2r-798/17 — Exercitarea dreptului la gaj, declararea nulitătii actelor juridice

Dosarul nr. 2r–798/17 Instanța de fond: Sv. Ghercavii Instanța de apel: Iu. Grosu, A. Ciobanu, D. Stănilă D E C I Z I E 13 decembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, Svetlana Filincova, Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas Examinând recursul declarat de către Rîșcovoi Victor, În cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de ÎCS ”Prime Capital” SRL împotriva lui Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana, privind exercitarea dreptului de gaj și la acțiunea reconvențională înaintată de Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana împotriva ÎCS ”Prime Capital” SRL, privind declararea nulității actului juridic, împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2017, prin care nu s-a dat curs cererii de apel declarată de Rîșcovoi Victor împotriva hotărârii judecătoriei Bălți, sediul central, din 02 august 2017 și s-a acordat apelantului termen pentru prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii achitării taxei de stat în mărime de 9257 lei, c o n s t a t ă: La data de 23 decembrie 2016, ÎCS ”Prime Capital” SRL a înaintat cerere de chemare în judecată către Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana, cu privire la exercitarea dreptului de gaj.

Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana au înaintat acțiune reconvențională împotriva ÎCS ”Prime Capital” SRL, solicitând recunoașterea nulității actului juridic. Prin hotărârea judecătoriei Bălți, sediul central, din 02 august 2017 cererea de chemare în judecată a fost admisă. S-a transmis forțat bunul gajat - apartamentul nr. X din mun. XXXX, str. XXXX nr. X, ce aparține cu drept de proprietate lui Rîșcovoi Victor în posesie cu drept de vânzare către ÎCS ”Prime Capital” SRL. S-a dispus evacuarea forțată din imobilul transmis ÎCS ”Prime Capital” SRL a tuturor persoanelor și a bunurilor. S-a respins cererea reconvențională înaintată de către Rîșcovoi Victor împotriva ÎCS ”Prime Capital” SRL, privind recunoașterea nulității actului juridic.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2017, nu s-a dat curs cererii de apel declarată de Rîșcovoi Victor împotriva hotărârii judecătoriei Bălți, sediul central, din 02 august 2017 și s-a acordat apelantului termen pentru prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii achitării taxei de stat în mărime de 9257 lei. La data de 19 octombrie 2017, Rîșcovoi Victor a depus cerere de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2017, solicitând casarea acesteia și soluționarea chestiunii în fond. În susținerea recursului a menționat că la momentul depunerii cererii de recurs, nu i-a fost expediată hotărârea integrală a instanței de fond, motiv pentru care este în imposibilitate de a prezenta cererea de apel motivată.

Cu referire la stabilirea de către instanța de apel a cuantumului taxei de stat, a menționat că, taxa de stat urmează a fi încasată în modul în care a dispus prima instanță, astfel reieșind din faptul că s-a încasat în mod solidar de la pârâți suma de 938, 83 lei, aceasta proporțional ½ din sumă, înmulțită la cota procentuală 75%, urmează a fi achitată de recurentul-apelant, adică în mărime de 351 lei. La data de 10 noiembrie 2017, ÎCS ”Prime Capital” SRL a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia și menținerea încheierii instanței de apel. Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. b) al Codului de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare. Verificând înscrisurile anexate la dosar prin prisma pretențiilor deduse judecării, instanța de recurs constată că actul contestat a fost emis la 04 octombrie 2017, iar cererea de recurs a fost declarată la data de 19 octombrie 2017, astfel recursul împotriva încheierii instanței de apel fiind depus cu respectarea termenului prevăzut de lege. Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Rîșcovoi Victor, urmează a fi admis din următoarele motive.

În speță, se constată că, prin încheierea Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2017, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Rîșcovoi Victor, acordându-i-se termen pentru prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii achitării taxei de stat în mărime de 9257 lei. La fel, Colegiul constată că la stabilirea cuantumului taxei de stat cu care este impusă cererea de apel, instanța a reținut că aceasta se calculează reieșind din faptul că în ambele acțiuni se urmărește preluarea bunului imobil gajat, în condițiile în care Rîșcovoi Victor contestă hotărârea în ambele părți. Astfel, instanța de apel ajunge la concluzia că, taxa de stat sub formă de cotă procentuală de 75% (9257 lei) urmează a fi calculată din valoarea acțiunii reprezentată din costul integral al imobilului litigios, adică, din 246 864,20 lei x 0,5% = 12 343,21 lei.

