2r-161/18 — incasarea salariului

2r-161/18 — incasarea salariului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.2r-161/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) (jud. V. Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)

DECIZIE

07 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Iurie Bejenaru

Marian Pitic

examinând recursul declarat de Direcția de Furnizare a Produselor Petroliere

„Cenar” Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Ciumac

împotriva Direcției de Furnizare a Produselor Petroliere „Cenar” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la încasarea salariului neachitat,

împotriva încheierii din 23 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 08 august 2016 Nicolae Ciumac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției de Furnizare a Produselor Petroliere „Cenar” Societate cu

Răspundere Limitată (în continuare „Cenar” SRL) solicitând încasarea salariului

neachitat în sumă de 204952 lei pentru perioada 01 martie 2009-30 noiembrie 2015,

încasarea penalității în sumă de 690098 lei ce constituie 0,1 % pentru fiecare zi de

întârziere ca rezultat al reținerii și neachitării salariului din vina angajatorului,

încasarea sumei de 180946 lei ce constituie procentul inflației de 14,4% pentru

reținerea salariului, încasarea indemnizației pentru concediul nefolosit timp de trei ani

în sumă de 10500 lei, încasarea sumei de 24500 lei pentru reținerea ilegală a carnetului

de muncă în perioada 30 noiembrie 2015-31 mai 2016, încasarea penalității în sumă de

3218 lei ce constituie 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere pentru reținerea carnetului

de muncă, neeliberarea în termen a acestuia și neachitarea salariului din vina

angajatorului, încasarea sumei de 128 lei ce constituie procentul inflației de 14,4%

pentru reținerea carnetului de muncă și neachitarea salariului în această perioadă,

încasarea prejudiciului moral în sumă de 100000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 12 august 2008 a fost angajat în

funcția de administrator la „Cenar” SRL. Angajatorul nu și-a onorat obligațiunile

contractuale și anume nu i s-a acordat concediu anual de odihnă ce-i revenea conform

legislației în vigoare și nici nu i s-a achitat salariul până în prezent.

A menționat că s-a adresat cu cerere către directorul „Cenar” SRL, expediind-o

prin poștă, prin care a solicitat achitarea datoriei salariale începând cu august 2008,

1

achitarea penalității în mărime de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere pentru reținerea

și neachitarea la timp a salariului, achitarea cu titlu de inflație a 14% pentru reținerea

ilegală a salariului, achitarea indemnizațiilor, achitarea prejudiciului moral în sumă de

100000 lei cauzat pentru neachitarea la timp a salariului și neeliberarea carnetului de

muncă.

La 27 ianuarie 2017 Nicolae Ciumac a depus cerere concretizată (f.d.101)

solicitând încasarea salariului neachitat în sumă de 195849 lei pentru perioada 01

martie 2009-30 noiembrie 2015, încasarea penalității în sumă de 216351,3 lei ce

constituie 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere pentru reținerea și neachitarea în termen

a salariului din vina angajatorului, încasarea sumei de 50684,7 lei ce constituie

procentul inflației de 14,4% pentru reținerea salariului, încasarea indemnizației pentru

concediul nefolosit timp de patru ani în sumă de 10500 lei, încasarea sumei de 48548

lei pentru reținerea ilegală a carnetului de muncă până la 27 ianuarie 2017, încasarea

penalității în sumă de 11046 lei ce constituie 0,1 % pentru fiecare zi de întârziere pentru

reținerea carnetului de muncă, neeliberarea în termen a acestuia și neachitarea

salariului din vina angajatorului, încasarea sumei de 1605 lei ce constituie procentul

inflației de 14,4% pentru reținerea carnetului de muncă și neachitarea salariului în

această perioadă, încasarea prejudiciului moral în sumă de 100000 lei.

