2ra-2016/18 — declararea nulitatii Statututlui societatii, clauyei din contractul individual de munca, a contractului individual, anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului si a altor plati, prcum si repararea prejudiciului moral

2ra-2016/18 — declararea nulitatii Statututlui societatii, clauyei din contractul individual de munca, a contractului individual, anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea salariului si a altor plati, prcum si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.2ra-2016/18

Prima instanță: Judecătoria Căușeni (jud: T.Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: A.Curdov, L. Caraianu, G.Colev)

Î N C H E I E R E

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Nicolae Ciumac,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Nicolae

Ciumac împotriva Societății pe Acțiuni „Semințe-Agro”, intervenient accesoriu

Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la declararea nulității clauzei din Statutul

societății pe acțiuni, Statutului societății pe acțiuni înregistrat la 29 decembrie

2008, clauzei din contractul individul de muncă din 2 august 2004, contractului

individual de muncă din 18 noiembrie 2005, anularea ordinului de desfacere

unilaterală a contractului individual de muncă, restabilirea în funcție, încasarea

salariului și altor plăți pentru lipsa forțată de la serviciu, restanței la salariul

neachitat, indexării salariului neachitat în termen, penalităților de întârziere, ratei

inflației, compensației pentru concediul medical, compensației pentru concediul de

odihnă nefolosit și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a

respins apelul declarat de către Nicolae Ciumac și s-a menținut hotărârea din 8

aprilie 2014 a Judecătoriei Căușeni,

c o n s t a t ă:

La 02 ianuarie 2007, Nicolae Ciumac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Semințe-Agro”, solicitând restabilirea în funcția de director al SA

„Semințe-Agro” începând cu 1 ianuarie 2006; încasarea salariului mediu lunar

pentru perioada absenței forțate de la serviciu începând cu 01 ianuarie 2006,

penalităților de întârziere și coeficientului ratei inflației; salariului mediu lunar

neachitat în întregime pentru perioada 2 august 2004 – 1 ianuarie 2006,

penalităților de întârziere și coeficientului ratei inflației; penalităților de întârzieri

în mărime de 5 763,91 de lei pentru perioada 31 decembrie 2005 – 1 mai 2006;

anularea ordinului nr. 137 din 31 decembrie 2005 privind desfacerea unilaterală a

contractului individual de muncă și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 21 iulie 1997 fabrica de

prelucrare a semințelor de porumb situată în or. Căușeni în urma privatizării și-a

încetat activitatea sa, luând o nouă formă de administrare, ca SA ,,Semințe Agro”

1

în care Nicolae Ciumac este deținătorul a 398 de acțiuni, Ciumac Valentina este

deținătoarea a 20 de acțiuni, Sergiu Ciumac este deținătorul a 13 acțiuni și Vasile

Ciumac este deținătorul a 13 acțiuni, iar statul în întreprinderea respectivă, deținea

50% din totalul acțiunilor.

A menționat că, la 14 aprilie 1998 de către acționarii societății a fost

convocată adunarea generală a societății și regulamentul de activitate a

întreprinderii. De către adunarea generală a fost ales consiliul societății și comisia

de cenzori.

Nicolae Ciumac a remarcat că, adunarea generală a societății, la desemnat în

funcție de director executiv al societății și conform legislației naționale și

Statutului societății având în competența sa, atribuția de a îndeplini întocmai

deciziile adoptate de adunarea generală cât și de consiliul societății în primul rând,

de a aduce întreprinderii venituri, activarea întreprinderii în program 24/24 de ore

și a da posibilitate lucrătorilor de a beneficia de lucru, salariu și susțineri sociale a

lucrătorilor, supunându-se nemijlocit adunării generale cât și consiliului societății.

La 2 august 2004 între președintele SA ,,Semințe Agro” și Nicolae Ciumac a

fost semnat contractul individual de muncă, și conform art.2 al contractului, acesta

are putere juridică pe o perioadă de 2 ani din data semnării lui, care a reconfirmat

de adunarea generală.

Reclamantul a indicat că, la 18 noiembrie 2006 aflându-se în concediu

medical, a fost vizitat de către juristul întreprinderii, care ducându-1 în eroare i-a

solicitat să semneze un nou contract de muncă, având în vedere necesitatea

prezentării documentului respectiv la bancă. Totodată, i-a fost prezentat spre

semnare 5 contracte pe care au fost aplicate semnături, fără a bănui sau intui ce se

petrece în culise și care este necesitatea semnării lor. Pe ultima filă a contractelor a

fost aplicată data de 18 noiembrie 2005.

