3rh-20/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță: Judecătoria Ialoveni, jud: A. Sandu dosarul nr. 3rh-20/18

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud: S. Arnăut, E. Fistican, I. Cotruță

instanța de recurs, jud. V. Doagă, G. Stratulat, Sv. Moldovan

Î N C H E I E R E

28 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Valeriu Doagă

judecători Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Lavric Eugenia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Lavric Eugenia

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni cu privire la anularea

procesului - verbal nr. 5 din 30 mai 2014, recunoașterea statutului de soție aflată la

întreținerea soțului și obligarea de a achita îndemnizația de maternitate,

împotriva hotărârii Judecătoriei Ialoveni din 22 iulie 2014 și deciziei Curții de

Apel Chișinău din 24 februarie 2015,

c o n s t a t ă :

La 26 iunie 2014 Lavric Eugenia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni privind anularea

procesului - verbal nr. 5 din 30 mai 2014, recunoașterea statutului ei de soție aflată

la întreținerea soțului și obligarea de a achita îndemnizația de maternitate (f.d. 5-6).

În motivarea cererii de chemare în judecată Lavric Eugenia a indicat că la 12

mai 2014 a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni cerere de

acordare a indemnizației de maternitate, aflându-se la întreținerea soțului Lavric

Vitalie începând cu data de 01 aprilie 2014, anexând certificatul medical eliberat la

data de 09 aprilie 2014, copia buletinului de identitate, copia certificatului de

căsătorie, copia carnetului de muncă.

Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni prin procesul-verbal nr. 5 din

1

30 mai 2015 a refuzat stabilirea și achitarea îndemnizației de maternitate (f.d. 7).

Cu refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni nu este de acord,

deoarece art. 124 al Codului muncii îi garantează în calitate de soție aflată la

întreținerea soțului dreptul de a beneficia de indemnizație unică.

Cere reclamanta Lavric Eugenia anularea procesului-verbal nr. 5 din 30 mai

2014 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni, recunoașterea statutului ei de

soție aflată la întreținerea soțului și obligarea de a achita indemnizația de

maternitate.

Prin încheierea Judecătoriei Ialoveni din 15 iulie 2014 a fost atras în proces

Lavric Vitalie în calitate de intervenient accesoriu din partea reclamantului (f.d. 19).

Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 22 iulie 2014 cererea de chemare în

judecată depusă de Lavric Eugenia a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 24-25).

La 30 iulie 2014 Lavric Eugenia a depus apel, solicitând casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în

judecată (f.d. 27-28).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2015 s-a respins apelul

declarat de Lavric Eugenia și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 22

iulie 2014 (f.d. 49 -51).

În motivarea soluției prima instanță și instanța de apel au indicat că Lavric

Eugenia nu a fost încadrată în cîmpul muncii pînă la acordarea concediului de

maternitate doar 8 zile.

Conform art. 16 alin (5) al Legii nr.289-XV din 22 iulie 2004 privind

indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări

sociale, soția se află la întreținerea soțului dacă pe parcursul a 9 luni consecutive

premergătoare lunii acordării concediului de maternitate aceasta nu a fost asigurată

sau și-a pierdut statutul de asigurat în această perioadă din motive ce nu i se pot

imputa.

Instanțele de judecată au concluzionat că Lavric Eugenia nu deține statutul de

șotie aflată la întreținerea soțului din care motiv nu poate beneficia de îndemnizația

de maternitate.

La 17 mai 2015 Lavric Eugenia a depus recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 24 februarie 2015, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe și deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii (f.d.53-57).

Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 01 iulie 2015 recursul declarat de Lavric Eugenia a

fost considerat inadmisibil (f.d.68-70).

La 09 februarie 2018 Lavric Eugenia, a depus la Curtea de Apel Chișinău

cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2015

și a hotărârii Judecătoriei Ialoveni din 22 iulie 2014, prin care solicită admiterea

cererii de revizuire și casarea hotărârilor contestate.

În motivarea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) și e1)

CPC, în conformitate cu care revizuirea se declară în cazul în care au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au

2

putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii sau a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a

respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții

Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție

sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului.

Astfel, în susținerea cererii de revizuire Lavric Eugenia a invocat că prin

Hotărârea Curții Constituționale nr. 6 din 09 februarie 2017 privind excepția de

neconstituționalitate a art. 16 alin. (5) din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind

indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări

sociale, precum și pct. 49 din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire,

modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de

muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 03 februarie 2005

(indemnizația de maternitate (Sesizarea nr.100g/2016), acestea au fost declarate

neconstituționale.

Totodată, a menționat că consideră că Hotărârea Curții Constituționale nr. 6

din 09 februarie 2017 constituie unele circumstanțe noi, esențiale ale pricinii care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului la momentul examinări cauzei în

fond.

În conformitate cu art. 452 alin. (1), (11) și (3) CPC, instanța examinează

cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de examinare a

cererii de chemare în judecată.

Dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de

Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților

la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară

prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței.

Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

depusă de Lavric Eugenia, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca fiind

inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (1) și (2) CPC, cererea de revizuire împotriva

unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de

instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire împotriva unei

hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată,

emițîndu-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat

hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca

fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

3

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 CPC.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în

scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. e1) CPC, revizuirea se declară în cazul în care a

fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la

judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de

judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții

Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a

încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul

drepturilor omului.

Or, Lavric Eugenia drept temei de declarare a revizuirii în temeiul art. 449 lit.

e1) CPC a invocat prevederile Hotărîrii Curții Constituționale nr. 6 din 09 februarie

2017, prin care a fost declarată neconstituțional articolul 16 alin. (5) din Legea nr.

289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de

muncă și alte prestații de asigurări sociale, precum și pct. 49 din Regulamentul cu

privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru

incapacitate temporară de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 03

februarie 2005.

Deci, obiectul hotărârii date a constituit controlul constituționalității

prevederilor articolului 16 alin. (5) din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind

indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări

sociale, precum și pct. 49 din Regulamentul cu privire la condițiile de stabilire,

modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de

muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 03 februarie 2005.

Colegiul reține ca fiind neîntemeiată cererea de revizuire formulată din

următoarele considerente.

Astfel, pentru revizuirea hotărârii pe motivul indicat la art. 449 lit. e1) CPC,

instanța urmează să țină cont de principiul neretroactivității hotărârilor Curții

Constituționale, în sensul că temei de revizuire va servi aplicarea legii declarate

neconstituționale la momentul pronunțării hotărârii, dar nu și după. În așa mod sunt

relevante și prevederile art. 28 alin. (2) al Legii cu privire la Curtea Constituțională

nr. 317 din 13 decembrie 1994, care indică că actele normative sau unele părți ale

acestora declarate neconstituționale devin nule și nu se aplică din momentul

adoptării hotărârii respective a Curții Constituționale.

Art. 26 al. (7) al aceleiași legi prevede că, Hotărârile Curții Constituționale

produc efect numai pentru viitor.

Respectiv, în circumstanțele enunțate, nu poate fi aplicabil la caz temeiul

revizuirii prevăzut de art. 449 lit. e1) CPC, în cazul în care Hotărârea Curții

Constituționale nr. 6, conform dispozitivului, a intrat în vigoare la data adoptării

acesteia – din 09 februarie 2017 și, deci, nu poate fi aplicată raporturilor juridice

instituite de până la adoptarea ei, inclusiv la situația din 24 februarie 2015.

Colegiul mai reține că, din conținutul art. 449 lit. e1) CPC, care prescrie o

conduită obligatorie, nu rezultă că la examinarea în fond a pricinii date ar fi fost

4

ridicată excepția de neconstituționalitate, sau ar fi fost respinsă de către instanță

cererea privind sesizarea Curții Constituționale, din care cauză nu survin și

consecințele normei procedurale.

Este neîntemeiat și urmează a fi respins argumentul Eugeniei Lavric în

temeiul art. 449 lit. b) CPC, în conformitate cu care revizuirea se declară în cazul în

care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

Deci, este de înțeles că circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii nu erau

cunoscute revizuentului anterior, dar existau la momentul pronunțării hotărârii și au

fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, iar

revizuentul trebuie să dovedească că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Or, contrar normelor de drept citate, Lavric Eugenia nu a indicat în cererea de

revizuire circumstanțele sau fapte esențiale, care nu i-au fost cunoscute, dar existau

la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea

judecătorească a devenit irevocabilă și nu a prezentat careva probe în acest sens.

Mai mult, pentru admiterea cererii de revizuire, ca condiție esențială de redeschidere

a procesului pe acest temei este ca circumstanțele să fi existat obiectiv până la data

pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi, apărute după

pronunțarea hotărârii.

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate și doar cu invocarea temeiurilor

prevăzute de art. 449 CPC.

Mai mult, pentru admiterea cererii de revizuire, nu este suficientă doar

invocarea conținutului art. 449 CPC dar, mai este necesar să se și probeze acest fapt,

prin prezentarea unor probe concludente și pertinente care să aibă importanță

esențială pentru justa soluționare a cauzei civile și să fie descoperite după ce

hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Or, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine

principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al

Convenției Europene pentru Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, temeiul invocat de

Lavric Eugenia în susținerea cererii de revizuire nu poate fi coroborat cu art. 449 lit.

b) și e1) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de

către Lavric Eugenia ca fiind inadmisibilă.

5

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Lavric

Eugenia, împotriva hotărârii Judecătoriei Ialoveni din 22 iulie 2014 și deciziei Curții

de Apel Chișinău din 24 februarie 2015, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată înaintată de Lavric Eugenia împotriva Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Ialoveni cu privire la anularea procesului - verbal nr. 5 din 30 mai 2014,

recunoașterea statutului de soție aflată la întreținerea soțului și obligarea de a achita

îndemnizația de maternitate.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Valeriu Doagă

judecători Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

6