3ra-634/18 — recunoașterea ilegală a refuzului, obligarea recalculării indemnizației, obligarea achitării restanței neachitate, încasarea dobînzii de întîrziere și repararea prejudiciului moral

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-634/18 Judecător: G. Stratulat Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu Î N C H E I E R E 23 mai 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, Ion Druță Judecătorii Iulia Sîrcu, Galina Stratulat examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Sănduță Rodica prin intermediul avocatului Grosu Oleg, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sănduță Rodica împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni cu privire la recunoașterea ca fiind ilegal refuzul, obligarea recalculării indemnizației, obligarea achitării restanței neachitate, încasarea dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017, prin care a fost casată hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 17 iunie 2015, c o n s t a t ă: La 11 iulie 2014, Sănduță Rodica a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni prin care a contestat refuzul de a calcula reclamantei indemnizația de maternitate reieșind din venitul unar realizat la locul de muncă la SRL „x”, solicitând obligarea pîrîților să recalculeze indemnizația de maternitate prin majorarea acesteia pînă la suma de 47 728, 61 lei; obligarea achitării către reclamantă a restanței la plata indemnizației de maternitate în mărime de 30 081,08 lei (ce constituie diferența indemnizației de maternitate achitate de 17 647, 53 lei și celei recalculate de 47 728, 61 lei); încasarea din contul pârâților și a funcționarului public Eleonora Bălan, în mod solidar a despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de 50 000 lei și prejudiciul material, inclusiv a încasarea dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 13 martie 2014, a înaintat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni cererea nr. 103, prin care a solicitat să-i fie acordată indemnizația de maternitate, la cere a anexat toate actele necesare în original. Deoarece nu a fost familiarizată cu decizia de acordare a indemnizației 1 de maternitate, precum și din motiv că CTAS Ialoveni a retras de la reclamantă originalele actelor necesare pentru calcularea și acordarea indemnizației de maternitate, la 08 mai 2014 reclamanta a înaintat către CTAS Ialoveni o cerere cu nr. 397, prin care a solicitat să îi fie prezentate copiile cererii nr. 103 din 13 martie 2014 și actele din dosarul personal, deoarece nu dispune de actele respective în original și nici de copii.

La cererea menționată reclamanta a primit un răspuns pe care îl consideră neîntemeiat și ilegal, care contravine legislației în vigoare. Astfel, reclamanta a fost deposedată de toate actele de care dispunea, pe care le-a adunat de la locurile de muncă unde a activat. Prin răspunsul nr. 517 din data de 16 mai 2014, recepționat de reclamantă la data de 21 mai 2014, CTAS Ialoveni i-a comunicat că dosarul personal al reclamantei cuprinde următoarele documente: cererea de acordare a indemnizației de maternitate, copia buletinului de identitate. Nefiind de acord cu respectivul răspuns, la 27 mai 2014 Sănduță Rodica a înaintat către CTAS Ialoveni și funcționarul public Eleonora Bălan cererea prealabilă (intrată la CTAS Ialoveni cu nr. 463) prin care și-a exprimat dezacordul cu răspunsul din 16 mai 2014 și a solicitat să i se expedieze prin poștă copia tuturor actelor pe care le-a anexat în original CTAS Ialoveni la dosarul personal al reclamantei.

La 05 iunie 2014, reclamanta a primit răspunsul cu nr. 69 din 02 iunie 2014, în care au fost reiterate aceleași afirmații ilegale, precum că toate actele solicitate le poate primi de la altcineva, numai nu de la CTAS Ialoveni, cu excepția copiei deciziei privind stabilirea indemnizației de maternitate, copiei certificatului de concediu medical Seria x nr. xx și copiei cererii de acordare indemnizației de maternitate. Cele 3 acte în copii simple au fost anexate la răspuns. Abia ulterior, după ce a fost acționată în instanța de judecată pentru încălcarea dreptului la acces la informație, funcționarul public Eleonora Bălan, la data de 19 iunie 2014, a expediat prin poștă către reclamantă copii autentificate (cu mențiunea Extras Fidel) ale celor 3 acte.

