3ra-544/15 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-544/15 Judecătoria Ialoveni Judecător: L.Barbos Curtea de Apel Chişinău Judecători: Liudmila Popova, Maria Moraru, Ana Panov Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 27 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Galina Stratulat, Ion Druţă, Vladimir Timofti, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale a RM şi Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de înaintată de ÎI ,,Tinereţea-Hariton” împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni privind anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2014, c o n s t a t ă: La data de 27 noiembrie 2013, ÎI ,,Tinereţea-Hariton” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni privind anularea actului administrativ.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni nr. 1286 din 26 septembrie 2013, la baza căreia a stat actul de control nr. 92 din 23.09.2013, s-a decis de a nu se accepta din contul bugetului asigurărilor sociale de stat suma indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă în mărime de 27 374,89 lei, obligînd totodată ÎI ,,Tinereţea- Hariton” prin prescripţia nr. 1285 din 26 septembrie 2013 să achite suma neacceptată în bugetul asigurărilor sociale de stat. Decizia dată a fost recepţionată la 30 septembrie 2013. Indică reclamantul că dorind să soluţioneze litigiul pe cale amiabilă, la data de 29 octombrie 2013, a expediat în adresa pîrîtului cerere prealabilă, solicitînd anularea deciziei nr. 1286 din 26 septembrie 2013. Prin răspunsul nr. 1504 din 01 noiembrie 2013, cererea prealabilă a fost respinsă.

Consideră reclamantul că, actele emise contravin legii, deoarece de către ÎI ,,Tinereţea-Hariton” nu au fost comise careva încălcări în stabilirea salariului lui Tonu Elena, din motiv că majorarea salariului a fost efectuată în mod justificat, întrucît salariatul în cauză la momentul majorării cumula concomitent trei funcţii: barmen, contabil casier şi inspector cadre.

Susţine reclamantul că la calcularea indemnizaţiilor pentru salariatul lui Tonu Elena, administraţia ÎI ,,Tinereţea-Hariton” a respectat art. 7 al Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurării sociale şi pct. 13 al Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor 1 prestaţii de asigurării sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03 februarie 2005, conţinutul căror prevăd, că baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuţiile la asigurări sociale.

Astfel, consideră că Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni neîntemeiat nu a acceptat din contul bugetului asigurărilor sociale de stat suma de 27 374,89 lei cu titlu de indemnizaţii pentru incapacitatea de muncă a salariatului Tonu Elena şi fară temei legal a obligat restituirea acestei sume la bugetul asigurărilor sociale de stat, deoarece potrivit art. 32 din Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurării sociale, pot fi restituite sumele care au fost stabilite şi achitate de la bugetul asigurărilor sociale de stat ca urmare a nerespectării prevederilor legislaţiei. Solicită reclamantul: - anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni nr. 1286 din 26 septembrie 2013 şi a prescripţiei nr. 1285 din 26 septembrie 20013 ca ilegale; - încasarea cheltuielilor de judecată care vor fi suportate în legătură cu examinarea litigiului respectiv.

În cadrul examinării pricinii, reclamantul ÎI ,,Tinereţea-Hariton” şi-a concretizat cerinţele, solicitînd anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni nr. 1286 din 26 septembrie 2013. Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 07 august 2014, acţiunea ÎI ,,Tinereţea- Hariton” împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni a fost respinsă ca fiind neîntemeiată şi tardivă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 05 septembrie 2014, ÎI ,,Tinereţea-Hariton” a declarat apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 07 august 2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2014, a fost admis apelul declarat de către ÎI ,,Tinereţea-Hariton”, casată integral hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 07 august 2014, fiind pronunţată o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost admisă.

S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni nr.1286 din 26 septembrie 2013 de aplicare a sancţiunilor stabilite în temeiul rezultatelor controlului în privinţa ÎI ,,Tinereţea-Hariton”. La 27 februarie 2015, Casa Naţională de Asigurări Sociale a RM şi Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni au declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2014 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 07 august 2014. În motivarea recursului, recurenţii Casa Naţională de Asigurări Sociale a RM şi Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni au invocat că instanţa de apel la examinarea cauzei nu a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, a interpretat în mod eronat legea şi a aplicat o legea care nu trebuia să fie aplicată.

Invocă recurenţii că la examinarea cauzei în instanţa de apel nu au fost aplicate prevederile art. 155 alin. (2) Codul muncii, care prevede că mărimea salariului tarifar sau a salariului funcţiei pentru cumularzi, precum şi mărimea premiilor, a sporurilor, a adaosurilor şi a celorlalte recompense, determinate de condiţiile de 2 salarizare se stabilesc în contractul colectiv sau individual de muncă şi nu pot depăşi mărimele prevăzute pentru ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) şi alin. (2) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

Din actele pricini rezultă că copia deciziei contestate a fost expediată în adresa părţilor la 20 decembrie 2014, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere a instanţei de apel (f.d. 94), însă careva date privind recepţionarea acesteia de către recurenţi la materialele dosarului lipsesc. Astfel, instanţa de recurs consideră recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni, în termen. La 17 aprilie 2015, intimatul ÎI ,,Tinereţea-Hariton” a depus referinţă, solicitînd respingerea recursului declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni.

Prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 22 aprilie 2015, a fost considerat admisibil recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale a RM şi Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni, şi transmis în completul din 5 judecători spre examinarea fondului recursului. Conform art. 441 CPC, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Potrivit art. 442 alin. (1) şi alin. (2) CPC, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

Instanţa de recurs este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în recurs. Prin prisma art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Examinînd legalitatea actelor de dispoziţie atacate, prin prisma argumentelor invocate în cererea de recurs şi a materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este întemeiat şi urmează a fi admis, cu casarea integrală a hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii, din următoarele considerente. Potrivit art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărâre.

La examinarea litigiului atît instanţa de fond, cît şi cea de apel au interpretat şi au aplicat eronat normele de drept material şi, în consecinţă, au adoptat hotărîri ilegale. Totodată, în speţă sunt stabilite fapte suficiente pentru a da o soluţie nouă de respingere a acţiunii înaintate de ÎI „Tinereţea-Hariton”. Potrivit art.25 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ nr. 793/10.02.2000, judecînd acţiunea, instanţa de contencios administrativ respinge acţiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripţie.

În cadrul şedinţei instanţei de recurs s-a constatat că, la data de 23.09.2013, de către specialistul superior al Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni, Roşca Nina, conform planului elaborat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi în conformitate cu prevederile Legii privind controlul de stat asupra activităţii de 3 întreprinzător, a fost efectuat un control la ÎI „Tinereţea-Hariton”, în urma căruia a fost întocmit actul nr. 92 din 23.09.2013. În baza actului menţionat a fost emisă decizia nr. 1286 în temeiul căruia s-a dispus aplicarea sancţiunilor stabilite în temeiul rezultatelor controlului, prin care s-a constatat încălcarea normei legale şi s- a decis de a nu fi acceptată din contul bugetului asigurărilor sociale de stat, suma indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă în mărime de 27 374,89 lei (f.d.

8, 20-21). ÎI „Tinereţea-Hariton” a contestat cu cerere prealabilă şi ulterior cu acţiune în ordinea contencioslui administrativ, decizia nr. 1286 emisă la 26.09.2013 de CTAS Ialoveni. Instanţa de fond a respins acţiunea în cauză ca fiind neîntemeiată, deoarece reclamantul nu a demonstrat că i s-au încălcat careva drepturi şi respectiv nu întruneşte calitatea de subiect al adresării în contenciosul administrativ, precum şi acţinea a fost considerată ca fiind depusă tardiv. Instanţa de apel a casat această soluţie şi a emis o hotărîre nouă de admitere a acţiunii, dispunînd anularea actului contestat, din motiv că acesta (actul) a fost emis contrar legii, în lipsa încălcării. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că soluţiile instanţelor ierarhic inferioare sunt ilegale, deoarece au fost adoptate cu încălcarea normelor de drept material, pornind de la următoarele.

Aşa cum s-a menţionat supra, instanţa de fond a respins acţiunea ca neîntemeiată şi tardivă, lipsa temeniciei invocînd-o prin faptul că reclamantul nu a demonstrat că i s-au încălcat careva drepturi şi respectiv nu întruneşte calitatea de subiect al adresării în contenciosul administrativ. În acest sens, instanţa de recurs conchide că instanţa de fond eronat a concluzionat despre neîntrunirea calităţii de subiect al adresării în contenciosul administrativ. Potrivit prevederilor art. 5 lit. a) al Legii contenciosului administrativ nr. 793/10.02.2000, subiecţi cu drept de sesizare în contenciosul administrativ sînt persoana, inclusiv funcţionarul public, militarul, persoana cu statut militar, care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri – în condiţiile art.14 al prezentei legi.

Prin urmare, prin decizia nr. 1286 din 26.09.2013, ÎI „Tinereaţea-Hariton” se consideră vătămată în dreptul său, deoarece nu i-a fost acceptată din contul bugetului de asigurări sociale de stat suma indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă în mărime de 27 374,89 lei. În acest sens, instanţa de recurs constată cu certitudine că ÎI „Tinereaţea- Hariton” este subiect cu drept de sesizare în contenciosul administrativ. În ceea ce ţine de concluzia instanţei de fond privind tardivitatea acţiunii, Colegiul la fel o consideră eronată. Potrivit art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, întermen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Conform art. 17 alin. (l) din legea enunţată, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins poate fi înaintată 4 în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la: a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea acesteia; b) data comunicării refuzului de soluţionare a unei cereri prin care se solicită recunoaşterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea unei astfel de cereri; c) data comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura prealabilă. Din materialele pricinii rezultă că, actul nr. 92, prescripţia din 26 septembrie şi decizia nr. 1286 din 26 septembrie 2013 au fost recepţionate de către reclamantul ÎI „Tinereţea-Hariton” la data de 30.09.2013.

Cererea prealabilă a fost depusă la data de 29.10.2013, iar răspunsul prin care a fost respinsă cererea prealabilă a fost primit la data de 01.11.2013. Astfel, cererea de chemare în judecată depusă la data de 27.11.2013, este depusă în termenul legal. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră ilegală şi concluzia instanţei de apel cum că de către angajator sînt întrunite condiţiile legale pentru calcularea şi achitarea salariatului întreprinderii Tonu E. indemnizaţiei de maternitate şi concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului. Potrivit art. 29 alin. (l) al Legii privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, în cazul în care în cadrul controlului efectuat de către organul de control, se constată încălcări ale legislaţiei, organul în cauză emite în adresa persoanei supuse controlului, o prescripţie privind înlăturarea acestor încălcări.

Astfel, Colegiul constată că prin prescripţia din 26.09.2013 nr. 1285, intimatul a fost informat despre faptul că urmează să înlăture încălcările depistate, cu obligarea achitării sumei neacceptate în bugetul asigurărilor sociale de stat (f.d. 8a). Potrivit prevederilor art. 23 al Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a îndemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005, baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale.

Venitul mediu lunar asigurat, luat în calcul la determinarea mărimii indemnizaţiilor, nu poate depăşi 3 salarii medii lunare pe ţară prognozate. Referitor la angajarea de către ÎI „Tinereţea-Hariton” a dnei. Tonu Elena, s-a constatat că aceasta a fost angajată conform contractului individual de muncă în funcţia de specialist serviciul personal din 01.03.2004, cu salariul de 450 lei pe lună. În conformitate cu modificările statelor de personal din 01.03.2012, lui Tonu Elena i-a fost majorat salariul începînd cu 01.11.2010 - 1 100 lei, 01.04.2011 - 1 500 lei, iar începînd cu 02.01.2012 i-a fost stabilit un salariu de 9500 lei lunar. În baza ordinului nr. 8 din 07.07.2012 al ÎI „Tinereţea-Hariton”, lui Tonu Elena i-a fost acordat concediu de maternitate şi concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 3 ani, conform prevederilor art. 124 Codul Muncii.

Astfel, în rezultatul controlului s-a constatat că la stabilirea venitului mediu asigurat, au fost încălcate prevederile pct. 23 al al Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a îndemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin 5 Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005, concluzionînd că majorarea salariului a avut loc odată cu apariţia sarcinii, pentru ca aceste sume să fie incluse la calcularea indemnizaţiei de maternitate. Or, în raport cu ceilalţi angajaţi ai întreprinderii, mărimea salariului lui Tonu Elena depăşea considerabil cuantumul salariilor celorlalţi angajaţi ai întreprinderii date, care variază de la 1500 la 1800 lei, fapt confirmat prin actul de verificare a documentelor din 07.11.2012 întocmit de CTAS Ialoveni (f.d.

34). Mai mult ca atît, reclamantul nu a justificat incotestabil temeiul majorării salariului lui Tonu Elena şi nici nu a fost confirmat faptul că în urma ieşirii în concediu de îngrijire a copilului, în locul lui Tonu Elena a fost angajată o altă persoană în aceeaşi funcţie cu un astfel de salariu.

Prin urmare, afirmaţiile ÎI „Tinereţea-Hariton” cum că decizia contestată este ilegală şi lipsită de careva temei juridic, Colegiul le consideră neîntemeiate, deoarece CTAS Ialoveni a efectuat controlul ca urmare a stabilirii unui drept ce vizează calcularea şi achitarea corectă a indemnizaţiei de maternitate, indemnizaţie care se achită din mijloacele begetului de asigurări sociale, or, CNAS este organul care gestionează cu bugetul de asigurări sociale şi este investită prin actele legislative, inclusiv şi Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător nr. 131 din 08.06.2012 cu atribuţia de efectuare a controlului ce ţine de corectitudinea utilizării mijloacelor virate la bugetul asigurărilor sociale de stat precum şi a autencităţii actelor ce confirmă stagiul de muncă şi venitul asigurat, actele menţionate fiind întocmite întemeiat.

Totodată, instanţele nu au ţinut cont de faptul că intimata a majorat fictiv salariul angajatei Tonu Elena pentru a beneficia ilegal de indemnizaţie pentru copil majorată nejustificat, din bugetul asigurărilor sociale de stat, astfel prejudiciind bugetul asigurărilor sociale de stat. Or, după cum s-a menţionat supra, acest fapt se confirmă prin extrasul de cont al Elenei Tonu unde este indicat că salariul acesteia constituie 1 100 lei pentru lunile 1-3 anul 2011 şi de 1 500 lei pentru lunile 04-11 anul 2011, iar începînd cu anul 2012 salariul este de 9 500 lei, ceea ce este exagerat de mare, stabilit doar pentru lunile ianuarie 2012 - mai 2012 care se includ în baza de calcul la stabilirea indemnizaţiei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Fictivitatea acestui salariu se confirmă şi prin declaraţiile intimatei în prima instanţă, care la întrebările reprezentantului CTAS Ialoveni a declarat că altă persoană după ieşirea în concediu de maternitate a angajatei Tonu nu a ocupat aceste funcţii cumulate şi nu a primit şi nu primeşte salariu de 9 500 lei. De asemenea aceste afirmaţii se confirmă şi prin extrasele de cont pe numele celorlalţi angajaţi ai ÎI „Tinereţea-Hariton”. În acelaşi timp, Colegiul consideră că instanţa de apel nu a aplicate prevederile art. 155 alin. (2) Codul muncii, care prevede că mărimea salariului tarifar sau a salariului funcţiei pentru cumularzi, precum şi mărimea premiilor, a sporurilor, a adaosurilor şi a celorlalte recompense, determinate de condiţiile de salarizare, se stabilesc în contractul colectiv sau individual de muncă şi nu pot depăşi mărimile prevăzute pentru ceilalţi salariaţi din unitatea respectivă.

Or, ceilalţi angajaţi la ÎI „Tinereţea-Hariton” nu au aşa salariu de 9 500 lei. Mai multa ca atît, contrar constatărilor instanţei de apel, organul de control (CTAS Ialoveni) nu a invocat erori sau ilegalităţi de calcul la calcularea şi achitarea salariului şi a plăţilor, ci a stabilit fictivitatea majorării salariului pentru ca salariata 6 să beneficieze de indemnizaţie majorată, care se achită din bugetul asigurărilor sociale de stat. Potrivit art. 26 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793/10.02.2000, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Pornind de la prevederile normelor legale enunţate, instanţa de recurs conchide că reclamanta nu a probat nici unul din temeiurile legale de anulare a actului administrativ. Mai mult ca atît în temeiul art. 26 alin. (2) al legii menţionate, instanţa de contencios administrativ nu este competentă să se pronunţe asupra oportunităţii actului administrativ şi a operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii acestuia.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că instanţele ierarhic inferioare au aconstatat şi elucidar pe deplin circumstanţele pricinii, însă au interpretat şi aplicat eronat normele de drept material, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 07 august 2014 şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2014 şi de a emite o nouă hotărîre de respingere a acţiunii înaintate de ÎI ,,Tinereţea-Hariton” împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni privind anularea actului administrativ. Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale a RM şi Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni.

Se casează hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 07 august 2014 şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2014 şi se emite o hotărîre nouă, după cum urmează. Se respinge cererea de chemare în judecată a ÎI ,,Tinereţea-Hariton” împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni privind anularea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Vladimir Timofti Iuliana Oprea 7