia actelor judecătorești contestate. În astfel de circumstanțe, Colegiul relevă ca fiind corectă ipoteza instanței de revizuire precum că nu au fost stabilite temeiuri de revizuire a deciziei din 04 septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat, or, recurentul nu a justificat și nu a confirmat existența temeiurilor de revizuire a acesteia.

De asemenea, Colegiul notează că prin recursul declarat, recurentul nu și-a exprimat decât dezacordul cu actele de dispoziție adoptate de instanțele judecătorești, însă careva circumstanțe esențiale și convingătoare care să determine redeschiderea procesului civil întru corectarea unei erori judiciare ce ar fi fost admisă la momentul judecării cauzei, nu au fost invocate și probate. De altfel, revizuirea nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire în cazul existenței temeiurilor în acest sens. În caz contrar, poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic. Mai mult, revizuirea este o cale de atac de retractare a hotărârii și nu de reformare.

În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului în vederea corectării unei erori judiciare ce rezultă din circumstanțe necunoscute instanței la momentul judecării cauzei.

Totodată, Colegiul menționează că procedura de revizuire prevăzută de art. 449-453 Cod de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice care înseamnă, conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată, ca excepție de la acest principiu este doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul Roșca contra Moldovei nr. 6276/02).

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că admiterea cererii de revizuire depuse de ÎI „Petru Reniță” ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. De asemenea, Colegiul remarcă că recurentul în recursul declarat a invocat și încălcarea de către instanța de revizuire a art. 432 alin. (1), (2) lit. b) Cod de procedură civilă, conform căruia se consideră că normele de drept procedural au fost 4 încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța a aplicat o lege care nu trebuia a fi aplicată.

La capitolul dat, Colegiul va respinge ca fiind lipsit de suport juridic argumentul recurentului indicat supra, deoarece acesta nu a relatat care, de fapt, sunt normele de drept aplicate eronat de către Curtea de Apel Comrat la examinarea cererii de revizuire. Astfel, temeiul de recurs invocat de ÎI „Petru Reniță” nu și-a găsit confirmare în speță și nu este aplicabil speței date. Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de ÎI „Petru Reniță”, cu menținerea încheierii din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Comrat.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Întreprinderea Individuală „Petru Reniță”. Se menține încheierea din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Comrat, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea Individuală „Petru Reniță” împotriva executorului judecătoresc Șevcenco Eudochia cu privire la anularea documentului executoriu. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecător Oleg Sternioală Judecători: Iurie Bejenaru Mariana Pitic 5