2r-798/17 — Exercitarea dreptului la gaj, declararea nulitătii actelor juridice
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Exercitarea dreptului la gaj, declararea nulitătii actelor juridice
- Temei legal
- Temeiurile de a nu da curs apelului, calcularea taxei de stat
2r-798/17 — Exercitarea dreptului la gaj, declararea nulitătii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 2r–798/17
Instanța de fond: Sv. Ghercavii
Instanța de apel: Iu. Grosu, A. Ciobanu, D. Stănilă
D E C I Z I E
13 decembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele ședinței, Svetlana Filincova,
Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas
Examinând recursul declarat de către Rîșcovoi Victor,
În cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de
ÎCS ”Prime Capital” SRL împotriva lui Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana,
privind exercitarea dreptului de gaj și la acțiunea reconvențională înaintată de
Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana împotriva ÎCS ”Prime Capital” SRL, privind
declararea nulității actului juridic,
împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2017, prin care nu
s-a dat curs cererii de apel declarată de Rîșcovoi Victor împotriva hotărârii
judecătoriei Bălți, sediul central, din 02 august 2017 și s-a acordat apelantului
termen pentru prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii achitării taxei de
stat în mărime de 9257 lei,
c o n s t a t ă:
La data de 23 decembrie 2016, ÎCS ”Prime Capital” SRL a înaintat cerere de
chemare în judecată către Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana, cu privire la
exercitarea dreptului de gaj.
Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana au înaintat acțiune reconvențională
împotriva ÎCS ”Prime Capital” SRL, solicitând recunoașterea nulității actului
juridic.
Prin hotărârea judecătoriei Bălți, sediul central, din 02 august 2017 cererea de
chemare în judecată a fost admisă. S-a transmis forțat bunul gajat - apartamentul
nr. X din mun. XXXX, str. XXXX nr. X, ce aparține cu drept de proprietate lui
Rîșcovoi Victor în posesie cu drept de vânzare către ÎCS ”Prime Capital” SRL. S-a
dispus evacuarea forțată din imobilul transmis ÎCS ”Prime Capital” SRL a tuturor
persoanelor și a bunurilor. S-a respins cererea reconvențională înaintată de către
Rîșcovoi Victor împotriva ÎCS ”Prime Capital” SRL, privind recunoașterea
nulității actului juridic.
Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2017, nu s-a dat curs
cererii de apel declarată de Rîșcovoi Victor împotriva hotărârii judecătoriei Bălți,
sediul central, din 02 august 2017 și s-a acordat apelantului termen pentru
prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii achitării taxei de stat în mărime de
9257 lei.
La data de 19 octombrie 2017, Rîșcovoi Victor a depus cerere de recurs
împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2017, solicitând casarea
acesteia și soluționarea chestiunii în fond.
În susținerea recursului a menționat că la momentul depunerii cererii de
recurs, nu i-a fost expediată hotărârea integrală a instanței de fond, motiv pentru
care este în imposibilitate de a prezenta cererea de apel motivată.
Cu referire la stabilirea de către instanța de apel a cuantumului taxei de stat, a
menționat că, taxa de stat urmează a fi încasată în modul în care a dispus prima
instanță, astfel reieșind din faptul că s-a încasat în mod solidar de la pârâți suma de
938, 83 lei, aceasta proporțional ½ din sumă, înmulțită la cota procentuală 75%,
urmează a fi achitată de recurentul-apelant, adică în mărime de 351 lei.
La data de 10 noiembrie 2017, ÎCS ”Prime Capital” SRL a depus referință la
cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia și menținerea încheierii instanței
de apel.
Conform art. 426 alin. (3) al Codului de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe
baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și
fără participarea părților.
În conformitate cu art. 427 lit. b) al Codului de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită
recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre
rejudecare.
Verificând înscrisurile anexate la dosar prin prisma pretențiilor deduse
judecării, instanța de recurs constată că actul contestat a fost emis la 04 octombrie
2017, iar cererea de recurs a fost declarată la data de 19 octombrie 2017, astfel
recursul împotriva încheierii instanței de apel fiind depus cu respectarea termenului
prevăzut de lege.
Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și
prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Rîșcovoi Victor, urmează a fi
admis din următoarele motive.
În speță, se constată că, prin încheierea Curții de Apel Bălți din 04 octombrie
2017, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Rîșcovoi Victor, acordându-i-se
termen pentru prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii achitării taxei de
stat în mărime de 9257 lei.
La fel, Colegiul constată că la stabilirea cuantumului taxei de stat cu care este
impusă cererea de apel, instanța a reținut că aceasta se calculează reieșind din
faptul că în ambele acțiuni se urmărește preluarea bunului imobil gajat, în
condițiile în care Rîșcovoi Victor contestă hotărârea în ambele părți. Astfel,
instanța de apel ajunge la concluzia că, taxa de stat sub formă de cotă procentuală
de 75% (9257 lei) urmează a fi calculată din valoarea acțiunii reprezentată din
costul integral al imobilului litigios, adică, din 246 864,20 lei x 0,5% = 12 343,21
lei.