A relatat că, la 9 decembrie 2005 ilegal i-a fost aplică sancțiunea disciplinară

sub formă de mustrare aspră, iar la 16 decembrie 2005 conform procesului - verbal

nr. 10 al Consiliului de administrare a societății s-a hotărât, în lipsa acordului

organului sindical, fără a fi discutată darea de seamă în fața acționarilor la

adunarea generală și întreruperea relațiilor de muncă pe faptul expirării termenului

contractului individual de muncă.

Nicolae Ciumac a menționat că la 27 decembrie 2005 s-a adresat cu cereri

Președintelui SA ,,Semințe-Agro”, prin care a solicitat reexaminarea hotărârii

adoptate și acordarea concediului nefolosit începând cu anul 2004 până în anul

2006.

La 28 decembrie 2005 cererea sa cu privire la reexaminarea hotărârii adoptate

a fost respinsă, iar soluționarea chestiunii cu privire la concediile nefolosite i-a fost

promisă, însă fără succes.

Astfel, în baza ordinului nr.137 din 31 decembrie 2005, a fost eliberat din

funcția deținută, însă conform datelor calendarului anului 2005, 31 decembrie este

sâmbătă - zi de odihnă, nefiind posibilă eliberarea din funcție.

Mai mult, în ordinul emis nu s-a indicat în baza cărui temei legal s-a purces la

concediere și punctul Statutului societății pe acțiuni ce oferă temei Consiliului de a

adopta o hotărâre, în privința concedierii directorului executiv care a fost numit în

funcție de către adunarea generală a societății.

2

Nicolae Ciumac a mai indicat că, nu a făcut cunoștință cu ordinul respectiv la

data emiterii lui, dar cu mult mai târziu la solicitarea lui i s-a înmânat xerocopia

ordinului, iar carnetul de muncă i-a fost eliberat peste 5 luni din data eliberării.

Reclamantul a evidențiat că nu i-au fost achitate plățile salariale în întregime.

A considerat că, eliberarea sa din funcție este nejustificată, iar Statutul

aprobat și înregistrat în anul 2008 este ilegal, deoarece este în contradicție cu

Legea privind societățile pe acțiuni și Statutul cadru aprobat de Guvernul RM unde

sunt știrbite drepturile acționarilor, cât și nu sunt oglindite atribuțiile, drepturile și

obligațiile directorului executiv.

La 15 februarie 2007, Procuratura r-lui Căușeni în interesele SA „Semințe-

Agro” a depus cerere reconvențională împotriva lui Nicolae Ciumac, solicitând

încasarea în beneficiul SA „Semințe-Agro” a sumei de 1 321 279 de lei cu titlu de

datorie.

La 27 ianuarie 2009, Ciumac Nicolae a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Semințe-Agro”, intervenient accesoriu Inspectoratul de Stat al

Muncii, solicitând încasarea restanței la salariu în mărime de 106 469 de lei,

penalităților de întârziere în mărime de 106 469 de lei și indexării salariului

neachitat în termen, în mărime de 106 469 de lei.

Prin încheierea din 19 iunie 2009 a Judecătoriei Căușeni au fost conexate într-

un singur proces, cauza civilă, la acțiunea lui Nicolae Ciumac împotriva SA

„Semințe-Agro” cu privire la restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru

perioada absenței forțate de la serviciu, penalității de întârziere și coeficientului

ratei inflației, salariului mediu lunar neachitat în întregime, anularea ordinului de

desfacere unilaterală a contractului individual de muncă și repararea prejudiciului

moral și acțiunea reconvențională a Procuraturii r-lui Căușeni în interesele SA

„Semințe-Agro” împotriva lui Nicolae Ciumac cu privire la încasarea datoriei, cu

cauza civilă, la acțiunea lui Nicolae Ciumac împotriva SA „Semințe-Agro”,

intervenient accesoriu Inspectoratul de Stat al Muncii cu privire la încasarea

restanței la salariu, penalităților de întârziere și indexării salariului neachitat în

termen.

