3r-29/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Grigoriopol dosarul nr. 3r-29/2018 judecător: N.Costin instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: A. Minciuna, A. Pahopol, L.Popova D E C I Z I E 14 februarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, Iulia Sîrcu, judecători Ion Druță, Galina Stratulat examinând recursul declarat de Ana Focșa, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ana Focșa împotriva Primăriei municipiului Chișinău, intervenientului accesoriu Gheorghe Vicol cu privire la repunerea în termen, anularea actului administrativ și repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2018 prin care a fost respinsă cererea Anei Focșa privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii, c o n s t a t ă : La 09 martie 2015 Ana Focșa s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău, în persoana viceprimarului Vladimir Coteț, intervenient accesoriu Gheorghe Vicol cu privire la repunerea în termen, anularea dispoziției viceprimarului Primăriei municipiului Chișinău, Vladimir Coteț nr.1059-d din 03 octombrie 2014 și repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 15 decembrie 2016 s-a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată și tardivă. La 06 ianuarie 2017 Ana Focșa a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Grigoriopol din 15 decembrie 2016, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017 s-a admis apelul declarat de către Ana Focșa, s-a casat hotărârea primei instanțe și s-a emis o nouă hotărâre. S-a refuzat Anei Focșa repunerea în termen și s-a respins acțiunea ca depusă cu omiterea termenului de prescripție. La 10 august 2017 Ana Focșa a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 01 noiembrie 2017 a fost admis recursul declarat de Ana Focșa, casată decizia instanței de apel și remisă cauza la rejudecare în instanța de apel. La 12 ianuarie 2018 Ana Focșa a depus cerere de asigurare a acțiunii prin care a solicitat aplicarea sechestrului pe apartamentul nr.43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfînt 64 mun. Chișinău până la etapa devenirii hotărârii definitive. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2018 a fost respinsă cererea Anei Focșa privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii prin aplicarea sechestrului asupra apartamentului nr.43 din bd. Ștefan cel Mare și Sfînt 64, mun. Chișinău. La 24 ianuarie 2018 Ana Focșa a depus recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2018, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu soluționarea prin decizie a problemei în fond.

În motivarea recursului a indicat că încheierea contestată este neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu încălcarea normei de drept procedural. În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Astfel, prin prisma normei precitate, instanța de recurs consideră recursul declarat de Ana Focșa la 24 ianuarie 2018 în termen, în cazul în care copia încheierii din 15 ianuarie 2018 a fost adusă la cunoștință recurentei la 17 ianuarie 2018 (f.d.170). În conformitate cu art. 426, alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Actele cauzei atestă că, Ana Focșa s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău, în persoana viceprimarului Vladimir Coteț, intervenient accesoriu Gheorghe Vicol cu privire la repunerea în termen, anularea dispoziției viceprimarului Primăriei municipiului Chișinău, Vladimir Coteț nr.1059-d din 03 octombrie 2014 prin care lui Gheorghe Vicol i-a fost repartizat apartamentul XXXXX și repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 15 decembrie 2016 s-a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată și tardivă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2017 s-a admis apelul declarat de către Ana Focșa, s-a casat hotărârea primei instanțe și s-a emis o nouă hotărâre. S-a refuzat Anei Focșa repunerea în termen și s-a respins acțiunea ca depusă cu omiterea termenului de prescripție. 2 Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 01 noiembrie 2017 a fost admis recursul declarat de Ana Focșa, casată decizia instanței de apel și remisă cauza la rejudecare în instanța de apel. La 12 ianuarie 2018 Ana Focșa a depus cerere de asigurare a acțiunii prin care a solicitat aplicarea sechestrului pe apartamentul XXXXX până la etapa devenirii hotărârii definitive.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 15 ianuarie 2018 a respins cererea Anei Focșa privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii prin aplicarea sechestrului asupra apartamentului XXXXX. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră încheierea instanței de apel întemeiată și legală din următoarele considerente. În conformitate cu art.174 alin. (1) Cod de procedură civilă, la cererea participanților la proces, judecătorul sau instanța dispune în aceeași zi aplicarea sau neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Asigurarea se admite în orice fază a procesului pînă la etapa în care hotărîrea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii ar face imposibilă executarea hotărîrii judecătorești.