Indică reclamanta că făcând cunoștință cu decizia privind stabilirea indemnizației de maternitate din 15 aprilie 2014, a constatat că aceasta a fost calculată numai din venitul obținut de reclamantă la locul de muncă la SRL „x”, în mărime de 4 274, 01 lei lunar, însă venitul obținut la SRL „x”, în mărime de circa 5 300 lei lunar nu a fost luat în calcul. CTAS Ialoveni nu a emis o decizie de refuz în calcularea indemnizației de maternitate din venitul obținut de reclamanta Sănduță Rodica la SRL „x”. Respectiv, CTAS Ialoveni nici nu a reflectat în decizia din 15 aprilie 2014 privind stabilirea indemnizației de maternitate motivul din care a micșorat baza de calcul a indemnizației de maternitate, deși din baza de calcul ignorată de CTAS Ialoveni au fost calculate contribuțiile de asigurări sociale conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

Indică reclamanta că la data de 13 iunie 2016, a înaintat cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat să fie expediată în adresa reclamantei decizia suplimentară, refuzul oficial sau alt document ce constituie 2 temei de micșorare a bazei de calcul a indemnizației de maternitate . Totodată, dacă asemenea decizie există, reclamanta a solicitat să fie anulată decizia sau refuzul în acordarea integrală a indemnizației de maternitate, cu emiterea unei decizii de recalculare a indemnizației de maternitate, reieșind din baza de calcul în mărime de 9 547, 52 lei, venit din care au fost calculate contribuțiile de asigurări sociale conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

Însă, reclamanta nu a primit nici un răspuns la cererea prealabilă. Consideră Sănduță Rodica că CNAS urma să se pronunțe prin decizie asupra cererii prealabile. Invocă reclamanta că potrivit art. 20 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, cererea de chemare în judecată poate fi formulată și împotriva funcționarului public al autorității publice pârâte care a elaborat actul administrativ contestat sau care a refuzat să soluționeze cererea în cazul în care se solicită despăgubiri, în cazul în care acțiunea se admite, funcționarul public poate fi obligat să plătească despăgubirile solidar cu autoritatea publică respectivă. Astfel, dat fiind faptul că funcționarul public al CTAS Ialoveni, Eleonora Bălan, a ignorat prevederile legii și abuzând de drepturile sale decizionale, intenționat a prejudiciat reclamanta.

Consideră că funcționarul public Eleonora Bălan poartă răspundere solidară cu CNAS și CTAS Ialoveni. La fel, menționează că din cauza acțiunilor/ inacțiunilor autorității publice pârâte i-a fost cauzat un prejudiciu moral. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 17 iunie 2015, cererea de chemare în judecată înaintată de Sănduță Rodica s-a admis parțial. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni: să recalculeze Rodicăi Sănduță indemnizația de maternitate prin majorarea acesteia, stabilind indemnizația de maternitate la suma de 47 728, 61 lei; să achite Rodicăi Sănduță restanța neachitată a indemnizației de maternitate în mărime de 30 081, 08 lei.

S-a încasat din contul CNAS despăgubirea pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de 5 000 lei, dobânda de întârziere în mărime de 5 182, 60 lei, precum și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3 000 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2017, corectată prin încheierea din aceeași dată, s-a admis apelul declarat de CNAS, s-a casat hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 17 iunie 2015 și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care acțiunea s-a respins integral ca fiind neîntemeiată. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 14 martie 2018, Sănduță Rodica prin intermediul avocatului Grosu Oleg (mandat nr. 0543506) a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, iar probele anexate la materialele cauzei, au fost apreciate arbitrar. La 11 mai 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință la recursul declarat de către Sănduță Rodica, solicitînd declararea recursului ca fiind 3 inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa părților la 17 ianuarie 2018 (f.d.

239 vol. I), cât și faptul că la materialele cauzei lipsesc careva probe ce ar demonstra momentul comunicării acesteia, recursul Rodicăi Sănduță depus prin intermediul avocatului Grosu Oleg se consideră declarat în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sănduță Rodica prin intermediul avocatului Grosu Oleg nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor 4 de apreciere a probelor. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Sănduță Rodica prin intermediul avocatului Grosu Oleg ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Sănduță Rodica prin intermediul avocatului Grosu Oleg se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Ion Druță Judecătorii Iulia Sîrcu Galina Stratulat 5