Pe parcursul examinării cauzei, la 6 iunie 2011, Nicolae Ciumac și-a

concretizat pretențiile din acțiune, solicitând anularea ordinului nr. 137 din 31

decembrie 2005 emis de SA „Semințe-Agro” privind desfacerea unilaterală a

contractului individual de muncă, restabilirea în funcția de director al SA

„Semințe-Agro”, încasarea de la SA ,,Semințe-Agro” a salariului pentru perioada

absenței forțate de la serviciu; sumei de 102 204 de lei cu titlu de restanță la

salariu; 102 204 de lei cu titlu de indexare la salariul neachitat în termen; 1 833

771, 20 de lei cu titlu de penalități de întârziere și coeficientului ratei inflației

pentru perioada 2 august 2004 – 6 iunie 2011, 32 061,06 lei cu titlu de recalcul al

compensației pentru concediul medical pentru perioada 2 august 2004 – 31

decembrie 2005; 13 436,09 de lei cu titlu de compensație pentru concediul

nefolosit la încetarea contractului individual de muncă pentru perioada 2 august

2004 – 31 decembrie 2005 și 100 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 18 noiembrie 2011 a Judecătoriei Căușeni, a fost admis

renunțul Procuraturii r-lui Căușeni la acțiunea reconvențională depusă în interesele

3

SA „SemințeAgro” împotriva lui Nicolae Ciumac cu privire la încasarea datoriei și

încetat procesul în cauza civilă respectivă.

În cadrul ședinței primei instanțe din 12 noiembrie 2012, Nicolae Ciumac și-a

modificat parțial pretențiile din acțiune, solicitând anularea ordinului de concediere

nr. 137 din 31 decembrie 2005 emis de SA „Semințe-Agro”, restabilirea în funcția

de director al SA „Semințe-Agro”, încasarea sumei de 102 204 de lei cu titlu de

restanță la salariu, 741 600 de lei cu titlu de salariu mediu lunar pentru absența

forțată de la serviciu, 5 781 055,72 de lei indexarea salariului neachitat în termen,

1 029 084,79 de lei cu titlu de pierderi legate de neachitarea în termen a salariului

în raport cu rata inflației, 32 061,06 de lei cu titlu de compensație pentru concediul

medical, 13 436 de lei cu titlu de compensație pentru concediul de odihnă nefolosit

și 5 000 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 21 noiembrie 2012 a Judecătoriei Căușeni, acțiunea a fost

admisă în parte, fiind anulat ordinul nr. 137 din 31 decembrie 2005 emis de SA

„Semințe-Agro” privind concedierea lui Nicolae Ciumac din funcția de director în

legătură cu expirarea contractului individual de muncă. În schimbul restabilirii la

locul de muncă a fost încasată de la SA „Semințe-Agro” în beneficiul lui Nicolae

Ciumac suma de 30 060 de lei cu titlu de compensație suplimentară în mărime de 5

salarii medii lunare. A fost încasată de la SA „Semințe-Agro” în beneficiul lui

Nicolae Ciumac suma de 102 204 de lei cu titlu de restanță la salariu, 497 083 de

lei cu titlu de salariu mediu lunar pentru absența forțată de la serviciu, 1 235 703 de

lei cu titlu de compensație pentru neachitarea în termen a salariului în raport cu

rata inflației, 6 630 191 de lei cu titlu de prejudiciu pentru reținerea din vina

angajatorului a plății salariului, 13 436,09 de lei cu titlu de compensație pentru

concediul de odihnă nefolosit, 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost încasată de la SA „Semințe-Agro”

în beneficiul statului suma de 50 000 de lei cu titlu de taxă de stat.

Prin decizia din 23 mai 2013 a Curții de Apel Bender, au fost admise apelurile

declarate de SA „Semințe-Agro” și Nicolae Ciumac, casată hotărârea din 21

noiembrie 2012 a Judecătoriei Căușeni și remiterea cauzei la rejudecare în prima

instanță, în alt complet de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei, la 24 decembrie 2013, Nicolae Ciumac a

depus o cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitând în final,

declararea nulității absolute a pct. 1 din art. 30 a Statutului SA „Semințe-Agro” și a

Statutului SA „Semințe-Agro” înregistrat la Camera Înregistrării de Stat la 29

decembrie 2008, art. 2 din contractul individual de muncă încheiat la 2 august

2004, a contractului individual de muncă încheiat la 18 noiembrie 2005; anularea

ordinului nr. 137 din 31 decembrie 2005 emis de SA „Semințe-Agro” privind

concedierea lui din funcția de director în legătură cu expirarea contractului

individual de muncă; restabilirea lui în funcția de director al SA „Semințe-Agro”;