În conformitate cu art.175 alin. (1) a legii enunțate, în vederea asigurării acțiunii, judecătorul sau instanța este în drept: să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pîrîtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane, să interzică pîrîtului săvîrșirea unor anumite acte, să interzică altor persoane săvîrșirea unor anumite acte în privința obiectului în litigiu, inclusiv transmiterea de bunuri către pîrît sau îndeplinirea unor alte obligații față de el, să suspende vînzarea bunurilor sechestrate în cazul intentării unei acțiuni de ridicare a sechestrului de pe ele (radierea din actul de inventar), să suspende urmărirea, întemeiată pe un document executoriu, contestat de către debitor pe cale judiciară.

Iar art.177 alin. (1) Cod de procedură civilă, stabilește că în cererea de asigurare a acțiunii se indică motivele și circumstanțele pentru care se solicită asigurarea acțiunii. Reieșind din normele legale care reglementează asigurarea acțiunii, Colegiul constată că această instituție este condiționată prioritar de justificarea scopului acestei măsuri. Astfel, este de înțeles că instanța urmează să stabilească necesitatea aplicării măsurilor de asigurare. Această necesitate poate rezulta din pericolul de dispariție, degradare, înstrăinare sau risipire a bunului, proastă administrare a averii etc. Totodată la aplicarea măsurilor de asigurare sau neaplicarea acestora, este necesar de verificat raționalitatea și temeinicia cerințelor solicitantului despre aplicarea măsurilor de asigurare; probabilitatea cauzării unui prejudiciu solicitantului în cazul neaplicării măsurilor asigurătorii.

În rezultat, examinând cererea de asigurare a acțiunii, este important, în fiecare caz concret, să fie verificat obiectul și temeiul acțiunii principale, să fie determinată natura litigiului, verificate argumentele reclamantului referitoare la acțiunile cu reacredință ale pârâtului de înstrăinare a bunurilor, care ar putea pune obstacole în privința executării viitoarei hotărâri judiciare. 3 Instanța de recurs mai menționază că este necesar de stabilit asigurarea unui echilibru între interesele părților cointeresate, precum și în ce măsură modalitatea de asigurare a acțiunii solicitate e în corelație cu obiectul acțiunii înaintate și dacă aceasta va asigura realizarea de facto a scopului măsurilor de asigurare.

Deci, raportând normele enunțate la caz, Colegiul menționează că Ana Focșa nu a invocat careva motive și circumstanțe ce ar indica asupra necesității aplicării măsurilor de asigurare prin aplicarea sechestrului asupra apartamentului XXXXX. Or, recurenta nu a probat existența indiciilor asupra faptului, că neaplicarea măsurilor de asigurare ar face imposibilă executarea unei eventuale hotărîri judecătorești. În aceste circumstanțe, argumentul Anei Focșa precum că neaplicarea măsurilor de asigurare poate duce la înstrăinare bunului imobil și anume apartamentul XXXXX, poartă un caracter declarativ și nu indică asupra existenței pericolului de neexecutare a unei eventuale hotărîrii judecătorești.

Astfel, doar presupunerea recurentei referitor la faptul că neaplicarea sechestrului asupra apartamentului ar face imposibilă executarea hotărârii judecătorești, nu constituie și temei de admitere a cererii de aplicarea a măsurilor de asigurare, în sensul art. 174 CPC. La acest capitol instanța de recurs consideră corect și argumentul instanței de apel precum că în cadrul judecării pricinii în prima instanță Ana Focșa a mai solicitat aplicarea măsurii de asigurare prin suspendarea executării dispoziției nr.1059-d din 03 octombrie 2014 până la definitivarea hotărârii judecătorești, care însă, prin încheierea Judecătoriei Grigoriopol din 08 octombrie 2015 a fost respinsă din motivul lipsei temeiurilor, care ar justifica aplicarea măsurilor de asigurare solicitate.

În oglinda celor menționate, nu pot fi reținute criticele recurentei cu privire la ilegalitatea încheierii instanței de apel, deoarece aceasta a fost adoptată cu respectarea și aplicarea corectă a legislației procedurale. Față de cele ce preced și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este legală, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Ana Focșa.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2018, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ana Focșa împotriva Primăriei municipiului Chișinău, intervenientului accesoriu Gheorghe Vicol cu privire la repunerea în termen, anularea actului administrativ și repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă. 4 Președintele ședinței, Iulia Sîrcu judecători Ion Druță Galina Stratulat 5