După cum reiese din materialele cauzei, ÎCS ”Prime Capital” SRL la
înaintarea acțiunii în instanță a solicitat transmiterea bunului imobil gajat pentru
vânzarea acestuia în scopul stingerii datoriei pârâților, la speță fiind aplicabile
prevederile art. 3 alin. (1) lit. e1 al Legii taxei de stat, care stabilește cuantumul
taxei de stat pentru cererile privind exercitarea dreptului de gaj, 0,5% din valoarea
estimativă stabilită de părți pentru bunul gajat sau din valoarea creanței garantate.
Astfel, reținând că valoarea estimativă a imobilului gajat potrivit materialelor
cauzei este de 246 864,20 lei, taxa de stat în cuantumul specificat urma a fi
calculată din această sumă.
Deși modalitatea de calcul la care a purces instanța de apel este una în
corespundere cu normele legale aplicabile speței, aceasta incorect a ajuns la
rezultatul de 9257 lei în calitate de taxă ce urmează a fi percepută de la apelant.
În fine, valoarea acțiunii este constituită din costul estimativ al bunului imobil
246 864,20 lei, iar taxa de stat sub formă de cotă de 0,5% din aceasta va constitui
Valoarea acțiunii 100
1234,32 lei, fiind calculată după formula: Taxa de stat (0,5%) .
2
La rândul său, taxa de stat sub formă de 75% din taxa de stat ce urmează a fi
plătită la depunerea cererii de chemare în judecată va constitui 925, 74 lei, fiind
calculată după formula: Taxa de stat (75%) = (Taxa de stat pentru adresare cu
acțiune 100) x 75.
Totodată, se reține că Rîșcovoi Victor contestă hotărârea instanței de fond și
în partea respingerii acțiunii reconvenționale, care la rândul ei la fel este una
patrimonială și se impune cu taxa de stat în mărime de 150 lei, reieșind din
valoarea acesteia în mărime de 3 985, 72 lei, raportată la cota de 3% stabilită de
art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii taxei de stat.
Ca urmare, taxa de stat sub formă de 75% din taxa de stat din taxa ce urmează
a fi plătită la depunerea cererii reconvenționale va constitui 112,5 lei, fiind
calculată după formula: Taxa de stat (75%) (Taxa de stat pentru adresare cu
acțiune 100) x 75.
Așadar, taxa de stat cu care este supusă în speță cererea de apel este compusă
din suma celor două cote procentuale calculate de instanța de recurs și va constitui
suma de 1038,24 lei.
Colegiul apreciază critic și ca urmare va respinge modalitatea de calcul
propusă de recurent, or încasarea în mod solidar a unei taxe de stat, corectitudinea
căreia printre altele încă urmează a fi verificată de instanța de apel și va constitui
obiect de examinare, nu poate servi punct de reper pentru calcul, deoarece acest
calcul contravine normelor imperative ale legii.
Totodată, instanța de recurs reține că instanța de apel urmează să calculeze
taxa de stat reieșind din solicitările apelantului înserate în cererea de apel, adică să
stabilească în care parte justițiabilul nu este de acord cu hotărârea contestată și din
această parte să calculeze taxa de stat după formulele specificate supra.
Însă la caz, se constată nefiind clare revendicările din cererea de apel, iar ca
urmare nefiind posibil de stabilit taxa de stat, ceea ce duce la concluzia că instanța
de apel prematur a stabilit cuantumul acesteia.
Astfel, după ce instanța de apel o să dețină probe ce ar confirma cu certitudine
recepționarea de către apelant a hotărârii integrale, după ce apelantul va depune
cererea de apel motivată cu solicitările clare și motivele de rigoare, instanța de apel
conducându-se de concluziile expuse în prezenta decizie, urmează să decidă asupra
taxării cererii de apel și punerii acesteia pe rol.
La rejudecare, instanța de apel trebuie să țină cont de cele menționate și
reexaminând cauza să emită o încheiere legală și întemeiată, respectând dreptul
părților la un proces echitabil.
Luând în considerație cele indicate mai sus, Colegiul ajunge la concluzia că
cererea de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2017
urmează a fi admisă, casată încheierea recurată și trimisă cauza la rejudecare, în
aceiași instanță de apel în același complet de judecată, la etapa primirii cererii de
apel.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. b) al Codului de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de Rîșcovoi Victor.
Se casează încheierea Curții de Apel Bălți din 04 octombrie 2017, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de ÎCS ”Prime Capital” SRL
împotriva lui Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana, privind exercitarea dreptului de
gaj și la acțiunea reconvențională înaintată de Rîșcovoi Victor și Rîșcovaia Tatiana
împotriva ÎCS ”Prime Capital” SRL, privind declararea nulității actului juridic, cu
remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel în același complet de
judecată, la etapa primirii cererii de apel.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței Svetlana Filincova,
Judecători Iurie Bejenaru,
Maria Ghervas