încasarea salariului și altor plăți (adaosuri, premii) prevăzute de contractul

individual de muncă, încasarea sumei de 102 204 de lei cu titlu de restanță la

salariul neachitat, indexarea salariului neplătit în termen, 11 641 377 de lei cu titlu

de penalități de întârziere și 2 242 626 de lei ce constituie rata inflației pentru

perioada de la 2 august 2004 până la pronunțarea hotărârii, 32 061,06 de lei ce

constituie recalculul compensației pentru concediul medical pentru perioada 2

4

august 2004 – 31 decembrie 2005, 13 436,09 de lei cu titlu de compensație pentru

concediul de odihnă nefolosit la încetarea contractului individual de muncă pentru

perioada 2 august 2004 – 31 decembrie 2005, 887.700 de lei ce reprezintă calculul

salariului pentru absența forțată de la serviciu pentru perioada 1 ianuarie 2006 – 19

martie 2011 și 5 000 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 8 aprilie 2014 a Judecătoriei Căușeni, acțiunea lui Nicolae

Ciumac a fost admisă în parte, fiind încasată de la SA „Semințe-Agro” în

beneficiul lui Ciumac Nicolae suma de 32 400 de lei cu titlu de diferență la salariul

necalculat și neachitat în baza contractului individual de muncă din 2 august 2004

pentru perioada 2 august 2004 – 1 august 2005, 54 000 de lei cu titlu de premii

trimestriale necalculate și neachitate în baza contractului individual de muncă din 2

august 2004 pentru perioada 2 august 2004 – 1 august 2005, 31 201,10 de lei cu

titlu de indexare a diferenței la salariul necalculat și neachitat, 51 159,80 de lei cu

titlu de indexare a premiilor trimestriale necalculate și neachitate în baza

contractului individual de muncă din 2 august 2004 pentru perioada 2 august 2004

– 1 august 2005, 6 810,81 de lei ce constituie diferența compensației pentru

concediul de odihnă nefolosit la încetarea contractului individual de muncă din 2

august 2004 pentru perioada 02 august 2004 – 01 august 2005 și 5 000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral, în total suma de 180 571,71 de lei, în rest, acțiunea a fost

respinsă. A fost încasat de la SA „Semințe-Agro” în beneficiul statului suma de 5

367,15 de lei cu titlu de taxă de stat.

La 17 aprilie 2014 și 8 mai 2014, Ciumac Nicolae, reprezentat de avocatul Ion

Cîrlig, a declarat apel nemotivat, iar la 9 septembrie 2014 a depus apel motivat

împotriva hotărârii din 8 aprilie 2014 a Judecătoriei Căușeni.

La 14 mai 2014, SA „Semințe-Agro” a declarat apel nemotivat, iar la 18

noiembrie 2014 a depus apel motivat împotriva hotărârii din 8 aprilie 2014 a

Judecătoriei Căușeni.

Prin încheierea din 17 martie 2015 a Curții de Apel Comrat, apelul declarat de

SA „Semințe-Agro” a fost restituit ca fiind depus în afara termenului legal.

Prin încheierea din 5 mai 2015 a Curții de Apel Comrat, a fost suspendat

procesul în prezenta cauză civilă până la data intrării în vigoare a hotărârii

judecătorești în cadrul procedurii de insolvabilitate.

Prin încheierea din 18 mai 2017 a Curții de Apel Comrat, a fost reluat

procesul în prezenta cauză civilă.

Prin încheierea din 5 octombrie 2017 a Curții de Apel Comrat, a fost

suspendat repetat procesul în prezenta cauză civilă până la data intrării în vigoare a

hotărârii judecătorești în cadrul procedurii de insolvabilitate.

Prin decizia din 21 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Nicolae Ciumac, a fost casată încheierea din 5 octombrie 2017

a Curții de Apel Comrat, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel

Comrat, la faza primirii cererii de apel. (f.d.95, vol.IV)

Prin decizia din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Comrat, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Nicolae Ciumac și a fost menținută hotărârea din 8 aprilie 2014 a

Judecătoriei Căușeni.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Comrat a reținut prevederile art. 54

alin. (1)-(3), 55 alin. (1) lit. i), 68 alin. (1), 82 lit. f), 83 alin. (4), 84, 89 alin. (2), 90

5

alin. (2) lit. c), 115 alin. (5), 119, 145, 332, 329 alin. (1) ale Codului muncii, art.