Prin hotărârea din 31 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Ciumac și s-a încasat

de la „Cenar” SRL în beneficiul lui Nicolae Ciumac datoria salarială neachitată

începând cu 01 martie 2009 până la 30 noiembrie 2015 în sumă de 195849, 00 lei,

penalitatea pentru perioada reținerii achitării salariului în mărime de 0,1% pentru

perioada 01 martie 2009 - 30 noiembrie 2015 în sumă de 216351,30 lei, procentul

inflației pentru perioada reținerii achitării salariului în mărime de 50684, 70 lei,

indemnizația pentru concediu nefolosit în mărime de 10500, 00 lei, salariul pentru

perioada reținerii eliberării carnetului de muncă din vina angajatorului începând cu 01

decembrie 2015 până la 10 martie 2017 în sumă de 54450, 00 lei, penalitatea în mărime

de 0,1 % pentru perioada reținerii eliberării carnetului de muncă din vina angajatorului

în sumă de 13300,00 lei, procentul inflației pentru perioada reținerii eliberării

carnetului de muncă din vina angajatorului în sumă de 2211, 00 lei, prejudiciul moral

în sumă de 10000 lei, iar în total suma de 553346, 00 lei; s-a respins cerința privind

încasarea de la „Cenar” SRL în beneficiul lui Nicolae Ciumac a prejudiciului moral în

sumă de 90000 lei.

La 28 aprilie 2017 „Cenar” SRL, prin intermediul reprezentantului Veaceslav

Roșca, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 31 martie 2017 a Judecătoriei

Chișinău (sediul Centru).

Prin încheierea din 05 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de „Cenar” SRL și s-a comunicat reprezentantului „Cenar” SRL

despre necesitatea prezentării cererii de apel întocmite în conformitate cu exigențele

Legii și a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 12225 lei, acordându-i un termen

de 10 zile din momentul recepționării încheierii.

Prin încheierea din 23 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.

369 alin.(1) lit.a) Cod de procedură civilă, s-a restituit cererea de apel depusă de

reprezentantul apelantului „Cenar” SRL-Veaceslav Roșca pentru neîndeplinirea

indicațiilor instanței de apel conform încheierii din 05 octombrie 2017; s-a explicat

2

„Cenar” SRL că restituirea cererii de apel nu exclude posibilitatea adresării repetate în

judecată în termenul și modul stabilit a aceluiași apelant cu cerere de apel împotriva

aceleași hotărâri, cu același obiect și aceleași temeiuri, dacă apelantul a lichidat

neajunsurile.

La 11 ianuarie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.164), „Cenar” SRL a

declarat recurs împotriva încheierii din 23 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău

solicitând casarea acesteia, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat că la adoptarea încheierii și stabilirea

circumstanțelor, instanța de apel a ignorat dreptul de acces liber la justiție și dreptul la

un proces echitabil.

A menționat recurentul că instanța de apel a indicat că despre încheierea din 05

octombrie 2017 s-a adus la cunoștință apelantului la 05 noiembrie 2017, prin

intermediul poștei electronice, însă, de fapt, nu a primit încheierea din 05 octombrie

2017.

Remarcă recurentul că despre imposibilitatea prezentării în ședință de judecată

din 23 noiembrie 2017 a informat instanță, deoarece și-a asumat angajamentul de a se

prezenta la o altă ședință de judecată în cadrul Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

în cauza Costin vs MAI, stabilită pentru ora 11:00.

Precizează că inițial a participat în proces în calitate de consultant-juridic, iar

ulterior cu statut de avocat ca rezultat al susținerii examenului de licență la 27

octombrie 2017 și la 20 noiembrie 2017. Mandatul i-a fost semnat doar la 22 noiembrie

2017, ceea ce a dus la imposibilitatea prezentării în ședința de judecată din 23

noiembrie 2017.

Specifică recurentul că la materialele cauzei nu există dovada citării legale la

sediul juridic. În conformitate cu prevederile art.105 alin.(1) Cod de procedură civilă

citația și înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin

persoana împuternicită de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe

citație sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum si pe cotor,

care se restituie instanței. Astfel, motivele invocate de instanța de apel precum că

„Cenar” SRL a fost înștiințat legal pentru data de 23 noiembrie 2017, nu sunt veridice,

deoarece, de fapt, nu a cunoscut sub propria semnătură despre data, ora și locul ședinței

de judecată. În opinia recurentului, instanța de apel urma să țină cont de prevederile

art. 105 alin.(11) Cod de procedură civilă la transmiterea înștiințării prin mijloace care

și confirmă primirea acestor acte, doar la solicitarea persoanelor în cauză.

Consideră că, instanța de judecată a fost obligată, luând în considerare termenul

de amânare, să expedieze înștiințarea atât pentru citarea legală în adresa apelantului,

cât și a reprezentantului. În conformitate cu art. 100, art. 105 alin.(11), art. 2041 alin.(3)

Cod de procedură civilă, instanța de judecată avea obligația să citeze legal toate părțile

(inclusiv și recurentul), or, necitarea lor constituie o violare a cadrului legal procedural

civil.

Opinează că, situația de fapt denotă că nu au fost întrunite condițiile legale de

citare a apelantului și a reprezentantului acesteia, iar instanța de apel nejustificat și fără

o argumentare pertinentă a judecat cauza în absența unor participanți la proces. Astfel,

prin necitarea legală atât a apelantului, cât și a reprezentantului, i-a fost încălcat dreptul

de acces la justiție, prevăzut la art.20 din Constituție, dreptul la un proces echitabil,

3

garantat de art.6 CEDO, dreptul de a formula cereri și demersuri, dreptul de a participa

personal sau prin reprezentant la examinarea cauzei.

În contextul prevederilor art. 193 alin.(1), 205 alin.(2), 376 alin.(1) Cod de

procedură civilă, a indicat recurentul că instanța de judecată nu a avut dovadă de citare

legală (hotărârea CtEDO din anul 2007 în cauza Grossu vs Moldova- instanțele

naționale se limitează doar la faptul expedierii citației și nu dispun de înștiințarea legală

- dovada înmânării). În hotărârea din 05 ianuarie 2010, în cauza Bucuria vs Moldova,

din 05.01.2010, CtEDO a reiterat că prin examinarea cauzei în lipsa reclamantului, în

privința căruia nu era dovada de înmânare a citației, nu i s-a oferit posibilitatea de a-și

susține poziția în fața instanței.

A susținut că, instanța de apel a încălcat dreptul apelantului la un proces echitabil

și principiul egalității armelor statuat la art. 6 din CEDO. Or, pentru a răspunde

exigențelor articolului enunțat, procedura în fața instanțelor judiciare trebuie să poarte

un caracter contradictoriu, un concept similar celui al egalității armelor. Principiul

contradictorialității presupune, în fond, posibilitatea pentru părțile in proces de a li se

aduce la cunoștință toate dovezile invocate, observațiile formulate a acesteia și de a

face comentarii în legătură cu ele. Erorile judiciare admise de instanța de apel nu este

sunt posibil de corectat în ordine de recurs.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Instanța de apel a adoptat încheierea contestată la 23 noiembrie 2017, iar „Cenar”

SRL a declarat recurs la 11 ianuarie 2018, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.164).

Materialele cauzei atestă că încheierea contestată a fost pronunțată în lipsa

apelantului, fiindu-i expediată la 27 noiembrie 2017 conform scrisorii de însoțire

(f.d.159), însă date despre recepționarea acesteia, lipsesc. Din textul recursului se

distinge că încheierea a fost recepționată la 29 decembrie 2017, iar alte înscrisuri care

să ateste contrariul, la materialele cauzei lipsesc. Astfel, recursul se consideră a fi

declarat în termen.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate în recurs și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul declarat de „Cenar” SRL neîntemeiat și pasibil de fi respins, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

În conformitate cu prevederile art. 364 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea

de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata

taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

În conformitate cu prevederile art. 368 Cod de procedură civilă, dacă cererea de

apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără

plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea

4

participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen

pentru lichidarea neajunsurilor. Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din

încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale.

Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată cu recurs.

Din materialele cauzei rezultă că la 28 aprilie 2017 „Cenar” SRL, prin

intermediul reprezentantului Veaceslav Roșca, a depus cerere de apel împotriva

hotărârii din 31 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) (f.d.128).

Prin încheierea din 05 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererii de apel depuse de „Cenar” SRL și s-a comunicat reprezentantului „Cenar” SRL

despre necesitatea prezentării cererii de apel întocmite în conformitate cu exigențele

Legii și a dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 12225 lei, acordându-i un termen

de 10 zile din momentul recepționării încheierii (f.d.142-144).

Prin încheierea din 23 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.

369 alin.(1) lit.a) Cod de procedură civilă, s-a restituit cererea de apel depusă de

reprezentantul apelantului „Cenar” SRL-Veaceslav Roșca pentru neîndeplinirea

indicațiilor instanței de apel conform încheierii din 05 octombrie 2017 (f.d.155-158).