După cum reiese din materialele cauzei, ÎCS ”Prime Capital” SRL la înaintarea acțiunii în instanță a solicitat transmiterea bunului imobil gajat pentru vânzarea acestuia în scopul stingerii datoriei pârâților, la speță fiind aplicabile prevederile art. 3 alin. (1) lit. e1 al Legii taxei de stat, care stabilește cuantumul taxei de stat pentru cererile privind exercitarea dreptului de gaj, 0,5% din valoarea estimativă stabilită de părți pentru bunul gajat sau din valoarea creanței garantate. Astfel, reținând că valoarea estimativă a imobilului gajat potrivit materialelor cauzei este de 246 864,20 lei, taxa de stat în cuantumul specificat urma a fi calculată din această sumă. Deși modalitatea de calcul la care a purces instanța de apel este una în corespundere cu normele legale aplicabile speței, aceasta incorect a ajuns la rezultatul de 9257 lei în calitate de taxă ce urmează a fi percepută de la apelant.

În fine, valoarea acțiunii este constituită din costul estimativ al bunului imobil 246 864,20 lei, iar taxa de stat sub formă de cotă de 0,5% din aceasta va constitui Valoarea acțiunii 100 1234,32 lei, fiind calculată după formula: Taxa de stat (0,5%) . 2 La rândul său, taxa de stat sub formă de 75% din taxa de stat ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată va constitui 925, 74 lei, fiind calculată după formula: Taxa de stat (75%) = (Taxa de stat pentru adresare cu acțiune 100) x 75. Totodată, se reține că Rîșcovoi Victor contestă hotărârea instanței de fond și în partea respingerii acțiunii reconvenționale, care la rândul ei la fel este una patrimonială și se impune cu taxa de stat în mărime de 150 lei, reieșind din valoarea acesteia în mărime de 3 985, 72 lei, raportată la cota de 3% stabilită de art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii taxei de stat.

Ca urmare, taxa de stat sub formă de 75% din taxa de stat din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii reconvenționale va constitui 112,5 lei, fiind calculată după formula: Taxa de stat (75%) (Taxa de stat pentru adresare cu acțiune 100) x 75. Așadar, taxa de stat cu care este supusă în speță cererea de apel este compusă din suma celor două cote procentuale calculate de instanța de recurs și va constitui suma de 1038,24 lei. Colegiul apreciază critic și ca urmare va respinge modalitatea de calcul propusă de recurent, or încasarea în mod solidar a unei taxe de stat, corectitudinea căreia printre altele încă urmează a fi verificată de instanța de apel și va constitui obiect de examinare, nu poate servi punct de reper pentru calcul, deoarece acest calcul contravine normelor imperative ale legii.

Totodată, instanța de recurs reține că instanța de apel urmează să calculeze taxa de stat reieșind din solicitările apelantului înserate în cererea de apel, adică să stabilească în care parte justițiabilul nu este de acord cu hotărârea contestată și din această parte să calculeze taxa de stat după formulele specificate supra. Însă la caz, se constată nefiind clare revendicările din cererea de apel, iar ca urmare nefiind posibil de stabilit taxa de stat, ceea ce duce la concluzia că instanța de apel prematur a stabilit cuantumul acesteia. Astfel, după ce instanța de apel o să dețină probe ce ar confirma cu certitudine recepționarea de către apelant a hotărârii integrale, după ce apelantul va depune cererea de apel motivată cu solicitările clare și motivele de rigoare, instanța de apel conducându-se de concluziile expuse în prezenta decizie, urmează să decidă asupra taxării cererii de apel și punerii acesteia pe rol.

La rejudecare, instanța de apel trebuie să țină cont de cele menționate și reexaminând cauza să emită o încheiere legală și întemeiată, respectând dreptul părților la un proces echitabil. Luând în considerație cele indicate mai sus, Colegiul ajunge la concluzia că cererea de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2017 urmează a fi admisă, casată încheierea recurată și trimisă cauza la rejudecare, în aceiași instanță de apel în același complet de judecată, la etapa primirii cererii de apel. Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admite recursul declarat de Rîșcovoi Victor.

Se casează încheierea Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de ÎCS ”Prime Capital” SRL împotriva lui Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana, privind exercitarea dreptului de gaj și la acțiunea reconvențională înaintată de Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana împotriva ÎCS ”Prime Capital” SRL, privind declararea nulității actului juridic, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel în același complet de judecată, la etapa primirii cererii de apel. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței Svetlana Filincova, Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas