2rh-47/18 — incasarea prejudiciului material

dosarul nr. 2rh-47/18

Î N C H E I E R E

21 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinînd cererea de revizuire depusă de Prisacari Alexandr,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elisavetei Coșciuc împotriva

lui Alexandr Prisacari privind repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune,

împotriva încheierii din 18 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă :

La 23 iunie 2016 Coșciuc Elisaveta, prin intermediul avocatului Chetrușca Viorel,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Prisacari Alexandr solicitând

încasarea de la pârât în beneficiul reclamantului a prejudiciului material în sumă de

15133,39 lei cu titlu de cheltuieli pentru tratament, a cheltuielilor pentru asistență

juridică suportate la examinarea cauzei penale în sumă de 15000 lei, a venitului ratat

pentru perioada 24.03.2014 - 01.06.2016 în mărime de 16805,50 lei și a cheltuielilor de

judecată pentru examinarea cauzei în prima instanță în mărime de 6000 lei.

La 21 octombrie 2016 Prisacari Alexandr a înregistrat cerere de strămutare

conform art. 43 lit. f) CPC, invocând nepărtinirea judecătorilor din cadrul Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău care ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau calitatea

participanților la proces.

Prin încheierea din 06 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, ca

neîntemeiată, cererea depusă de Prisacari Alexandr privind strămutarea de la Judecătoria

Chișinău (sediul Central) a cauzei civile la cererea de chemare în judecată a Elisavetei

Coșciuc împotriva lui Alexandr Prisacari privind repararea prejudiciului cauzat prin

infracțiune.

La 05 septembrie 2017 Prisacari Alexandr a înregistrat cererea privind

strămutarea cauzei la o altă instanță de apel de același grad din motiv că nu are încredere

în judecătorii instanței de apel.

Prin scrisoarea Curții de Apel Chișinău din 02 octombrie 2017, cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a Elisavetei Coșciuc împotriva lui Alexandr Prisacari

privind repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune a fost expediată Curții Supreme

de Justiție pentru examinarea cererii de strămutare depusă de Prisacari Alexandr.

Prin încheierea din 18 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

cererea înaintată de Prisacari Alexandr privind strămutarea cauzei la o altă instanță de

același grad; cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elisavetei Coșciuc

împotriva lui Alexandr Prisacari privind repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune

s-a transmis pentru examinarea cauzei civile înaintată de Elisaveta Coșciuc la

Judecătoria Chișinău (sediul Central).

La 17 noiembrie 2017, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 195) și la

09 februarie 2018 Alexandr Prisacari a depus cerere de revizuire împotriva încheierii

din 18 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție solicitând casarea acesteia și

examinarea problemei în fond, cu admiterea cererii de strămutare înaintată de Alexandr

Prisacari.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că, încheierea contestată este ilegală și

pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de judecată nu a informat revizuentul despre

examinarea cererii de strămutare a cauzei, fapt prin ce i s-a îngrădit accesul la justiție.

Totodată, a menționat că instanța nu a apreciat corect circumstanțele de drept ale pricinii

și a interpretat eronat normele de drept material și de drept procedural.

Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele invocate în cererea de

revizuire, Colegiul consideră că, cererea de revizuire este neîntemeiată și urmează a fi

respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.448, alin. (4) CPC, cererile de revizuire împotriva deciziilor

curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o

decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de Justiție.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris

de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449.

În conformitate cu art.453, alin.(1), lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție încheierea de respingere

a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Din dispozițiile legale sus-citate, urmează că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri

judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege,

iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului

stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În conformitate cu art. 449 Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul

în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești

care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională

și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de

judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții

Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a

încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul

drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor

sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea

hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Raportând la caz norma de drept precitată supra, Colegiul reține că, Prisacari

Alexandr depunând cerere de revizuire, a invocat dezacordul cu soluția adoptată de

Curtea Supremă de Justiție prin relatarea situației în viziunea acestuia.

Colegiul remarcă că în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea

procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale. Însă, circumstanțele

invocate de către Prisacari Alexandr nu sunt prevăzute de art. 449 CPC ca temei de

revizuire și nu pot influența soluția adoptată.

Instanța de revizuire reiterează că unul din elementele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă,

între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roșca

c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securității raporturilor

juridice presupune respectul fată de principiul lucrului judecat.

Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu este în drept să

solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă și executorie, chiar în scopul reluării

procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei. Competența Curții Supreme de

Justiție este de a corecta lacunele în drept și omisiunile justiției și nici într-un caz de a

efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, și nici

existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru

reexaminare. Ca excepție de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este

necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale și obligatorii.

În consecință, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va constitui

incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice (Popov (2) vs

Moldovei, E. Duca vs Moldovei ș.a).

Ca urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca inadmisibilă cererea de

revizuire depusă de Prisacari Alexandr, întrucât temeiurile invocate de către revizuent

nu au suport legal și nu constituie circumstanțe ce pot sta la baza admiterii cererii de

revizuire.

Or, invocarea revizuentului precum că nu a fost înștiințat despre data, locul și ora

examinării cererii de strămutare a cauzei nu poate fi calificată de către instanța de

revizuire drept un temei de redeschidere a procesului, în condițiile când legea procesuală

stabilește expres că la Curtea Supremă de Justiție judecarea cauzelor se petrece în lipsa

participanților la proces.

Colegiul consideră a fi neîntemeiat argumentul revizuentului referitor la necitarea

acestuia la ședința de judecată stabilită pentru examinarea cererii de strămutare, ori

oportunitatea invitării participanților sau a reprezentanților acestora în instanța ierarhic

superioară este prerogativa instanței și se acceptă doar în condițiile când instanța prin

audierea părților urmează să clarifice unele aspecte neelucidate.

Referitor la argumentul revizuentului privind caracterul ilegal al acțiunilor

procedurale ce au avut loc în prima instanță, i-ar fi lezat drepturile sale la un proces

echitabil, Colegiul îl consideră neîntemeiat și îl va respinge, deoarece nu constituie temei

de declarare a revizuirii prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, or cererea de revizuire se depune

numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în norma de drept

procesuală precitată supra.

Din considerentele menționate și având în vedere că revizuentul nu a invocat nici

un temei de drept prevăzut de art. 449 CPC la depunerea cererii de revizuire, Colegiul

ajunge la concluzia de a respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Prisacari

Alexandr împotriva încheierii din 18 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Prisacari Alexandr

împotriva încheierii din 18 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție adoptată în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elisavetei Coșciuc împotriva lui

Alexandr Prisacari privind repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune.

Încheierea nu se supune nici unei căi.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Nicolae Craiu

Oleg Sternioală