Prin recursul declarat împotriva încheierii din 23 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, recurentul invocă că încheierea din 05 octombrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău nu i-a fost expediată apelantului.

La acest capitol, Colegiul notează că din materialele cauzei rezultă că atât

încheierea din 05 octombrie 2017 a instanței de apel, cât și înștiințarea despre data

ședinței de judecată din 23 noiembrie 2017 ora 12:00, au fost expediate atât în adresa

„Cenar” SRL, cât și în adresa reprezentantului Veaceslav Roșca (f.d.145).

Concomitent prin adresa de e-mail -casalex@mail.ru a fost expediată în adresa

reprezentantului apelantului „Cenar” SRL –Veaceslav Roșca citația despre data și ora

ședinței de judecată din 23 noiembrie 2017 ora 12:00 și alăturat copia încheierii din 05

octombrie 2017 a instanței de apel, ceea ce se atestă prin confirmarea de expediere prin

intermediul poștei electronice (f.d.146).

În conformitate cu art. 100 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de chemare

în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor

interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu

scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului

judecătoresc sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act

și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

În conformitate cu art. 104 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, citația și

înștiințarea se expediază în cazul când se citează persoanele juridice, prin împuterniciți,

la sediul lor principal conform înregistrării de stat sau, după caz, la sediul

reprezentanței sau al filialei.

În conformitate cu art. 105 alin. (11) Cod de procedură civilă, citația sau

înștiințarea se expediază autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și

avocaților prin telefax, poșta electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce

asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor acte. Citația sau înștiințarea poate

fi transmisă persoanelor fizice prin telefax, poșta electronică sau prin orice alt mijloc

de comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor acte doar la

solicitarea persoanelor în cauză.

5

Raportând normele citate supra la speță, Colegiul conchide că instanța de apel a

respectat prevederile legale privind comunicarea actului de procedură apelantului.

Cu referire la argumentului recurentului precum că în contextul art. 105 alin. (11)

Cod de procedură civilă, citația se transmite persoanelor fizice prin intermediul poștei

electronice doar la solicitarea acestora, Colegiul menționează că, în speță, prin

intermediul poștei electronice, la data de 05 noiembrie 2107 lui Veaceslav Roșca i-a

fost expediată atât încheierea din 05 octombrie 2017 a instanței de apel, cât și

înștiințarea despre data ședinței de judecată din 23 noiembrie 2017 ora 12:00, în calitate

de reprezentant al persoanei juridice „Cenar” SRL, dar nicidecum lui ca persoană

fizică. Or, la caz părți în proces sunt: persoana fizică Nicolae Ciumac și persoana

juridică „Cenar” SRL (art. 59 alin.(1) Cod de procedură civilă).

Aici Colegiul relevă că posibilitatea persoanei juridice de a-și reprezenta

interesele, la caz, prin intermediul angajatului (la acel moment) - juristul Veaceslav

Roșca (persoană fizică) (f.d.97), nu echivalează persoana juridică cu persoana fizică,

deoarece parte în proces este persoana juridică „Cenar” SRL și nu Veaceslav Roșca,

care reprezenta interesele persoanei juridice, fiind jurist (fapt menționat expres și în

apelul depus (f.d.128) făcând referire la procura nr. 23 din 06 decembrie 2016 și ordinul

nr. 1/8 din 01 decembrie 2016).

Or, în conformitate cu art. 75 alin. (2) Cod de procedură civilă, procesele

persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de

administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte

acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați

împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.

Colegiul consideră irelevante afirmațiile recurentului precum că inițial

reprezentantul a avut calitatea de consultant-juridic, ulterior după susținerea

examenului de licență la data de 27 octombrie 2017 și-a schimbat statutul, devenind

avocat, precum și faptul că licența i-a fost eliberată la data de 20 noiembrie 2017,

deoarece însuși Veaceslav Roșca prin cererea de amânarea expediată în adresa instanței

de apel prin intermediul poștei electronice la 22 noiembrie 2017 ora 16:08 (anexă un

fișier) (f.d.149-150) se indică în calitate de reprezentant al apelantului „Cenar” SRL,

fără a face anumite mențiuni referitor la statutul său de avocat.

