3ra-133/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru dosarul nr. 3ra-133/2018

judecător: A. Cucerescu

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: A. Pahopol, V. Sîrbu, V. Negru

Î N C H E I E R E

14 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță, Galina Stratulat

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, admisibilitatea

recursului declarat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (anterior

Serviciul Protecției Civile, Situațiilor Excepționale),

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Diana Șveț

împotriva Serviciul Protecției Civile, Situațiilor Excepționale (actualmente

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență) cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2017, prin

care s-au respins apelurile declarate de Diana Șveț și Serviciul Protecției Civile,

Situațiilor Excepționale (actualmente Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență), și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 06

aprilie 2017,

c o n s t a t ă :

La 20 decembrie 2016 Diana Șveț a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale (actualmente

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență) cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, conform certificatului de căsătorie seria

XXXXX, de către OSC Centru, mun. Chișinău a încheiat căsătoria cu Sergiu Șveț,

care este angajatul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale. Potrivit

certificatului XXXXX de către OSC Centru, mun. Chișinău la XXXXX, în

familia s-a născut fiul, XXXXX.

Reclamanta susține că nu este angajată în câmpul muncii și este pe deplin

la întreținerea soțului.

Invocă, că s-a adresat la 16 decembrie 2016 cu cerere prealabilă către

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, prin care a solicitat

achitarea indemnizației, însă a fost informată că cererea depusă este tardivă, fapt

cu care nu este de acord.

Menționează că, Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, ca

angajator, nu efectuează plăți cu titlu de contribuții în bugetul asigurării sociale.

1

Dar, dat fiind faptul că întreținătorul este angajat în cadrul unei subdiviziuni al

Ministerului Afacerilor Interne, care este autoritate executivă, acesta este asigurat

în bugetul asigurării sociale de stat.

Opinează reclamanta că acțiunea sa este depusă în termen, or în luna

februarie 2014 a înaintat o cerere în adresa Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale, prin care a solicitat să-i achite îndemnizația de

maternitate, iar prin răspunsul din 20 februarie 2014, a fost refuzată în admiterea

cererii.

Fiind contestat refuzul din 20 februarie 2014, prin hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 19 iulie 2014, acțiune a fost admisă integral prin care

s-a dispus a calcula și achita îndemnizație de maternitate.

Hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 19 iulie 2014 a fost

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2014 și

încheierea Curții Supreme de Justiție din 06 mai 2015.

Dat fiind faptul că se afla în litigiu în legătură cu îndemnizația de

maternitate și era incertitudine asupra dreptului pretins, nu s-a putut adresa cu

solicitarea achitării îndemnizație pentru îngrijirea copilului, ori aceasta se acorda

după acordarea indemnizației de maternitate.

Comunică că, venitul mediu lunar realizat în ultimele 12 luni, potrivit

certificatului privind salariul și alte venituri pe decembrie 2014 - noiembrie 2015,

a constituit 5501,35 lei, iar 30% constituie 1 650,40 lei.

Solicită reclamanta să fie recunoscut ca fiind ilegal refuzul Serviciului

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr. 19/7-S-194/16 din 16 decembrie

2016 cu obligarea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale să-i

achite îndemnizația pentru concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului Șveț

Damian, în mărime de 30% din venitul mediu lunar realizat de către Șveț Sergiu,

în mărime de 1 650,40 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 06 aprilie 2017 s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Diana Șveț împotriva

Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale cu privire la recunoașterea

refuzului ilegal, obligarea la calcularea și plata indemnizației pentru concediul de

maternitate și încasarea cheltuielilor de judecată. S-a recunoscut ilegal răspunsul

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr. 19/7-Ș-194/16 din 16

decembrie 2016. S-a obligat Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale

să calculeze și să achite Dianei Șveț, îndemnizația pentru concediul parțial plătit

pentru îngrijirea copilului Damian Șveț, născut la 27 martie 2014, începând cu 05

decembrie 2015 până la atingerea vârstei de 3 ani, în mărime de 30 % din venitul

mediu lunar realizat de către Șveț Sergiu. În rest pretențiile privind cheltuielile de

judecată s-au respins.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 02 mai 2017 Diana Șveț a

declarat apel, solicitând casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 06 aprilie 2017 cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală

a acțiunii și dispunerea încasării cheltuielilor de judecată.

La 03 mai 2017 Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale

(actualmente Inspectoratul General pentru Situații de Urgență) a declarat apel,

2

solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 06 aprilie

2017 cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2017 s-au respins

apelurile declarate Diana Șveț și Serviciul Protecției Civile, Situațiilor

Excepționale (actualmente Inspectoratul General pentru Situații de Urgență), și s-

a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 06 aprilie 2017.

La 02 noiembrie 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei (f.d. 89).

Iar, la 08 decembrie 2017, Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență (anterior Serviciul Protecției Civile, Situațiilor Excepționale) a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe

cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat în termen, în cazul în care copia deciziei instanței de apel a fost expediată

participanților la proces la 02 noiembrie 2017 (f.d. 89), iar la materialele cauzei

lipsește dovada recepționării acesteia de către părți.

În susținerea recursului, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

(anterior Serviciul Protecției Civile, Situațiilor Excepționale) a indicat că

consideră neîntemeiate hotărârile instanțelor inferioare, deoarece au fost încălcate

și aplicate eronat normele de drept material ce guvernează raportul juridic litigios.

A mai indicat recurentul că instanțele de judecată nu au calificat corect,

din punct de vedere juridic acțiunea cu care au fost investite, fapt ce a dus la

soluționarea greșită a cauzei, invocând totodată motive de fapt și de drept similare

celor din instanța de apel și prima instanță.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 09 ianuarie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatei cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Până la examinarea cauzei intimata nu și-a valorificat drepturile

procedurale și nu a depus referință, prin care să-și exprime opinia în privința

recursului înaintat.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

3

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că, Inspectoratul General pentru

Situații de Urgență (anterior Serviciul Protecției Civile, Situațiilor Excepționale)

în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și

nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...

art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța

de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de

procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele

recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea cauzei în ordine de apel,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (anterior Serviciul Protecției

Civile, Situațiilor Excepționale), ca inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

(anterior Serviciul Protecției Civile, Situațiilor Excepționale), se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță

Galina Stratulat

5