217, 220, 230, 1422 alin. (1), (2) și 1423 ale Codului civil, art. 50 alin. (4) lit. c),

65 alin. (3) al Legii privind societățile pe acțiuni.

Colegiul a constatat că, prima instanță întemiat a ajuns la concluzia privind

respingerea cerințelor acțiunii depuse de Nicolae Ciumac privind recunoașterea

nulității pct. 30 a Statutului SA ,,Semințe-Agro” și pct. 2 al contractului individual

de muncă din 2 august 2004, or, reieșind din prevederile art. 55 alin. (1) lit. i) și art.

54 Codul muncii, rezulta că contractul individual de muncă pe un termen

determinat poate fi încheiat cu conducătorul întreprinderii.

În același timp, instanța de apel a menționat că, Nicolae Ciumac a fost angajat

în funcție de director la SA ,,Seimnțe-Agro”, astfel încât societatea a fost în drept

să încheie contractul individual de muncă pe un termen determinat.

Astfel, Colegiul a concluzionat că, nu poate fi reținut argumentul lui Nicolae

Ciumac cu referire la faptul că contractul individual de muncă a fost încheiat la 18

noiembrie 2005 și nu la 2 august 2005, aceasta deoarece din contractul individual

de muncă anexat la materiale cauzei se denotă că, acesta este datat cu 2 august

2005 și pe fiecare filă este aplicată semnătura lui Nicolae Ciumac, și doar pe ultima

pagină a contractului prezentat de ultimul, este indicată data de 18 noiembrie 2015.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a remarcat că, în cadrul ședințelor de

judecată, Nicolae Ciumac a recunoscut inițial semnăturile de pe contractul

individual de muncă, iar ulterior a declarat că nu îi aparțin, însă demersul de

efectuare a expertizei a fost respins, având în vedere că a fost înaintat fără

respectarea prevederilor legislație procesuale și ca fiind depus cu omiterea

termenului, acordat de instanța de judecată pentru prezentarea probelor.

Prin urmare, Curtea de Apel Comrat a specificat că, contractul individual de

muncă a fost încheiat pe un termen de un an, deoarece după expirarea acestuia a

fost încheiat un contract nou din 2 august 2005 cu termenul de valabilitate până la

31 decembrie 2005, în care au fost modificate condițiile esențiale ale contractului

din 2 august 2004, inclusiv mărimea salariului. Acest contract a fost semnat de

ambele părți, acestea neavând obiecții referitor la conținutul și condițiile

contractului individual de muncă.

Ca urmare, Colegiul a conchis că, modificarea condițiilor contractului din 2

august 2004 referitor la termenul și salariul lui Nicolae Ciumac prin încheierea

contractului din 2 august 2005 nu certifică existența a două contracte individuale

de muncă concomitent, prin urmare, împreună cu încheierea contractului din 2

august 2005, contractul din 2 august 2004 a fost încetat și nu a produs efecte

juridice pentru părți începând cu 2 august 2005.

Finalmente, Nicolae Ciumac a fost eliberat din funcția de director al SA

,,Semințe-Agro” nu la inițiativa angajatorului, dar în baza temeiurilor ce nu depind

de voința părților, adică la expirarea termenului contractului din 2 august 2005,

fapt pentru care pretențiile apelantului precum că, concedierea sa a avut loc cu

încălcarea Legii privind societățile pe acțiuni, sunt neîntemeiate, iar ordinul de

concediere este legal.

La 17 iulie 2018, Nicolae Ciumac a declarat recurs împotriva deciziei din 14

iunie 2018 a Curții de Apel Comrat.

6

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nu a aplicat legea care

urma a fi aplicată, iar ca urmare a aplicat eronat normele de drept material.

Recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept indicate în cererea de apel și

în cererea de chemare în judecată, care ulterior a fost concretizată.

Suplimentar a indicat că, instanțele de judecată nu s-au expus asupra tuturor

cerințelor indicate în cererea de chemare în judecată, care ulterior a fost

concretizată prin cereri.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de

chemare în judecată.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 14 iunie 2018.

Recurentul a recepționat decizia instanței de apel la 20 iulie 2018. (f.d.178,

vol.IVI)

Astfel, recursul declarat la 17 iulie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Nicolae Ciumac, în raport

cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Nicolae Ciumac, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

7

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Nicolae Ciumac.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Nicolae Ciumac, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

8