Mai mult ca atât, în recursul declarat se indică că mandatul avocatului ar fi fost

semnat de către „Cenar” SRL la 22 noiembrie 2017, însă la cererea adresată instanței

de apel privind amânarea ședinței de judecată stabilită pentru 23 noiembrie 2017 ora

12:00 la examinarea cauzei în ordine de apel, din motivul antrenării în altă ședință de

judecată(f.d.150), pe lângă faptul că Veaceslav Roșca nici nu se referă la statutul de

avocat (invocând doar dreptul de a fi asigurat cu apărător/avocat), nu anexează nici o

copie a mandatului, cu toate că cererea de amânare o adresează instanței la 22

noiembrie 2017 ora 16:08.

În conformitate cu art. 75 alin. (4) Cod de procedură civilă, actele procedurale

efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru

persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa

reprezentantului este echivalentă culpei părții.

În atare circumstanțe, nu poate fi pusă pe seama instanței de apel faptul

nevalorificării de către apelant a drepturilor sale procedurale, indiferent prin

intermediul organelor de administrare, angajaților sau avocatului.

6

În această ordine de idei, Colegiul consideră neîntemeiate argumentele

recurentului precum că instanța de apel nu ar fi citat apelantul sau reprezentantul

acestuia, deoarece materialele cauzei atestă contrariul.

Concomitent Colegiul remarcă că însuși reprezentantul apelantului „Cenar” SRL

–Veaceslav Roșca, prin cererea de amânare a ședinței de judecată din 23 noiembrie

2017, invocă că prin încheierea instanței, ședința de judecată este numită pentru data

de 23 noiembrie 2017 ora 12:00, ceea ce denotă că admite contradicții în argumentele

sale. Or, în condițiile când nu a recepționat încheierea sau înștiințarea, nu putea să

menționeze că ședința de judecată ar fi fost stabilită pentru data de 23 noiembrie 2017

ora 12:00. De altfel, în încheierea instanței de apel din 05 octombrie 2017 nu este

specificată data ulterioară a ședinței de judecată, această fiind indicată expres doar în

citația instanței de apel expediată prin intermediul poștei electronice, inclusiv cu o

anexă (f.d.146).

Mai mult ca atât, recurentul în recursul declarat nu face referire la alte surse de

comunicare, înștiințare din care ar fi aflat despre data ședinței de judecată din 23

noiembrie 2017 ora 12:00 stabilită în prezenta cauză în procedura instanței de apel,

ceea ce confirmă suplimentar faptul că a recepționat actele parvenite din instanța de

apel, inclusiv înștiințarea despre data ședinței de judecată din 23 noiembrie 2017 și

încheierea instanței de apel din 05 octombrie 2017.

Colegiul consideră neîntemeiat argumentul recurentului precum că în contextul

prevederilor art. 2041 alin.(3) Cod de procedură civilă instanța de apel avea obligația

să înștiințeze atât recurentul, cât și reprezentantul, or, instanța de apel și-a onorat

obligația de înștiințare legală a părților în proces. Actele procedurale efectuate de

reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana

reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Astfel, nu poate fi

invocată examinarea speței în absența părților, deoarece instanța de apel și-a onorat

obligațiile legale de înștiințare atât a apelantului, cât și a intimatului.

Colegiul precizează că Codul de procedură civilă prevede posibilitatea legală de

înștiințare a persoanei juridice, prin intermediul poștei electronice, indiferent prin

intermediul reprezentantului sau direct, or, legislatorul stabilește expres că doar în

cazul persoanelor fizice, înștiințarea prin intermediul […] poștei electronice […] ce

asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor acte, se face la cererea acestora (art.

105 alin. (11) Cod de procedură civilă).

Jurisprudența CtEDO invocată de recurent ține de lipsa dovezilor de înmânare a

înștiințării și lipsirea părților de a-și susține poziția în fața instanței, pe când în speță

există confirmare de recepționare a actului judecătoresc și a înștiințării legale despre

data și ora ședinței de judecată.

În consecință, Colegiul conchide că instanța de apel corect a constatat precum că

apelantul nu a executat în termen indicațiile instanței de apel conform încheierii din 05

octombrie 2017, deoarece art.369 alin.(1) lit.a) Cod de procedură civilă, fiind o normă

imperativă, nu lasă aplicarea sancțiunilor procedurale la discreția instanței.

