2r-101/18 — exercitarea dreptului de gaj, declararea nulității actului juridic

Dosarul nr.2r-101/18 Instanța de fond: Sv. Ghercavii Instanța de apel: Iu. Grosu, A. Ciobanu, D. Stănilă D E C I Z I E 14 februarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Galina Stratulat Iuliana Oprea examinând recursul declarat de către Rîșcovoi Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Întreprinderea cu Capital Străin „Prime Capital” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana cu privire la exercitarea dreptului de gaj, cererea reconvențională înaintată de Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Prime Capital” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la declararea nulității actului juridic, împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2017, prin care nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Rîșcovoi Victor, fiindu-i acordat apelantului termen pentru prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii achitării taxei de stat, c o n s t a t ă: La 23 decembrie 2016, ÎCS „Prime Capital” SRL a înaintat cerere de chemare în judecată către Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana cu privire la exercitarea dreptului de gaj.

Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana au înaintat acțiune reconvențională împotriva ÎCS ”Prime Capital” SRL, solicitând recunoașterea nulității actului juridic. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul central din 02 august 2017, acțiunea depusă de ÎCS „Prime Capital SRL, a fost admisă. S-a transmis forțat bunul gajat - XXXXX, ce aparține cu drept de proprietate lui Rîșcovoi Victor în posesie cu drept de vânzare către ÎCS „Prime Capital” SRL. S-a dispus evacuarea forțată din imobilul transmis ÎCS „Prime Capital” SRL a tuturor persoanelor și a bunurilor. 1 Acțiunea reconvențională înaintată de către Rîșcovoi Victor împotriva ÎCS „Prime Capital” SRL privind recunoașterea nulității actului juridic, a fost respinsă (f.d.

155, 160-168). La 07 august 2017, Rîșcovoi Victor a declarat apel nemotivat și fără achitarea taxei de stat, împotriva hotărîrii primei instanțe (f.d. 159). Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2017, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Rîșcovoi Victor și s-a acordat apelantului termen pentru prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii achitării taxei de stat în mărime de 9257 lei (f.d.174-176). Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie 2017, a fost admis recursul declarat de către Rîșcovoi Victor, casată încheierea Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2017 și remisă pricina la rejudecare în aceiași instanță (f.d. 189-192). Rejudecînd cauza, Curtea de Apel Bălți prin încheierea din 21 decembrie 2017, nu a dat curs apelului declarat de către Rîșcovoi Victor și i s-a acordat apelantului termen pentru prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii achitării taxei de stat în mărime de 1038, 24 lei (f.d.197-199).

La 26 decembrie 2017, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa părților, copia încheierii emise (f.d. 200). La 03 ianuarie 2018, Rîșcovoi Victor a recepționat copia actului judecătoresc emis, fapt ce rezultă din copia avizului de recepție anexat la dosar (f.d. 201). La 09 ianuarie 2018, Rîșcovoi Victor a declarant recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2017, solicitînd casarea acesteia cu remiterea pricinii la rejudecare în instanța de apel. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei. Prin prisma normei de drept citate, instanța de recurs consideră că recursul declarat la 09 ianuarie 2018 de către Rîșcovoi Victor, este depus în termen, deoarece potrivit avizului de recepție anexat la dosar, rezultă că recurentul a recepționat copia actului contestat, la 03 ianuarie 2018 (f.d.

201). În motivarea recursului recurentul reține că Curtea de Apel greșit i-a calculat cuantumul taxei de stat ce i-a fost impusă spre a fi achitată pentru depunerea apelului. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate din următoarele motive. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, constată că încheierea instanței de apel din 21 decembrie 2017, este una întemeiată, bazată pe aprecierea justă a circumstanțelor de fapt.

Potrivit art. 364 alin. (1) CPC, cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii. 2 Iar conform art. 365 alin. (1) și (4) al Codului enunțat, în cererea de apel se indică: instanța căreia îi este adresat apelul, numele sau denumirea, domiciliul sau sediul apelantului, calitatea lui procedurală, hotărîrea atacată, instanța care a emis-o, completul de judecată, data emiterii, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, probele invocate în susținerea apelului, solicitarea apelantului, numele și domiciliul martorilor, dacă se cere a fi citați în apel, documentele ce se anexează.

La cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă. În conformitate cu art. 83 CPC, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documentele din dosar. În acțiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și valoarea acțiunii, iar în acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege, în proporții fixe, conform Legii taxei de stat.

În conformitate cu art. 84 CPC, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea intervenientului principal, cererea vizînd pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărîrilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești. Conform art. 3 alin. (1) lit. j) a Legii taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992 pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești se achită 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri (plîngeri), iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial – 75% din taxa calculată din suma contestată.

Raportând normele citate la caz, s-a constatat că în speța dată ÎCS „Prime Capital” SRL la înaintarea acțiunii în instanță a solicitat transmiterea bunului imobil gajat pentru vânzarea acestuia în scopul stingerii datoriei pârâților, la speță fiind aplicabile prevederile art. 3 alin. (1) lit. e1 al Legii taxei de stat, care stabilește cuantumul taxei de stat pentru cererile privind exercitarea dreptului de gaj, 0,5% din valoarea estimativă stabilită de părți pentru bunul gajat sau din valoarea creanței garantate. Prin urmare, valoarea estimativă a imobilului gajat potrivit materialelor cauzei este de 246 864,20 lei (f.d. 9). Astfel, taxa de stat sub formă de 75% din taxa de stat ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată constituie suma de 925, 74 lei.

Totodată, se reține că Rîșcovoi Victor contestă hotărârea instanței de fond și în partea respingerii acțiunii reconvenționale, care la rândul ei la fel este una patrimonială și se impune cu taxa de stat în mărime de 150 lei, respectiv 75% din taxa de stat ce urmează a fi plătită la depunerea cererii reconvenționale constituie suma de 112,5 lei Prin urmare cumulînd ambele sume, Curtea de Apel Bălți justificat a ajuns la concluzia că Rîșcovoi Victor, urmează să achite suma de 1038,24 lei pentru depunerea apelului. Conform art. 123 CPC, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească 3 irevocabilă într-o pricină civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sînt obligatorii pentru instanța care judecă pricina și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleași persoane.

alin Prin urmare nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că instanța de apel i-a calculat greșit taxa de stat, or, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie 2017, instanța detaliat a argumentat cuantumul taxei de stat ce urmează a fi suportat de către recurent pentru depunerea apelului (f.d. 189-192). Așadar, încheierea Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2017 este emisă în strictă conformitate cu art. 368 Codul de procedură civilă. Din considerentele menționate și având în vedere că argumentele invocate în cererea de recurs sunt declarative și nu pot fi reținute, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul este neîntemeiat și necesită să fie respins cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de către Rîșcovoi Victor. Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2017, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Întreprinderea cu Capital Străin „Prime Capital” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana cu privire la exercitarea dreptului de gaj, și cererea reconvențională înaintată de Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Prime Capital” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la declararea nulității actului juridic.

Decizia este irevocabilă. Președinte, Judecătorul TatianaVieru Judecători Galina Stratulat Iuliana Oprea 4