3ra-352/19 — recunoasterea incalcarii dreptului la examinarea cererii prealabile, anularea deciziei etc.

3ra-352/19 — recunoasterea incalcarii dreptului la examinarea cererii prealabile, anularea deciziei etc. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-352/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (C. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)

Î N C H E I E R E

05 iunie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Natalia Popovici împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient

accesoriu Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău privind

recunoașterea încălcării dreptului la examinarea cererii prealabile, anularea

deciziei, obligarea includerii veniturilor asigurate la determinarea bazei de calcul a

indemnizației de maternitate, încasarea diferenței sumei neachitate,

împotriva deciziei din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 16 noiembrie 2016 Natalia Popovici a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău privind recunoașterea

încălcării dreptului la examinarea cererii prealabile, anularea deciziei, obligarea

includerii veniturilor asigurate la determinarea bazei de calcul a indemnizației de

maternitate, încasarea diferenței sumei neachitate.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 28 iulie 2016 s-a adresat cu

cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău,

înregistrată sub nr. 2016/91/1/18059, prin care a solicitat stabilirea indemnizației

de maternitate, iar la 02 septembrie 2016, specialistul responsabil de primirea

actelor i-a comunicat că, în rezultatul examinării cererii depuse, Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău a emis decizia privind stabilirea

indemnizației de maternitate nr. 2016/91/1/20627 din 10 august 2016, conform

căreia, i-a fost stabilită indemnizația de maternitate în mărime de 24638,58 lei.

La 02 septembrie 2016, nefiind de acord cu mărimea îndemnizației de

maternitate stabilite, prin cerere a solicitat copia dosarului personal de stabilire a

indemnizației de maternitate.

La 05 septembrie 2016 prin scrisoarea cu numărul 9639 i-a fost eliberată

copia dosarului personal de stabilire a indemnizației de maternitate, totodată

1

fiindu-i comunicată și decizia nr. 2016/91/1/20627 din 10 august 2016 privind

stabilirea indemnizației de maternitate în mărime de 24638,58 lei.

La 16 septembrie 2016, în vederea soluționării litigiului apărut pe cale

extrajudiciară, reclamanta a depus cerere prealabilă în adresa Casei Naționale de

Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău,

prin care a solicitat anularea deciziei nr. 2016/91/1/20627 din 10 august 2016

privind stabilirea indemnizației de maternitate emisă de Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău și emiterea unei noi decizii cu includerea

datelor existente în Registrul de stat al evidenței individuale în sistemul public de

asigurări sociale la contul personal de asigurări sociale al reclamantei.

Menționează că, pînă la 15 noiembrie 2016, Casa Națională de Asigurări

Sociale nu a reacționat în nici un mod la cererea sa prealabilă.

Consideră refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

deciziei nr. 2016/91/1/20627 din 10 august 2016 privind stabilirea indemnizației de

maternitate emisă de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău,

precum și refuzul în emiterea unei noi decizii privind stabilirea indemnizației de

maternitate cu includerea datelor din Registrul de stat al evidenței individuale în

sistemul public de asigurări sociale, ca fiind unul ilegal, emis cu încălcarea

normelor de drept material și care urmează a fi anulat.

Susține că, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind

indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări

sociale, baza de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale o constituie venitul

mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii

producerii riscului asigurat.

Comunică că, venitul mediu lunar asigurat cuprinde perioada între luna a

șaptea anul 2015 și luna a șasea anul 2016, inclusiv. Însă, Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Centru, mun. Chișinău nu a utilizat întreg venitul asigurat din

perioada ultimelor 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului

asigurat, astfel, stabilind incorect indemnizația de maternitate.

La fel, menționează că, de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru,

mun. Chișinău, nu a fost luată în calcul suma de 8718,42 de lei, ce reprezintă venit

realizat pentru perioada 01 iunie 2016 – 30 iunie 2016, categoria 101. Aceasta este

confirmat prin faptul că, a fost corectată eroarea din declarația persoanei asigurate

forma REV-5 a reclamantei, ce ține de corectarea perioadei în care i-au fost

calculate venituri în sumă de 8718,42 de lei, și anume din „24 iulie 2016” în „01

iunie 2016 – 30 iunie 2016”.

Remarcă că suma de 3874 de lei reprezintă sporul pentru performanță

colectivă funcționarilor publici pentru semestrul I anul 2016, sumă, care la fel, a

fost inclusă în declarația persoanei asigurate forma REV-5.

Mai susține că, potrivit Hotărîrii Curții Constituționale nr. 20 din 06 iunie

2017 privind excepția de neconstituționalitate a art. 7 alin. (17) din Legea nr. 289

din 22.06.2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și

alte prestații de asigurări sociale și a pct. 89 din Regulamentul cu privire la

condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru

incapacitate temporară de muncă, s-a concluzionat precum că, interpretarea eronată

dată de Casa Națională de Asigurări Sociale a condus la o practică administrativă

greșită privind recalcularea indemnizațiilor stabilite în cazul comiterii unor erori,

fapt care aduce atingere articolelor 47, 49, 50 și 53 din Constituție.

2

A solicitat reclamanta recunoașterea încălcării dreptului la examinarea cererii

prealabile, anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru, mun.

Chișinău nr. 2016/91/1/20627 din 10 august 2016, obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale de a include veniturile asigurate la determinarea bazei de calcul a

indemnizației de maternitate reclamantei Natalia Popovici și suma în mărime de

8718,42 de lei – drept venit asigurat pentru luna a șasea anul 2016, și suma de

3874 de lei – drept venit asigurat realizat în semestrul I anul 2016, cu calcularea

indemnizației de maternitate reclamantei Natalia Popovici în mărime de 28968,07

de lei, cu emiterea în acest sens, a unei noi decizii, încasarea din contul Casei

Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul reclamantei Natalia Popovici, a sumei

în mărime de 4329,49 de lei, care reprezintă diferența dintre cuantumul

indemnizației de maternitate calculată corect în mărime de 28968,07 de lei și

indemnizației de maternitate calculată eronat și achitată în mărime de 24638,58 de

lei, precum și a cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică, în mărime de

3100 de lei.

Prin hotărârea din 06 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către avocatul Iamandii

Vasile în interesele lui Popovici Natalia împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, intervenient accesoriu Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru, mun.

Chișinău cu privire la recunoașterea încălcării dreptului la examinarea cererii

prealabile, anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru,

mun.Chișinău nr. 2016/91/1/20627 din 10 august 2016, obligarea includerii a

veniturilor asigurate la determinarea bazei de calcul a indemnizației de maternitate,

încasarea sumei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a recunoscut ca fiind încălcat dreptul Nataliei Popovici la examinarea cererii

prealabile din 16 septembrie 2016.

S-a anulat parțial decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru, mun.

Chișinău nr. 2016/91/1/20627 din 10 august 2016, în partea neincluderii venitului

asigurat, în mărime de 8718 de lei și 42 bani, realizat de către Natalia Popovici, în

perioada: 1 iunie 2016 – 30 iunie 2016.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să determine baza de calcul a

indemnizației de maternitate lui Popovici Natalia, cu includerea venitului asigurat,

în mărime de 8718 de lei și 42 bani, realizat în perioada: 1 iunie 2016 – 30 iunie

2016.

S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui

Popovici Natalia, suma de 2500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru

asistența juridică.

În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

apelul declarat de Natalia Popovici.

S-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 06

februarie 2018, în partea anulării parțiale a deciziei Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Centru mun.Chișinău nr. 2016/91/1/20627 din 10 august 2016 și în partea

compensării cheltuielilor de judecată și, în această parte s-a pronunțat o hotărâre

nouă, prin care s-a anulat integral deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Centru mun. Chișinău nr. 2016/91/1/20627 din 10 august 2016.

3

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Socială să emită decizia cu luarea în

calcul, inclusiv și a venitului asigurat, obținut de Natalia Popovici în perioada 01

iunie 2016 – 30 iunie 2016, în sumă de 8718,42 de lei.

S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul

Nataliei Popovici plata achitată pentru serviciile avocatului în sumă de 3100 de lei.

În rest hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 06 februarie 2018, s-

a menținut.

Pentru a decide astfel, Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a menționat

că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia, de a constata încălcarea dreptului

reclamantei la soluționarea cererii prealabile, cum și la concluzia incorectitudinii

stabilirii bazei, modului de formare și mărimii indemnizației ce urma a fi achitată.

Respectiv, instanța de fond corect și legal a decis obligarea autorității de a corecta

erorile comise în acest sens.

Cu toate acestea, Colegiul a considerat necesar a admite apelul declarat de

Natalia Popovici și a casa hotărârea primei instanțe, în partea anulării parțiale a

deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru al Casei Naționale de

Asigurări Sociale. Or, Colegiul a concluzionat în acest mod, deoarece consideră

incorectă soluția primei instanțe, aceasta, în sensul indicat, fiind neconformă

prevederilor legale.

La 24 ianuarie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale, a declarat recurs

împotriva deciziei din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea încasării cheltuielilor de

judecată cu pronunțarea unei hotărîri noi privind respingerea cerințelor de

încasarea a cheltuielilor de judecată.

În susținerea recursului a indicat prevederile art. 432 alin. (1), (2) lit.c) Cod de

procedură civilă.

În motivarea recursului a menționat că, atât instanța de fond precum instanța

de apel, la examinarea cauzei au emis o hotărîre pripită nefiind studiate minuțios

actele normative în vigoare, care reglementează obiectul litigiului.

La 01 aprilie 2019, Natalia Popovici a depus referință, prin care a solicitat

respingerea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, ca fiind

inadmisibil sau neîntemeiat.

Prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

4

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultînd din

aceeași normă legală, Completul va examina admisibilitatea cererii de recurs prin

prisma prevederilor Codului de procedură civilă, avînd în vedere că prezenta

procedură de contencios administrativ a fost inițiată pînă la intrarea în vigoare a

Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 08 noiembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 15

decembrie 2018 (f.d. 165), însă la dosar lipsește dovada recepționării acesteia.

Astfel, în circumstanțele menționate, recursul declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale la 24 ianuarie 2019, a fost depus în termenul stabilit la art. 434

alin. (1) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale, este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

5

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respins.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.

6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația

de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în

cauză (a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;

Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74).

De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea

6

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale

specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a

constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Papaioannou vs Grecia, 2

iunie 2016, parag.45 sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a),

440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

7