Colegiul precizează că recurentul urma a executa dispozițiile instanței în termenul

acordat, inclusiv și suplimentar, deoarece în condițiile legii termenul acordat prin

încheierea din 05 octombrie 2017 deja poate fi calificat ca un termen suplimentar. Or,

art. 364, art.365 Cod de procedură civilă stabilesc expres condițiile depunerii cererii de

apel, conținutul acesteia și actele ce urmează a fi anexate. Astfel, depunând cerere de

7

apel la 28 aprilie 2017, „Cenar” SRL avea obligația de a respecta prevederile legale în

acest sens.

Mai mult ca atât, prin cererea expediată la data de 22 noiembrie 2017 de către

Veaceslav Roșca, prin intermediul poștei electronice, în adresa instanței de apel s-a

solicitat amânarea din motivul imposibilității prezentării reprezentantului apelantului

„Cenar” SRL-Veaceslav Roșca, însă nicidecum nu justifică neînlăturarea neajunsurilor

admise la depunerea cererii de apel împotriva hotărârii din 31 martie 2017 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru). Or, recurentul concomitent cu depunerea cererii

de amânare nu a fost lipsit de dreptul de a depune cererea de apel motivată și dovada

plății taxei de stat, deoarece depunerea cererii de amânare, în sensul legii, nu presupune

și prelungirea termenului pentru înlăturarea neajunsurilor. Mai mult ca atât, instanța de

apel a acordat un termen exact în acest sens-10 zile din momentul recepționării

încheierii din 05 octombrie 2017 (f.d.143).

Chiar și în condițiile când recurentul pretinde că nu i-a fost expediată încheierea

prin care nu s-a dat curs cererii de apel, fiindu-i acordat pentru înlăturarea neajunsurilor

un termen suplimentar, recurentul ignoră faptul că legislatorul îl obligă să se

conformeze prevederilor legale la îndeplinirea actului procedural. Or, diligență părților

nu este exclusă. Astfel, la depunerea cererii de apel la 28 aprilie 2017, „Cenar” SRL

avea deja obligația de a se conforma prevederilor legale la exercitarea căii de atac-

apelul.

Colegiul consideră neîntemeiată afirmația recurentului precum că instanța de apel

i-ar fi îngrădit dreptul de acces la instanță prevăzut de art. 20 al Constituției Republicii

Moldova și i-ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO,

inclusiv și principiul egalității armelor în proces, deoarece dimpotrivă recurentul nu a

întreprins măsurile necesare după cum sugerează și jurisprudența CtEDO de a-și

proteja drepturile de acces la instanță. Or, părțile mai au obligația de a se folosi cu bună

credință de drepturile lor procedurale (art. 56 alin.(3) Cod de procedură civilă), fapt

corect reținut de instanța de apel.

Colegiul precizează că circumstanțele expuse de recurent indică direct la

nerespectarea de către el-însuși a drepturilor sale procedurale și eschivarea de la

îndeplinirea actelor de procedură în măsura stabilită de normele de drept procedural,

ca ulterior să invoce încălcarea drepturilor sale. Pe cale de consecință, argumentele

recurentului nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actului

judecătoresc contestat, în condițiile când instanța de apel s-a conformat prevederilor

legale la restituirea cererii de apel. De altfel, părțile urmează să-și valorifice drepturile

garantate de lege în termenul stabilit, aspect specific și speței.

În conformitate cu art. 27 alin.(1) Cod de procedură civilă disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de

a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății,

precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele

procedurale de apărare.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea contestată

este întemeiată și conformă prevederilor legale, iar argumentele invocate de către

recurent nu sunt justificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu

menținerea încheierii instanței de apel din 23 noiembrie 2017.

8

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Direcția de Furnizare a Produselor Petroliere

„Cenar” Societate cu Răspundere Limitată.

Se menține încheierea din 23 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, adoptată

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Ciumac împotriva

Direcției de Furnizare a Produselor Petroliere „Cenar” Societate cu Răspundere

Limitată cu privire la încasarea salariului neachitat.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței ,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Iurie Bejenaru

Marian Pitic

9